Reacția Volvo la posibila relaxare a interdicției motoarelor termice după 2035 e o lecție clară pentru industria auto din România: pregătește-te acum cu AI sau vei juca după regulile altora.
De ce reacția Volvo la 2035 e o lecție pentru orice CEO
Volvo spune apăsat: „Regulile jocului se schimbă pentru că altcineva nu a fost pregătit.” Contextul: Comisia Europeană pare dispusă să renunţe sau să dilueze interdicţia comercializării vehiculelor cu motoare cu ardere internă după 2035, iar producătorii care au pariat agresiv pe electrificare se simt trădaţi.
Asta nu e doar o știre auto. E un studiu de caz despre cum arată strategia când îți asumi viitorul și nu aștepți să fii împins de reglementări. Exact aceeași discuție o au acum companiile din România cu privire la implementarea AI în business: cine joacă la atac și cine stă pe margine sperând că „nu o să fie chiar așa de grav”.
În seria „AI pentru Industria Auto din România: Producție Inteligentă”, episodul acesta pleacă de la cazul Volvo și îl traduce în decizii concrete pentru producătorii auto și furnizorii din România:
- cum să nu depinzi de schimbarea regulilor jocului
- cum folosești AI pentru producție inteligentă și tranziția la electric
- ce înseamnă, practic, să fii „gata de start”, nu „luat pe nepregătite”
Ce se întâmplă, de fapt, cu interdicția motoarelor termice după 2035
Situația pe scurt:
- UE stabilise interdicția de vânzare a vehiculelor cu ardere internă după 2035.
- Germania, Italia și marii lor producători fac lobby pentru relaxarea țintei.
- Se discută o variantă de compromis: nu interdicție totală, ci reducere de 90% a emisiilor de CO₂ pentru flotele de producători.
- Volvo și Polestar, care au investit masiv în electrice, critică schimbarea direcției.
Pentru Volvo, mesajul e clar: compania spune că e „gata de start” cu alternativele electrice și că schimbarea regulilor acum lovește fix în cei care au avut curajul să investească devreme.
„Dintr-odată, regulile jocului se schimbă pentru că altcineva nu a fost pregătit.” – Erik Severinson, Volvo Cars
Sună familiar? În mod similar, firmele care investesc astăzi în AI pentru producție, logistică și vânzări își asumă un risc controlat. Cele care amână mizează pe ideea că regulile jocului se vor schimba în favoarea lor. Istoric, asta se întâmplă rar.
Paralela directă: electrificare în auto vs. AI în business
Realitatea e simplă: electrificarea în auto și implementarea AI în companii sunt două fețe ale aceluiași fenomen – o transformare structurală, nu o modă trecătoare.
1. „Nu suntem pregătiți” nu e strategie
Producătorii care cer amânarea sau relaxarea regulilor semnalizează public că nu sunt pregătiți tehnologic sau financiar pentru 2035. Asta nu îi oprește pe chinezi sau pe americani să accelereze.
În România, am văzut același tipar pe AI:
- „Nu avem încă datele puse la punct.”
- „Așteptăm să vedem ce face concurența.”
- „Nu e clar cadrul de reglementare, mai bine stăm.”
Problema? AI nu așteaptă. Clienții, concurenții și lanțurile globale de aprovizionare se mișcă deja. Cine intră târziu în joc, intră de pe poziție de forță sau de slăbiciune?
2. Cei care investesc devreme plătesc mai mult, dar câștigă poziția
Volvo, Polestar și alți jucători EV-first au băgat miliarde în electrificare. Este mai scump la început, dar beneficii reale apar:
- brand ancorat în viitor
- învățare mai rapidă pe tehnologiile noi
- poziție bună în fața investitorilor și a reglementatorilor
Exact la fel cu AI pentru producția inteligentă:
- la început investești în date, integrare, schimbare de procese
- nu vezi ROI a doua zi
- dar peste 3–5 ani ești cu 2–3 pași înaintea companiilor care abia se apucă
Cei care amână s-ar putea să descopere că „regulile jocului” (contracte, cerințe OEM, certificări ESG, cerințe de trasabilitate) au fost scrise între timp de cei care au investit devreme.
AI pentru industria auto din România: unde poți fi „gata de start”
Pentru producătorii auto, furnizori de componente și logistică din România, discuția NU este dacă AI „vine” sau nu. Vine deja prin cerințele OEM-urilor, prin standardele de calitate și prin presiunea pe cost.
1. Controlul calității cu AI
AI computer vision este pentru controlul calității ce este motorul electric pentru trenul de rulare: mai precis, mai repetabil, mai scalabil.
Aplicări concrete în fabricile auto din România:
- Inspecție vizuală automată a sudurilor, vopsirii, montajelor
- Detecție de micro-defecte la componente metalice, plastice sau textile
- Analiză în timp real a imaginilor de pe linia de producție și generarea de alerte
Beneficiile pe care le văd fabricile care au început deja:
- reducere cu 30–50% a rebuturilor pe anumite linii
- timp de reacție mult mai mic la probleme recurente
- trasabilitate clară: poți demonstra clientului exact unde, când și cum a fost verificată piesa
2. Robotică inteligentă în producție
România are deja un număr mare de roboți industriali în automotive, dar majoritatea sunt încă programați clasic, nu „inteligenți”. AI poate ridica nivelul jocului:
- roboți care își optimizează singuri traseul și viteza în funcție de flux
- cobots care învață din mișcările operatorilor umani
- ajustare automată a parametrilor în funcție de datele de proces (temperatură, vibrații, uzură)
Rezultatul: aceeași linie de producție scoate mai mult, cu mai puține opriri neplanificate.
3. Optimizarea lanțului de aprovizionare
Lanțul de aprovizionare auto e deja global și fragil. AI poate susține:
- forecast de cerere mult mai fin (pe model, opțiuni, regiune)
- optimizarea stocurilor (piese scumpe, baterii, componente electronice)
- simularea scenariilor de risc: ce se întâmplă dacă un furnizor cheie cade 30 de zile?
Un producător care are aceste instrumente poate negocia altfel cu OEM-urile și furnizorii:
- nu doar preț, ci și fiabilitatea livrărilor
- nu doar termene, ci și planuri de reziliență la crize
4. Tranziția către vehicule electrice cu suport AI
Tranziția la electric nu înseamnă doar baterii și motoare. Înseamnă software, date și AI în tot ciclul de viață:
- proiectare asistată de AI a componentelor pentru vehicule electrice
- simulări digitale (digital twin) pentru linii de producție noi
- algoritmi care optimizează consumul de energie al fabricii în raport cu producția
Pentru industria auto românească, asta e o șansă reală să urce în lanțul valoric: nu doar volum, ci și know-how.
Lecția strategică din cazul Volvo: cum să nu depinzi de „schimbarea regulilor”
Volvo se uită la Bruxelles și spune, practic: „Noi ne-am făcut treaba. Am investit, am schimbat gama, am asumat viitorul. Nu schimbați acum regulile pentru cei care au amânat.”
În oglindă, orice CEO de companie auto sau furnizor din România ar trebui să își pună câteva întrebări incomode pentru AI:
1. Unde pariăm azi: pe trecut sau pe viitor?
- Continuăm să optimizăm doar procesele actuale, fără AI, „să mai scoatem 2–3% din costuri”?
- Sau ne asumăm că AI va fi standardul în 3–5 ani și începem să construim competențe interne de acum?
Cei care aleg a doua variantă vor avea, ca Volvo, curajul să spună: „Suntem gata de start.”
2. Cine scrie regulile jocului în lanțul tău de valoare?
În automotive, regulile le scriu în mare măsură:
- OEM-urile mari
- reglementatorii (UE, guverne naționale)
- clienții finali (prin preferințele lor)
Exact la fel pe AI:
- OEM-urile vor cere tot mai mult date, trasabilitate, predicții
- reglementările de AI, date și ESG vor deveni mai stricte
- clienții finali vor vrea transparență și viteză
Dacă nu ești în jocul ăsta tehnologic, nu ai cum să influențezi regulile. Le primești de-a gata.
3. Unde poți începe mâine, realist, cu AI?
Nu ai nevoie de un „proiect mamut” cu AI. Poți începe cu 2–3 zone cu impact clar:
- Un pilot de computer vision pentru control de calitate pe o singură linie.
- Un model de forecast AI pentru 2–3 familii de produse cheie.
- Un proiect de mentenanță predictivă pentru echipamentele cu cele mai dese opriri.
Important este să ai:
- ownership clar (cine răspunde)
- datele minime necesare
- un partener tehnologic care înțelege și industria auto, nu doar AI generic
Cum folosești acest context ca avantaj pentru compania ta
Discuția despre 2035, Volvo și interdicția motoarelor termice nu este doar geopolitică sau lobby. Pentru o fabrică sau un furnizor din România, e un semnal clar:
- presiunea pe emisii va rămâne, chiar dacă forma exactă se schimbă
- companiile care pot demonstra eficiență, trasabilitate și inovație vor fi preferate în lanțurile de furnizori
- AI este una dintre puținele arme reale cu care poți crește competitivitatea fără să joci totul doar pe salarii mici și costuri de producție
Dacă aș fi în locul unui CEO din industria auto românească, în decembrie 2025 aș face trei lucruri înainte de 31.12.2025:
- Workshop intern de 1 zi cu echipele de producție, IT și calitate, ca să identific 3 use case-uri concrete de AI pentru 2026.
- Audit rapid de date: ce avem deja (senzori, SCADA, ERP, MES) și cât de curate sunt datele.
- Selectarea unui partener de AI industrial cu experiență în auto, nu doar în „chatbot-uri”.
De ce contează asta acum, nu „mai vedem după 2030”
Volvo nu a început electrificarea în 2034. A început cu mai bine de un deceniu înainte. De aceea azi poate spune „suntem gata”, chiar dacă regulile se mai ajustează.
La fel, companiile care în 2025–2026 își pun serios problema AI în producția auto vor fi cele care, peste 5–7 ani, vor negocia din poziție de forță cu OEM-urile, nu cu emoții.
Adevărul este direct:
- AI în industria auto nu mai este „proiect de inovație”, este proiect de supraviețuire competitivă.
- România are deja avantajul costului și al proximității de piețele vestice. Următorul pas logic este avantajul tehnologic, nu doar cel de preț.
Dacă te uiți la reacția Volvo și la discuțiile din UE și simți că „nu e despre tine”, te înșeli. Este fix despre tine: despre cât de pregătită este compania ta pentru următorul deceniu.
Dacă ești parte din ecosistemul auto din România, acum e momentul bun să îți pui pe agendă întrebarea incomodă:
„Dacă mâine OEM-ul meu îmi cere un plan concret de producție inteligentă cu AI, ce pot să pun pe masă?”
Dacă răspunsul nu e clar, merită să începi chiar din ianuarie cu primul tău proiect pilot de AI în producție. Regulile jocului se schimbă oricum – diferența o face pregătirea ta.