România devine magnet pentru investiții străine și proiecte AI. Vezi ce sectoare cresc, ce regiuni contează și cum poți folosi acest context în businessul tău.
România, magnet pentru investiții străine și AI în 2025
Majoritatea companiilor care se uită la extindere în Europa au astăzi România pe listă. Nu doar pentru costuri mai mici, ci pentru un mix rar: stabilitate politică, apartenență la UE și NATO, candidatură la OCDE, plus un potențial economic care încă nu e folosit la maximum.
Acest context nu contează doar pentru investitorii industriali sau financiari. Contează direct pentru modul în care firmele din România – inclusiv cele din zona juridică și profesiile liberale – implementează inteligență artificială în business, atrag clienți internaționali și construiesc produse LegalTech scalabile. Dacă ești avocat, consultant, antreprenor sau manager IT, mediul investițional al României în 2025 îți influențează șansele de a crește cu ajutorul AI.
Pornind de la studiul realizat de ASE București la inițiativa Fundației Deloitte România, hai să vedem, aplicat, de ce România este atractivă pentru investiții străine și cum poți conecta asta cu implementarea AI în compania ta.
1. De ce România e interesantă pentru investitori străini în 2025
România este percepută ca o destinație stabilă și predictibilă în regiune, iar asta e esențial pentru orice strategie de investiții sau de implementare AI pe termen mediu și lung.
Principalele atuuri ale României
Conform studiului ASE – Fundația Deloitte România, câteva elemente cântăresc greu în decizia investitorilor:
- Stabilitate politică și regim democratic consolidat
- Poziție geografică strategică la granița estică a UE
- Apartenența la UE, NATO și spațiul Schengen
- Proces de aderare la OCDE – semnal de reformă și standarde ridicate
- Populație de circa 19 milioane, cu peste 8 milioane de lucrători activi
- Resurse naturale importante (energie, materii prime critice, teren agricol, fond forestier)
- Acces la fonduri europene și PNRR
Nivelul de trai a ajuns în 2024 la 78% din media UE (PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare), dar cu disparități regionale mari: București-Ilfov este la 190% din media UE, în timp ce Nord-Est e la 47%. Pentru un investitor, asta înseamnă două lucruri: există încă mult loc de creștere și există regiuni unde investițiile pot avea impact masiv.
De ce contează aceste atuuri pentru AI și LegalTech
Implementarea AI nu se întâmplă în vid. Are nevoie de:
- Infrastructură digitală și de transport solidă
- Forță de muncă bine pregătită (mai ales în IT&C și juridic)
- Cadru fiscal și de reglementare predictibil
- Finanțare: granturi, ajutor de stat, fonduri europene
România le bifează pe toate, chiar dacă nu perfect. Pentru un cabinet de avocatură sau o firmă de servicii profesionale, asta înseamnă că poți construi produse AI pentru piața locală, dar să le vinzi în toată UE, profitând de acest avantaj geografic și juridic.
2. Sectoarele-vedetă: energie verde, logistică, digital și apărare
Studiul identifică patru sectoare cu perspective clare de dezvoltare prin investiții străine. Toate patru sunt teren fertil pentru soluții AI și pentru servicii juridice specializate.
2.1. Producția de energie regenerabilă
Energia regenerabilă (eoliană, solară, hidro, geotermală) este deja un pilon strategic. România are:
- potențial eolian și solar ridicat
- rețea hidro dezvoltată
- resurse de petrol, gaze și lignit care pot finanța tranziția
Unde intră AI aici?
- modele de predictie a producției (meteo + istoric de producție)
- optimizare de consum și echilibrare în rețea
- monitorizare și mentenanță predictivă pentru parcuri eoliene și fotovoltaice
Pentru avocați și consultanți:
- documentație automatizată pentru contracte de achiziție de energie (PPA)
- analiză AI a reglementărilor energetice și simulări de risc
- due diligence asistat de AI pentru tranzacții în energie verde
2.2. Logistică și producție nearshore
Tensiunile geopolitice și lecțiile din pandemie au împins companiile să mute producția mai aproape de piețele de consum. România câștigă teren ca hub nearshore pentru UE.
Asta deschide spațiu pentru:
- centre logistice în zona Constanța – Galați – Tulcea
- producție pentru lanțurile de aprovizionare scurtate
AI aplicat în logistică:
- optimizare de rute și costuri de transport
- management inteligent al stocurilor
- analiza riscurilor în lanțurile de aprovizionare
Pe partea juridică și de conformitate, AI poate ajuta la:
- verificarea rapidă a clauzelor contractuale în sute de contracte de transport
- monitorizarea reglementărilor vamale și comerciale la nivel UE
2.3. Servicii digitale avansate (IT&C, AI, securitate cibernetică)
Aici România excelează deja. Avem un ecosistem IT puternic, salarii încă competitive și o cultură tehnică solidă.
Câteva zone cu potențial mare:
- cercetare-dezvoltare în AI
- soluții de securitate cibernetică
- produse SaaS pentru companii europene
Legat de AI în business:
- companiile românești pot trece din zona de outsourcing în zona de producție de IP propriu (platforme AI, LegalTech, FinTech)
- cabinetele de avocatură pot lansa produse juridice digitale (contracte automatizate, analize de risc, asistenți virtuali specializați)
2.4. Industria de apărare
Pe fondul contextului de securitate regională, industria de apărare și dual-use (civil + militar) devine tot mai interesantă. Aici AI e deja o piesă-cheie la nivel global, de la analiză de date până la simulări.
Pentru profesioniștii juridici, asta înseamnă nevoie mare de:
- expertiză în reglementări de export, controlul tehnologiilor sensibile
- gestionarea property intellectual pentru soluții AI dual-use
3. Regiuni cu potențial de investiții și huburi pentru AI
Trei regiuni ies în față ca potențial de atragere a investițiilor străine: Sud-Est, Nord-Est și Centru. Fiecare are un profil propriu, inclusiv pentru proiecte AI.
3.1. Sud-Est: Constanța – Galați – Tulcea
Zona Sud-Est beneficiază de:
- porturi maritime și fluviale
- acces la Marea Neagră
- poziție excelentă pentru logistică și energie
Direcții cheie:
- proiecte de energie regenerabilă offshore și onshore
- logistică maritimă și lanțuri de aprovizionare
- industria alimentară legată de agricultură și pescuit
Aici, firmele pot implementa AI pentru optimizarea fluxurilor logistice, management de flotă, monitorizare de mediu. Avocații care se poziționează devreme pe nișele de drept maritim, energie și mediu pot deveni parteneri strategici pentru investitori.
3.2. Nord-Est: Iași – Bacău – Suceava
Regiunea Nord-Est are PIB/locuitor de doar 47% din media UE, dar compensează prin:
- forță de muncă disponibilă, la costuri competitive
- infrastructură educațională solidă, cu centre universitare puternice (Iași în special)
Pot fi dezvoltate:
- centre IT&C și huburi de dezvoltare software și AI
- proiecte în industria auto, producție și servicii suport
- agricultură și industria agroalimentară modernizată cu AI
Asta creează un teren excelent pentru:
- startup-uri tech care construiesc produse AI pentru piața globală
- cabinete de avocatură regionale care se specializează pe dreptul muncii, IP, contracte internaționale și conformitate pentru companii tech
3.3. Centru: Cluj – Alba – Sibiu
Regiunea Centru își consolidează rolul de zonă multifuncțională:
- hub IT&C (Cluj este deja un brand în sine în zona de tech)
- centre de cercetare-dezvoltare
- industrie, educație, infrastructură în creștere
Aici, discuția despre implementarea AI în business este deja foarte matură. Multe companii lucrează cu machine learning, data science și soluții SaaS.
Pentru mediul juridic, asta înseamnă:
- clienți din industrii tech, cu nevoi sofisticate de LegalTech
- presiune să adopți AI în propriile fluxuri: analiză de contracte, research jurisprudențial, managementul documentelor
4. Regimul fiscal și stimulentele – cât de competitivă e România
Un avantaj discret, dar foarte puternic: regimul fiscal pentru companii este competitiv în regiune.
Ce spune studiul
- Impozit pe profit: 16% (mai mic decât în Slovacia, Cehia, Polonia)
- Impozit pe venit salarial: 10%, la care se adaugă contribuții sociale de 37,25%
- TVA: 21%, printre cele mai reduse din regiune
- Facilități generoase pentru cercetare-dezvoltare, care pot include și proiecte de AI
Pe lângă partea fiscală, România oferă:
- sprijin financiar: ajutor de stat, fonduri UE, PNRR, garanții
- infrastructură de business: parcuri industriale, zone logistice
- facilitatori instituționali: autorități locale, agenții naționale care sprijină investițiile
Ce înseamnă asta pentru proiectele de AI
Dacă vrei să dezvolți un proiect AI sau LegalTech în România, poți structura investiția astfel:
- să beneficiezi de facilitățile de R&D pentru dezvoltare de algoritmi, platforme, produse
- să folosești fonduri europene și PNRR pentru digitalizare, inclusiv pentru cabinete de avocatură sau firme de servicii
- să atragi investitori străini interesați să finanțeze soluții AI scalabile la nivel regional
Aici apare o oportunitate clară pentru avocați: consilierea companiilor în structurarea juridică și fiscală a proiectelor AI, redactarea documentației pentru ajutor de stat, granturi și parteneriate public-private.
5. Cum pot companiile din România să folosească această fereastră de oportunitate
Contextul economic și geopolitic face ca 2025–2027 să fie o perioadă foarte bună pentru:
- implementarea AI în business
- atragerea de parteneri și investitori străini
- poziționarea României ca furnizor de inteligență artificială, nu doar de forță de muncă
5.1. Pentru companii non-tech
Dacă nu ești companie IT, dar vrei să folosești AI:
- Pornește cu un audit intern simplu: unde pierzi timp? unde se repetă aceleași sarcini?
- Identifică 1–2 procese care pot fi automatizate rapid (de ex. răspunsuri la clienți, procesare documente, rapoarte recurente).
- Lucrează cu un furnizor local de AI sau un consultant care înțelege și contextul românesc (legislație, fiscalitate, granturi).
- Folosește stimulentele R&D și fondurile de digitalizare unde se poate.
5.2. Pentru cabinete de avocatură și profesii juridice
În cadrul campaniei „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, cheia este să te uiți la România nu doar ca piață, ci ca platformă regională.
Câteva direcții concrete:
- construiește produse LegalTech (template-uri inteligente de contracte, instrumente de due diligence automatizat, asistenți virtuali pentru clienți corporate);
- adoptă AI în house: research jurisprudențial automat, clasificare de documente, revizuire de contracte în masă;
- specializează-te pe nișele pe care studiul le arată ca atractive pentru investitori: energie regenerabilă, logistică, IT&C, apărare, agroalimentar;
- creează echipe mixte: avocați + juriști + ingineri AI + analiști de date.
Asta te poziționează nu doar ca furnizor de servicii juridice, ci ca partener de business pentru investitori străini care vin în România.
5.3. Pentru startup-uri AI din România
Dacă construiești un startup de inteligență artificială:
- alege un sector din cele evidențiate în studiu (energie, logistică, digital, apărare) – vei fi mai interesant pentru investitori;
- gândește produsul de la început pentru piața UE, folosind avantajul apartenenței României la UE și NATO;
- structurează corect partea juridică: IP, contracte cu clienți internaționali, conformitate cu GDPR și reglementările AI;
- explorează parteneriate cu universități (ASE, centre universitare regionale) pentru cercetare și acces la talente.
Concluzie: AI și investițiile străine trag România în aceeași direcție
România are în 2025 o combinație rară: stabilitate politică, poziție geografică strategică, apartenență la UE, NATO și Schengen, plus un potențial economic încă sub-exploatat. Studiul ASE – Fundația Deloitte România arată clar că suntem atractivi pentru investiții mai ales în energie regenerabilă, logistică, servicii digitale avansate și industria de apărare.
Pentru companii și cabinete de avocatură care vor să implementeze inteligență artificială în business, acest context nu e un decor, ci un accelerator. Poți folosi stimulentele de R&D, poți viza sectoarele cu cea mai mare apetență pentru AI, poți atrage clienți și investitori străini care văd România ca un hub regional.
Dacă vrei să profiți de această fereastră de oportunitate, următorul pas este simplu: alege un proiect concret de AI, ancorează-l într-unul dintre sectoarele cu potențial și construiește de la început cu gândul la piața europeană, nu doar la cea locală. România are, în sfârșit, contextul perfect pentru asta – întrebarea este cine va avea curajul să se miște primul.