Cripto și ANAF din 2026: ce înseamnă noile reguli și cum te ajută AI

De la „anonim” la raportat automat: schimbarea de paradigmă pentru cripto în România

Începând cu 01.01.2026, tranzacțiile cu criptoactive nu mai sunt doar treaba ta și a exchange‑ului. Ordonanța de urgență nr. 71/2025 modifică masiv Codul de procedură fiscală și introduce un regim nou: platformele crypto trebuie să raporteze anual către ANAF detalii despre utilizatori și tranzacții.

Asta nu mai e un subiect de nișă. Dacă ești:

• platformă de cripto sau fintech
• bancă, IFN, broker, platformă de investiții
• companie care acceptă plăți în crypto sau investește în astfel de active

…vei avea obligații concrete de raportare, controale posibile și amenzi de până la 150.000 lei.

Partea bună? Inteligența artificială poate transforma aceste obligații într‑un proces controlabil, automatizat și mult mai ieftin decât un „task force” de Excel + oameni în overtime.

În seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România”, articolul acesta îți explică:

• ce schimbă efectiv ordonanța pentru criptoactive
• cine este obligat să raporteze și ce date ajung la ANAF
• ce riscuri și amenzi apar pentru companii
• cum poți folosi AI și automatizări ca să rămâi în regulă, fără haos operațional

---

1. Ce s‑a schimbat: raportare automată pentru criptoactive din 2026

Esența ordonanței este introducerea art. 291⁶ și a anexei 6 în Codul de procedură fiscală: „Domeniul de aplicare și condițiile pentru schimbul automat obligatoriu de informații raportate de Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori”.

Pe scurt:

• România transpune Directiva (UE) 2023/2226 (DAC8) și standardul OCDE CARF.
• Din 2026, ANAF va primi anual informații detaliate despre tranzacțiile cripto ale utilizatorilor rezidenți în UE.
• Datele vor fi schimbate automat și cu celelalte state membre.

Cheia: cine este „Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor”

Intră în această categorie:

• exchange‑uri crypto (centralizate)
• platforme de trading cripto
• operatori de ATM-uri cripto
• brokeri și dealeri care fac tranzacții de schimb pentru clienți
• alți operatori care pun la dispoziție o platformă de tranzacționare sau acționează ca intermediar/contraparte în tranzacții cripto

Dacă desfășori activitate economică pe zona de cripto (nu doar tranzacții ocazionale pentru tine), foarte probabil intri sub noul regim.

Aceste entități trebuie:

• să se înregistreze la ANAF (în 30 de zile de la intrarea în vigoare a OUG, pentru cei existenți)
• să aplice proceduri de diligență fiscală (KYC extins + identificare rezidență fiscală)
• să raporteze anual către ANAF tranzacțiile relevante.

---

2. Ce vor raporta platformele crypto către ANAF

Legea nu vorbește despre „raport sumar la final de an”, ci despre un set foarte detaliat de date. Pentru fiecare utilizator care face obiectul raportării, furnizorul trebuie să trimită:

2.1. Date de identificare ale utilizatorului

Pentru persoane fizice:

• nume complet
• adresă
• stat(e) de rezidență fiscală
• NIF (CNP sau echivalent emis de statul de rezidență)
• data și locul nașterii

Pentru entități (SRL, SA, fundații etc.):

• denumire și adresă
• stat(e) de rezidență fiscală
• NIF
• date despre persoanele care exercită controlul (beneficiari reali): nume, adresă, rezidență, NIF, dată și loc nașterii, rolul în entitate

2.2. Date despre furnizorul de servicii cripto

• nume, adresă
• NIF
• număr individual de identificare alocat de ANAF
• LEI (identificator global), dacă există

2.3. Detalii despre tranzacții pentru fiecare tip de criptoactiv

Pentru fiecare „criptoactiv relevant” (adică orice cripto care nu este CBDC sau e‑money reglementată), se raportează, agregat pe an:

• achiziții contra monedă fiduciară:
  • suma brută totală plătită
  • numărul total de unități
  • numărul de tranzacții
• vânzări contra monedă fiduciară:
  • suma brută totală încasată
  • numărul total de unități
  • numărul de tranzacții
• schimburi cripto‑contra‑cripto:
  • valoarea justă de piață totală pentru achiziții și vânzări
  • număr de unități și tranzacții
• plăți cu amănuntul (când cripto este folosit la achiziții de bunuri/servicii > 50.000 USD):
  • valoare justă de piață totală
  • unități și tranzacții
• alte transferuri către/de la utilizator (către wallet‑uri externe, airdrop, hard fork etc.)
• transferuri către adrese on‑chain necunoscute (unhosted wallets), pentru care nu se știe că aparțin unei instituții financiare sau unui VASP

Toate aceste sume trebuie:

• transformate într‑o singură monedă fiduciară, la curs la vedere la momentul tranzacției
• raportate în format electronic standardizat (schemă XML stabilită la nivel UE)

De aici apare prima întrebare serioasă pentru orice platformă sau companie mare care operează cu cripto:

Cum gestionezi milioane de rânduri de tranzacții, cu zeci de tipuri de criptoactive, în mod corect, repetabil și auditat?

Răspunsul realist în 2025: folosind masiv AI + automatizări, nu doar oameni și rapoarte ad‑hoc.

---

3. Amenzi, blocări și riscuri: ce se întâmplă dacă nu te conformezi

Legislația nu se oprește la „obligații ideale”. Vine la pachet cu sancțiuni clare.

3.1. Amenzi pentru furnizorii de servicii cripto

Pentru furnizorii de servicii de criptoactive raportori, Codul de procedură fiscală introduce contravenții noi (art. 336):

• raportare cu întârziere, incorectă sau incompletă – amendă între 50.000 și 150.000 lei
• nerespectarea procedurilor de diligență fiscală și raportare – tot între 50.000 și 150.000 lei
• nerespectarea obligației de păstrare a evidențelor (minim 5 ani) – 20.000–100.000 lei
• nerespectarea obligațiilor de înregistrare și actualizare a datelor la ANAF – 20.000–100.000 lei

În plus, există derogări de la OG 2/2001 care fac aceste amenzi mai greu de „îndulcit” (nu se aplică anumite limite privind cumulul sancțiunilor).

3.2. Măsuri extreme: tăierea accesului la platformă în UE

Dacă un operator de cripto nu se înregistrează sau ignoră obligațiile de raportare chiar și după notificări repetate, ANAF poate:

• revoca înregistrarea
• cere furnizorilor de comunicații electronice să blocheze accesul la site sau aplicație în 24 de ore

Iar accesul se reia doar după ce operatorul se înregistrează într‑un stat membru UE.

3.3. Riscuri pentru companii și utilizatori

Chiar dacă nu ești exchange:

• dacă accepți plăți în crypto sau investești ca firmă, datele tale vor ajunge, direct sau indirect, în sistemele ANAF
• tranzacțiile „omis” în declarații devin mult mai ușor de identificat prin cross‑check automat între ce raportează platformele și ce declară contribuabilii

Aici, din nou, AI și machine learning devin armele logice ale ambelor părți:

• ANAF pentru identificarea diferențelor și a pattern‑urilor de risc
• companiile pentru a detecta din timp ce nu se potrivește între contabilitate, tranzacții și obligații fiscale.

---

4. Ce înseamnă practic „diligență fiscală” pentru cripto și de ce fără AI e aproape imposibil la scară mare

Legea copiază filosofia din AML/KYC și o aplică pe fiscalitate.

4.1. Pentru persoane fizice

Furnizorul trebuie să:

• obțină declarație pe propria răspundere privind rezidența fiscală (autocertificare)
• verifice caracterul rezonabil al acesteia folosind documentația KYC
• monitorizeze schimbările de circumstanțe (de ex. mutare, schimbare documente, alte date inconsistene)

Dacă utilizatorul nu furnizează informațiile cerute nici după două atenționări (și 60 de zile), platforma trebuie să îi blocheze tranzacțiile de schimb.

4.2. Pentru entități

Pe lângă pașii de mai sus, platforma trebuie să:

• determine dacă entitatea este Persoană Exclusă, Entitate Activă sau alt tip de ENF
• identifice și documenteze persoanele care exercită controlul (beneficiari reali)
• stabilească, pentru fiecare, rezidența fiscală și NIF

Totul trebuie documentat, păstrat 5–10 ani și să poată fi demonstrat la controale ANAF.

4.3. Unde intră AI și automatizările

La volum mic, poate încă te descurci manual. La zeci de mii de clienți și sute de mii de tranzacții pe an, fără AI începi să greșești sau să devii neprofitabil.

Exemple concrete de utilizare AI și ML:

• Clasificare automată a tranzacțiilor

  • model ML antrenat pe istoricul tău care identifică dacă o tranzacție este:
    • schimb cripto‑fiat
    • schimb cripto‑cripto
    • plată cu amănuntul
    • transfer intern/extern
    • airdrop, hard fork etc.
  • reduce masiv erorile de mapping și muncă manuală.

• Determinarea valorii juste de piață

  • modele care iau feed‑uri de preț din mai multe surse și aleg automat:
    • cea mai bună cotație disponibilă la momentul T
    • reguli clare pentru active ilichide sau listate recent
  • standardizare pentru raportare și audit.

• Verificare „caracter rezonabil” al autocertificărilor

  • AI corelează informațiile din KYC, IP, documente încărcate, IBAN, comportament tranzacțional
  • semnalează cazurile unde rezidența declarată nu bate cu realitatea probabilă.

• Reconcilieri automate pentru raportare DAC8 / CARF

  • pipeline de date (ETL) + validări ML:
    • lipsește NIF? indicator roșu
    • suma agregată într‑un tip de tranzacție nu bate cu ledger‑ul? indicator roșu

• Asistenți conversaționali interni (gen ChatGPT cu date interne)

  • ajută echipa de compliance să întrebe în limbaj natural:
    • „arată‑mi toți utilizatorii cărora le expiră documentele KYC în următoarele 30 de zile și au volum > 50.000 EUR”
    • „listează tranzacțiile potențial clasificate greșit ca transfer în loc de schimb cripto‑fiat”

Aceste scenarii nu sunt „science‑fiction”. Sunt exact tipul de proiecte pe care companiile românești le pot implementa în 3–9 luni cu o echipă mixtă: IT intern, consultanți fiscali și specialiști AI.

---

5. Cum poate o companie din România să se pregătească inteligent (cu AI) pentru noile reguli

Dacă vrei să tratezi această schimbare ca pe o oportunitate de modernizare, nu doar ca pe o povară, planul minim arată așa:

5.1. Fă un audit de date și procese

Întrebări de bază:

• De unde vin datele despre tranzacții cripto? (propriul sistem, API de la exchange‑uri, fișiere CSV?)
• Ce păstrezi astăzi: ID tranzacție, adresă wallet, fee, curs, contrapartidă?
• Poți reconstitui rapid istoricul pe 5 ani dacă ANAF întreabă?

5.2. Definește arhitectura de raportare

• un data warehouse sau data lake unde agregi toate tranzacțiile
• un model de date aliniat cu cerințele din anexă (tipuri de tranzacții, tipuri de criptoactive, valută, rezidență etc.)
• conectare la sistemele de KYC/AML existente

5.3. Introdu AI în punctele critice

• modele ML pentru clasificarea tranzacțiilor
• roboți software (RPA) pentru generarea și validarea raportului XML
• un modul AI care verifică datele lipsă/incomplete și lansează automat campanii către clienți („te rugăm să îți completezi NIF‑ul/resedința fiscală”)

5.4. Creează un „cockpit” de complianță fiscală

Un dashboard intern care răspunde în timp real la întrebări precum:

• câți utilizatori sunt complet „cleared” (KYC + fiscal)?
• câte tranzacții rămân neclasificate sau în eroare?
• ce risc de amendă avem dacă am trimite raportul în forma actuală?

Un astfel de cockpit, alimentat de AI, transformă DAC8/CARF din spaimă în proces de business gestionabil.

---

6. De ce acum e momentul să iei în serios AI în managementul fiscal

Noile reguli pentru criptoactive sunt doar o piesă dintr‑un puzzle mai mare:

• extinderea raportării automate pentru dividende, asigurări de viață, platforme digitale
• utilizarea NIF‑ului ca identificator central în schimburile de informații până în 2030
• presiunea OCDE și UE pentru digitalizare și standardizare fiscală

Trendul este clar: fiscalitatea devine un joc de date mari, nu doar de coduri fiscale.

În acest context, pentru companiile românești din fintech, banking, crypto sau chiar e‑commerce, implementarea AI în business nu mai este doar un proiect „de inovație”, ci un instrument de supraviețuire:

• reduci riscul de controale costisitoare
• eviți amenzi și blocări operaționale
• ai argumente clare și date curate la orice discuție cu ANAF sau parteneri din UE
• îți poți refolosi infrastructura de date și AI pentru alte proiecte: scoring clienți, fraud detection, pricing dinamic

Dacă ești în poziția de decizie într‑o companie care atinge criptoactive, întrebarea utilă nu este „vor veni controalele?”, ci „cât de pregătit sunt când vor veni și cât îmi costă să nu fiu pregătit?”.

Iar răspunsul eficient pentru 2026 sună cam așa: procese digitale, date structurate și un strat solid de AI peste ele.