Raportare crypto la ANAF din 2026: de ce ai nevoie de AI

De la „crypto anonim” la raportare automată la ANAF

Începând cu anul fiscal 2026, toate platformele de criptoactive care au utilizatori români vor raporta anual la ANAF tranzacțiile acestora, printr-un schimb automat de informații cu alte state UE. Baza legală este ordonanța de urgență publicată în Monitorul Oficial nr. 1146/10.12.2025, care modifică Codul de procedură fiscală și transpune Directiva (UE) 2023/2226.

Pentru businessuri din România care folosesc crypto – fie ca mijloc de plată, fie în produse fintech, marketplace-uri sau soluții blockchain – această schimbare nu e doar un detaliu juridic. Vorbim despre un nou regim de compliance fiscală digitală, cu obligații tehnice, procedurale și riscuri serioase de amenzi. Iar volumul de date cerut este atât de mare, încât, realist, nu se mai poate gestiona manual. Aici intră în scenă inteligența artificială.

În seria „Implementarea AI în Business: Ghid Complet pentru Companii din România”, articolul de azi clarifică:

• ce aduce nou regimul de raportare crypto către ANAF;
• ce tipuri de date trebuie colectate și păstrate;
• ce riscuri și amenzi apar pentru companii;
• cum poate AI să preia grosul efortului de raportare, monitorizare și control intern.

---

1. Ce s-a schimbat concret: raportarea crypto devine obligatorie

Esențialul: de la 01.01.2026, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori (adică majoritatea exchange-urilor, brokerilor, operatorilor de platforme crypto) vor trebui:

• să colecteze detaliat date despre utilizatori și tranzacțiile lor;
• să raporteze anual aceste date către ANAF;
• să respecte proceduri stricte de „diligență fiscală” (know-your-customer fiscal, nu doar KYC/AML);
• să păstreze evidențele 5–10 ani.

Raportarea se face în baza unui nou articol – art. 291⁶ din Codul de procedură fiscală – și a Anexei 6, un document tehnic uriaș, aliniat cu standardul OCDE CARF (Crypto-Asset Reporting Framework).

Ce înseamnă „Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor” pentru o firmă din România?

Pe scurt, intră aici orice entitate care:

• este autorizată sau notificată ca furnizor de servicii crypto în UE;
• are rezidență fiscală, sediu, sucursală sau loc obișnuit de desfășurare a activității în România;
• desfășoară activitate economică (nu ocazional, din hobby);
• furnizează servicii prin care clienții pot face tranzacții de schimb:
  • crypto ↔ fiat;
  • crypto ↔ crypto;
  • plăți cu crypto către comercianți;
  • transferuri către/ din portofele externe.

Asta include:

• exchange-uri și brokeri crypto;
• aplicații fintech cu funcție de „buy/sell crypto”;
• marketplace-uri sau platforme de gaming/loializare care permit conversia tokenilor în alte crypto/fiat;
• operatori de ATM crypto.

Dacă ești în oricare dintre aceste categorii, e foarte probabil să intri sub incidența noilor reguli.

---

2. Ce trebuie raportat către ANAF: nivelul de detaliu este enorm

Noile reguli cer mult mai mult decât „total volum tranzacționat”. Furnizorii de servicii crypto raportează, pentru fiecare utilizator relevant:

2.1. Date despre utilizatori (persoane fizice și juridice)

Pentru persoane fizice:

• nume complet;
• adresă;
• stat(e) de rezidență fiscală;
• NIF (CNP sau alt TIN, după jurisdicție);
• data și locul nașterii.

Pentru entități (companii, fundații etc.):

• denumire;
• adresă;
• jurisdicții de rezidență;
• NIF-uri;
• date despre persoanele care exercită controlul (beneficiari reali) – cu rolurile lor exacte.

2.2. Date despre furnizorul de servicii crypto

Furnizorul raportează și despre sine:

• nume, adresă;
• NIF;
• eventual un număr unic de înregistrare alocat de ANAF;
• identificator global (de tip LEI), dacă există.

2.3. Date tranzacționale, defalcate pe tip de criptoactiv

Pentru fiecare tip de criptoactiv raportabil, se transmit agregate anuale:

• denumirea completă a criptoactivului;
• sume și număr de unități pentru:
  • achiziții crypto în schimbul monedei fiduciare;
  • vânzări crypto în schimbul monedei fiduciare;
  • schimburi crypto ↔ crypto (atât partea cumpărată, cât și vândută);
  • plăți cu amănuntul peste 50.000 USD (crypto folosit la cumpărare de bunuri/servicii);
  • alte transferuri către și de la utilizator, pe tipuri de transfer (dacă sunt cunoscute);
  • transferuri către adrese de portofel externe necunoscute (non‑VASPs / non‑instituții financiare).

Valoarea justă de piață trebuie:

• calculată la fiecare tranzacție;
• exprimată într-o singură monedă fiduciară, consecvent;
• agregată anual pe categorii.

Aici devine evident de ce abordarea „export excel o dată pe an” nu mai funcționează. Fără automatizare inteligentă, riscul de erori, inconsistențe și raportări incomplete explodează.

---

3. Amenzi, blocarea operațiunilor și alte riscuri reale

Legislația nu se oprește la raportare. Include un regim de sancțiuni clar, gândit să doară.

3.1. Amenzi pentru raportare întârziată sau incompletă

Pentru Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori, Codul de procedură fiscală introduce contravenții specifice (art. 336):

• raportare cu întârziere, incorectă sau incompletă: amendă între 50.000 și 150.000 lei (lit. kk, ll, oo + art. 336 alin. (2) lit. u));
• neaplicarea procedurilor de diligență fiscală și de raportare din Anexa 6;
• nerespectarea obligațiilor de păstrare a evidențelor.

În plus, aceste amenzi se aplică prin derogare de la OG 2/2001, fără plafonarea clasică la dublul maximului pentru cumul de contravenții. Practic, spațiul de „negociere” scade.

3.2. Blocarea accesului la site/aplicație

Dacă un operator de criptoactive cu obligație de raportare:

• nu se înregistrează la ANAF la timp;
• sau ignoră repetat obligația de raportare,

ANAF poate:

• revoca înregistrarea operatorului;
• cere furnizorilor de comunicații electronice să oprească accesul la site sau aplicație în 24 de ore;
• menține blocarea până la o nouă înregistrare validă într-un stat membru UE.

Pentru un business digital românesc, asta nu e o simplă „sancțiune administrativă”. Este echivalentul închiderii temporare a magazinului.

3.3. Consecințe indirecte: AML, controale, reputație

Același pachet de modificări întărește cooperarea ANAF cu alte state, cu OCDE și cu autorități pe zona de spălare de bani și finanțare a terorismului. Informațiile raportate pot fi folosite:

• în controale fiscale;
• în dosare de evaziune sau fraudă;
• în investigații AML.

Pentru companii, asta înseamnă că calitatea datelor devine critică. Nu e doar „bifat un formular”, ci construit un istoric fiscal digital care poate fi verificat oricând, inclusiv prin algoritmi de risc ai ANAF.

---

4. De ce fără AI nu mai poți ține pasul cu compliance-ul crypto

Volumele de date, frecvența tranzacțiilor și granularitatea cerută de Anexa 6 depășesc ceea ce poate gestiona o echipă de contabilitate + IT clasică.

Iar aici nu vorbim doar de exchange-uri mari. Orice:

• aplicație fintech;
• platformă de e‑commerce care acceptă crypto;
• sistem de loializare cu tokeni convertibili;
• startup care combină AI + blockchain pentru servicii B2B,

va trebui să trateze această raportare ca pe un flux IT critic, nu ca pe un fișier anexat în SAGA la final de an.

4.1. Unde ajută concret AI în raportarea crypto

Am văzut deja în proiecte reale că AI își are sensul în câteva zone clare:

1. Clasificarea automată a tranzacțiilor

   • Model AI antrenat pe datele platformei clasifică tranzacțiile în: schimb crypto/fiat, crypto/crypto, transfer intern, transfer extern, plată cu amănuntul etc.
   • Elimină mii de reguli hard‑codate și reduce erorile de mapping.

2. Determinarea valorii juste de piață

   • Algoritmi de machine learning care combină: order books, prețuri medii, feed-uri externe.
   • Calculează automat valoarea în moneda fiduciară cerută, cu tratamentul special pentru active cu lichiditate redusă.

3. Detecția de date lipsă sau inconsistente

   • AI rulează profile de date și identifică:
     • utilizatori fără NIF;
     • jurisdicții contradictorii;
     • tranzacții fără curs la momentul execuției;
     • anomalii (de ex. volum mare pe cont cu KYC minim).
   • Marchează automat cazurile care riscă să facă raportarea incompletă.

4. Automatizarea due diligence fiscal

   • Chatbot intern sau asistent AI pentru echipa de compliance care:
     • verifică dacă autocertificarea e „rezonabilă” (conform anexei 6);
     • sugerează când trebuie cerută o nouă declarație;
     • generează notificări automate către utilizatori.

5. Generarea fișierelor de raportare în formatul cerut (XML/standard UE)

   • AI orchestrat împreună cu RPA/automatizări API poate:
     • extrage datele curate din data warehouse;
     • popula schema de raportare europeană;
     • simula validări de consistență înainte de trimitere.

4.2. Beneficii directe pentru companii

Firmele care implementează un strat AI peste sistemele lor crypto vor vedea rapid efecte concrete:

• timp de pregătire a raportărilor redus cu 60–80% (în proiecte similare DAC7, asta e o medie realistă);
• mai puține corecții și clarificări cu ANAF;
• risc mult mai mic de amenzi mari pentru raportare incompletă;
• capacitatea de a susține volum mare de tranzacții fără să tot dublezi echipa de compliance;
• date curate ce pot fi reutilizate și pentru analytics de business, nu doar pentru ANAF.

Pentru management, asta se traduce în ceva destul de simplu: respecti legea fără să îți sufoci echipele și transformi un cost de conformitate într-un asset de date structurate.

---

5. Cum arată, practic, un plan de implementare AI pentru raportarea crypto

Pentru o companie românească ce intră sub noile reguli, un roadmap minimal arată așa:

Pasul 1 – Analiză de impact și cartografiere date

• Identifici dacă firma este sau va deveni Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor.
• Mapezi sursele de date: platformă de tranzacționare, CRM, KYC, sistem contabil, blockchain explorer etc.
• Evaluezi lipsurile: NIF-uri lipsă, lipsă istoric de curs, lipsă tagging tranzacții.

Pasul 2 – Arhitectură de date și integrare

• Creezi un data lake / data warehouse dedicat fluxurilor crypto;
• Integrezi sistemele existente (API, ETL, RPA);
• Normalizezi datele astfel încât fiecare tranzacție să aibă: utilizator, tip, timp, valoare, criptoactiv, contrapartidă etc.

Pasul 3 – Modele AI pentru clasificare și evaluare

• Antrenezi modele pentru:
  • clasificarea automată a tranzacțiilor conform Anexei 6;
  • determinarea valorii juste de piață în moneda aleasă;
  • detecția de anomalii și lipsuri.

Pasul 4 – Motor de reguli de compliance + asistent AI

• Definiți regulile fiscale (din OUG + Anexa 6) în motorul de reguli;
• Dezvoltați un asistent AI intern (tip ChatGPT privat) care să răspundă echipei la:
  • „Tranzacția X cum se raportează?”
  • „Când trebuie să cer o nouă autocertificare?”
  • „Utilizatorul Y devine raportabil pentru ce jurisdicții?”

Pasul 5 – Automatizarea raportării și testare cu ANAF

• Generați fișierele în formatul tip stabilit de Comisia Europeană și ANAF;
• Testați intern scenarii de raportare pentru un an de tranzacții;
• Implementați monitorizare continuă, cu dashboard-uri de compliance crypto.

Cine începe acest proces în 2026 e deja târziu. Fereastra realistă pentru proiectare, implementare, testare și stabilizare e de 9–12 luni, mai ales pentru platforme cu volum mare.

---

Concluzie: noul regulament crypto forțează digitalizare – cu sau fără tine

Noua raportare crypto către ANAF nu este o discuție marginală. Este o piesă dintr-un puzzle mai mare: digitalizarea și standardizarea fiscală europeană, la care România s-a angajat prin aderarea la UE și prin drumul către OCDE.

Pentru companiile românești care folosesc crypto sau construiesc produse în zona blockchain & AI, realitatea e clară:

• raportarea manuală nu mai e sustenabilă;
• ignorarea noilor reguli nu e opțiune – amenzile și blocarea accesului la platformă sunt foarte reale;
• integrarea inteligenței artificiale în procesele de raportare și conformare devine avantaj competitiv, nu doar „nice to have”.

Dacă în 2024–2025 AI a fost, pentru multe firme, un experiment (un chatbot aici, un mic script de automatizare acolo), 2026 va separa companiile care folosesc AI strategic de cele care se luptă cu fișiere CSV în weekend, încercând să explice la ANAF de ce lipsesc câteva sute de tranzacții.

Dacă vrei ca afacerea ta să intre în prima categorie, următorul pas e simplu: definește clar unde ești în raport cu noile obligații crypto și gândește un plan de implementare AI pentru compliance înainte să fii împins de termene, controale și amenzi.