Inteligența artificială intră serios în Justiție

Implementarea AI în Business: Ghid Complet pentru Companii din România••By 3L3C

AI intră serios în Justiția din România. Vezi ce pregătește Ministerul, cum răspunzi ca avocat și ce poți automatiza deja în practica ta juridică.

inteligență artificialăLegalTechavocațisistem judiciardigitalizareECRIS V
Share:

De ce contează acum inteligența artificială pentru avocați

În 2025, Ministerul Justiției vorbește deja de centre de date, sisteme de tip cloud privat, ECRIS V și soluții de transcriere automată folosite în peste 280.000 de ședințe. Nu mai discutăm teoretic despre LegalTech; suntem în plin proces de implementare.

Pentru avocați, consilieri juridici și juriști de business, asta nu e doar „o nouă tehnologie”. Este o schimbare de ecosistem. Modul în care se gestionează dosarele, se accesează jurisprudența, se comunică cu instanțele și chiar se redactează documente juridice începe să fie influențat direct de inteligența artificială.

Articolul pornește de la declarațiile ministrului Justiției, Radu Marinescu, dar nu se oprește acolo. Mergem mai departe, pe întrebarea care doare: ce înseamnă concret această digitalizare și AI pentru avocați și cum te pregătești ca să nu rămâi în urmă?

1. Ce face statul, concret, pe zona de AI în Justiție

Mesajul oficial e clar: Ministerul Justiției lucrează la soluții bazate pe inteligență artificială, într-un cadru național unificat, scalabil și securizat. Nu e doar PR de final de an; există proiecte, bugete, indicatori.

1.1. Justice Data Centers și ECRIS V – backbone-ul digital

Baza tehnică a transformării digitale este proiectul Justice Data Centers (J-DCs):

  • infrastructură de tip cloud privat pentru întreg sistemul judiciar;
  • migrarea sistemelor IT de la servere locale la o infrastructură centralizată;
  • disponibilitate declarată de 99,982% pentru serviciile IT judiciare.

Pe acest „schelet” rulează noua generație de ECRIS:

  • ECRIS V – sistem informatic de gestiune a dosarelor;
  • trecere de la arhitecturi monolitice la arhitectură bazată pe micro-servicii;
  • scalabilitate și interoperabilitate – condiții esențiale pentru integrarea ulterioară a soluțiilor AI.

Pentru tine, ca avocat, asta înseamnă, pe termen scurt, mai puține sincope în accesarea dosarelor electronice și, pe termen mediu, o platformă în care soluțiile AI juridice pot fi integrate nativ.

1.2. Transcriere automată voce-text – AI deja în uz

Ministerul Justiției a implementat deja o soluție guvernamentală de transcriere automată a ședințelor de judecată (speech-to-text), în colaborare cu specialiști IT din instanțe.

Câteva cifre relevante pentru 2025:

  • investiție: aprox. 1 milion EUR;
  • 137 de instanțe conectate;
  • peste 2.300 de utilizatori activi;
  • aprox. 280.000 de ședințe/dosare înregistrate și transcrise automat;
  • peste 1 milion de minute de înregistrări procesate.

Nu mai vorbim de „tehnologie experimentală”. Avem un sistem AI care rulează zilnic în instanțe din România. Chiar dacă nu îl vezi direct ca avocat, el schimbă modul de lucru al grefierilor și, treptat, va schimba și modul în care vei primi informația procesuală.

1.3. De la transcriere la „asistent AI” pentru sistemul judiciar

Ministerul a intrat într-un consorțiu european (România – Franța – Finlanda) pentru proiectul „Sovereign genAI for Government Efficiency”, în cadrul apelului „GenAI for the public administrations”. Obiectivul este clar:

obținerea instrumentelor de bază ale unui „asistent AI” pentru administrația publică și Justiție.

Funcționalitățile vizate:

  • rezumat automat de transcriere sau de dosar;
  • traducere automată RO–FR/EN;
  • analiză juridică semantică în bazine proprii de jurisprudență și legislație.

Este exact direcția în care se mișcă și soluțiile private de LegalTech – doar că aici vorbim de un ecosistem guvernamental, cu impact sistemic.

2. AI public vs. AI privat: cum arată peisajul LegalTech în România

Realitatea juridică din România devine un mix interesant: inițiative publice de AI (Ministerul Justiției) + soluții private de LegalTech, deja folosite în practică.

2.1. Oferta mediului privat: de la research la asistenți virtuali

În ultimii doi ani, au apărut și s-au maturizat mai multe soluții AI pentru profesioniștii dreptului. Fără a intra în detalii de produs, tabloul arată cam așa:

  • platforme AI tip „asistent juridic” capabile să răspundă la întrebări juridice și să indice textele legale relevante;
  • instrumente de search inteligent în legislație și jurisprudență, cu analiză semantică, nu doar căutare după cuvinte-cheie;
  • module AI care ajută la structurarea și redactarea cererilor de chemare în judecată, întâmpinărilor, opiniilor juridice;
  • soluții de management al dosarelor cu funcții de clasificare, tag-uire automată, generare de rezumate.

Dacă lucrezi într-o casă de avocatură medie sau mare, șansele sunt mari să ai deja acces la cel puțin un astfel de instrument.

2.2. Sinergia care vine: interoperabilitate și standarde

Pe măsură ce ECRIS V și infrastructura cloud judiciar devin operaționale, apare miza mare:

  • standarde comune de date judiciare;
  • API-uri sau formate care permit integrarea între platformele private LegalTech și sistemele publice;
  • fluxuri de lucru semi-automatizate: generare cerere – depunere electronică – integrare în ECRIS – notificări automate.

Aici se joacă diferența între un avocat care folosește AI punctual (ca „gadgets”) și un avocat care integrează AI în lanțul complet de lucru.

3. Riscurile reale ale AI în Justiție și cum le gestionezi

Ministrul recunoaște deschis riscurile menționate și în Carta CEPEJ privind utilizarea AI în sistemele judiciare: deprofesionalizare, bias de raționament, incertitudine privind răspunderea. Pentru profesioniștii dreptului, discuția trebuie să fie lucidă, nu apocaliptică.

3.1. Deprofesionalizarea: când lași AI-ul să gândească în locul tău

Cel mai mare pericol nu e „AI-ul care greșește”, ci juristul care nu mai gândește critic.

Cum arată concret deprofesionalizarea:

  • acceptarea fără verificare a rezumatelor sau analizelor generate de AI;
  • copierea mot-a-mot a drafturilor propuse de un asistent AI, fără trecere prin filtrul propriu de raționament juridic;
  • renunțarea la lectura integrală a actelor pentru că „am deja rezumatul de la AI”.

Cum eviți asta:

  • tratezi AI-ul ca pe un stagiar foarte rapid, nu ca pe un coautor al argumentației tale;
  • păstrezi obligația de lectură integrală pentru documentele critice;
  • folosești AI-ul pentru muncă mecanică (căutări, clasificări, structuri), nu pentru concluzii juridice finale.

3.2. Bias și răspundere: cine plătește pentru erorile AI?

În Justiție, bias-ul nu este o problemă abstractă. Un sistem de analiză a jurisprudenței poate întări, prin pattern-urile sale, practici deja problematice.

Întrebările care vor conta în următorii ani:

  • cine răspunde dacă judecătorul se bazează pe un rezumat generat eronat de AI?
  • ce se întâmplă când AI-ul „ignoră” linii jurisprudențiale minoritare, dar corecte?
  • cum se auditează un algoritm folosit în sistemul judiciar?

Ca avocat, nu poți controla cum funcționează algoritmul, dar poți:

  • cere transparență (ce date se folosesc, cum sunt actualizate);
  • verifica manual cazurile-cheie sugerate de sistem;
  • nota în scrisori către client sau în opinii juridice faptul că anumite elemente provin din analize automatizate și au fost verificate.

4. Cum îți adaptezi practica de avocat la noile realități digitale

Majoritatea avocaților sunt prinși între două extreme: fie ignoră complet tehnologia („nu am timp de asta”), fie se aruncă în orice tool nou („să avem și noi ceva cu AI”). Nici una, nici alta nu ajută.

4.1. 3 pași simpli pentru un plan de LegalTech sănătos

  1. Cartografiază-ți munca
    Scrie, pe o foaie, ce faci într-o săptămână tipică:

    • redactare (acte de procedură, contracte, opinii);
    • research juridic;
    • management de dosare și termene;
    • comunicare cu instanțe și clienți;
    • sarcini administrative.

  2. Identifică zonele repetitive
    De exemplu:

    • căutări repetitive de jurisprudență pe aceeași problemă;
    • structuri de cereri care se repetă cu modificări minore;
    • sortare manuală a documentelor primite prin e-mail.

  3. Atașează un instrument digital fiecărei zone repetitive

    • un motor AI de căutare juridică pentru research;
    • un asistent AI pentru structuri de documente;
    • un software de management de dosare cu funcții de automatizare.

4.2. Competențele noi de care are nevoie avocatul din 2026

Nu ți se cere să devii programator, dar sunt câteva competențe pe care, sincer, nu prea mai ai voie să le ignori:

  • alfabetizare digitală juridică – să înțelegi diferența dintre un motor de căutare clasic și unul semantic, dintre un sistem on-prem și un cloud privat;
  • înțelegerea conceptelor de bază AI – ce înseamnă model de limbaj, set de antrenament, actualizare de parametri;
  • gestionarea datelor sensibile – ce poți încărca într-un tool AI, ce trebuie anonimizat, ce nu iese niciodată din infrastructura firmei;
  • etică profesională în era AI – cum comunici clientului faptul că folosești instrumente AI și ce limite îți asumi.

4.3. Avantajul first movers în piața avocaturii

În România, diferența de maturitate digitală între firme este uriașă. Am văzut cabinete individuale care folosesc deja:

  • CRM cu automatizare de e-mail;
  • knowledge base intern cu modele de acțiuni și opinii;
  • instrumente AI pentru research și drafting;

și, în același timp, am văzut societăți mari încă blocate în fișiere Word salvate pe desktop, fără versionare, fără centralizare de know-how.

Cine se mișcă primul serios pe AI și digitalizare are cel puțin trei avantaje clare:

  • timp câștigat – ore întregi pe săptămână care se întorc în strategie, business development sau pur și simplu în viața personală;
  • calitate mai bună a livrabilelor – acces rapid la jurisprudență actualizată, la argumente comparate;
  • atractivitate crescută pentru tinerii avocați – generația care vine nu vrea să lucreze în „Excel + stick USB”.

5. Ce urmează în 2026 pentru AI în Justiția din România

Direcția este deja trasată: infrastructură centralizată, proiecte europene pe generative AI, cooperare cu alte state membre, accent pe digitalizare și pe semnătură electronică. Nu mai e o discuție „dacă”, ci doar „cât de repede și cât de bine”.

Pentru profesioniștii dreptului, 2026 va fi, foarte probabil, anul în care:

  • soluțiile de transcriere AI devin „noua normalitate” în instanțe;
  • ECRIS V începe să fie parte a rutinei zilnice;
  • discuțiile despre AI etic și auditabil se intensifică în cadrul profesiilor juridice;
  • firmele de avocatură își definesc explicit o strategie LegalTech (sau pierd teren în fața celor care o fac).

Realitatea? Este mai simplă decât pare: AI-ul nu înlocuiește avocatul bun, ci îl obligă să-și clarifice valoarea adăugată. Dacă valoarea ta stă doar în a formata cereri și a căuta articole de lege, atunci da, ai o problemă. Dacă valoarea ta stă în strategie, judecată, creativitate juridică și relația cu clientul, AI-ul devine, de fapt, un multiplicator.

Dacă vrei să rămâi relevant în următorii 5–10 ani în avocatura din România, întreabă-te direct: ce poți automatiza în practica ta în următoarele 3 luni și ce vrei să devii tu, ca profesionist, în restul timpului eliberat?