România păstrează fondurile UE, iar presiunea fiscală crește. Află cum poți folosi acest context pentru a finanța și implementa inteligent AI în compania ta.
România tocmai a evitat unul dintre cele mai riscante scenarii economice: suspendarea fondurilor europene. Comisia Europeană a confirmat pe 12.12.2025 că nu va propune blocarea banilor pentru țara noastră, ca recunoaștere a măsurilor fiscale luate de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar.
Pentru mediul de afaceri, asta nu e doar o știre de jurnal TV. E un semnal clar: stabilitatea macroeconomică rămâne pe linie de plutire, iar asta deschide ușa pentru investiții în inovație – inclusiv în inteligență artificială (AI). Dacă ai o companie în România și te gândești la automatizare, date, AI sau ChatGPT, momentul e mai bun decât pare.
În seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România”, articolul de azi pune împreună două lumi care de obicei nu comunică direct: deciziile fiscale de la Bruxelles și București, și planurile tale concrete de digitalizare și AI pentru 2026.
1. Ce înseamnă, concret, decizia Comisiei Europene pentru companii
Decizia Comisiei Europene este simplă în esență: România rămâne cu fondurile UE pe masă, deși se află în Procedura de Deficit Excesiv. Motivul? Pachetul de măsuri fiscale adoptate în vară de guvernul Bolojan:
- tăierea unor sporuri pentru bugetari
- creșterea TVA cu 2 puncte procentuale
- eliminarea multor excepții de la plata taxelor și contribuțiilor
Asta nu arată o economie perfectă, dar arată ceva esențial pentru investitori și pentru companii:
Statul încearcă să își pună finanțele în ordine ca să nu piardă banii europeni.
Pentru business asta înseamnă trei lucruri importante:
- Fluxurile de fonduri UE continuă – adică programe pentru digitalizare, inovare, cercetare, dezvoltare regională.
- Percepția de risc de țară nu se deteriorează brusc – important pentru bănci, investitori, fonduri de private equity sau venture capital.
- Presiune mai mare pe eficiență fiscală și operațională – dacă taxele cresc, singura apărare sănătoasă este să produci mai mult cu aceiași oameni. Aici intră AI.
Stabilitatea macro nu garantează succesul fiecărei firme. Dar creează cadrul în care are sens să planifici proiecte de transformare digitală și implementare AI pe 2–3 ani, nu doar pe 3 luni.
2. De ce e acesta un moment bun să planifici investiții în AI
Most companies get this wrong: așteaptă „vremuri mai liniștite” ca să investească în tehnologie. Paradoxul e că AI-ul are cel mai mare impact tocmai când presiunea pe costuri și marje este mare.
În contextul actual:
- TVA mai mare și mai puține excepții fiscale înseamnă costuri mai mari pe aceeași cifră de afaceri;
- salariile vor continua probabil să crească, mai ales pentru oameni calificați;
- competiția – inclusiv companii străine care intră pe piață – va folosi deja AI.
AI-ul în business nu mai înseamnă doar „un chatbot pe site”. Vorbim de:
- automatizări de procese (facturare, aprobări interne, raportări);
- analiză predictivă (cerere, stocuri, risc de neplată);
- suport clienți non-stop cu cost fix;
- generare de conținut (marketing, oferte, documentație) cu viteză mult mai mare.
Realitatea? AI-ul e una dintre puținele pârghii prin care poți compensa creșterea de taxe și costuri, fără să tai brutal din oameni sau calitate.
3. Cum pot fi folosite fondurile europene pentru proiecte de AI
Dacă fondurile UE nu sunt suspendate, pentru companiile românești asta înseamnă o fereastră de câțiva ani în care pot finanța proiecte de digitalizare și AI cu bani nerambursabili sau cu granturi mixte.
Nu intru în nume de programe sau apeluri, dar, în practică, AI poate fi finanțat prin proiecte de:
- transformare digitală – implementare ERP/CRM + straturi AI peste ele;
- automatizare de procese (RPA + AI) – mai ales în producție, logistică, servicii financiare;
- dezvoltare de produse digitale noi – platforme, SaaS, aplicații bazate pe machine learning;
- formare profesională și reskilling – training pentru angajați în utilizarea AI și automatizare.
Pași practici pentru a prinde fonduri UE pentru AI
-
Mapează procesele cheie din companie
Unde pierzi timp și bani? Exemple frecvente:- preluare comenzi și ofertare;
- introducere manuală de date în sisteme;
- răspuns la întrebări repetitive de la clienți;
- planificare de producție sau stocuri „din instinct”.
-
Definește 2–3 use case-uri clare de AI
De exemplu:- chatbot intern care răspunde la întrebări despre proceduri, HR, IT;
- model de scor de risc pentru clienți (B2B sau B2C);
- sistem de recomandări produse pentru e-commerce.
-
Caută parteneri tehnici și consultanți
Nu trebuie să construiești totul in-house. E mai eficient să:- folosești platforme AI existente;
- adaptezi soluții testate pe alte piețe la contextul tău;
- lucrezi cu cineva care înțelege și partea de business, nu doar tehnologia.
-
Pregătește din timp documentația pentru apeluri de proiecte
Proiectele bune nu se scriu în 2 zile. Ai nevoie de:- obiective măsurabile (de ex. reducere cu 30% a timpului de procesare a comenzilor);
- estimări de ROI (Return on Investment) pe 2–3 ani;
- un plan de training pentru angajați.
Dacă vrei ca AI-ul să nu fie doar o „jucărie de PR”, tratează-l de la început ca pe un proiect serios de eficientizare, nu doar ca pe un experiment tehnologic.
4. AI ca răspuns la presiunea fiscală: exemple concrete
Măsurile fiscale luate de guvern – creșterea TVA, reducerea excepțiilor, tăierea de sporuri – transmit un mesaj clar mediului privat:
„Nu mai există spațiu pentru relaxare fiscală. Cine vrea să rămână profitabil trebuie să devină mai eficient.”
AI-ul poate fi exact instrumentul de care ai nevoie, dacă îl aplici acolo unde doare cel mai tare.
Exemplul 1: firmă de distribuție B2B
Probleme tipice:
- marje mici, presiune pe preț din partea retailerilor;
- sute de comenzi pe zi introduse manual;
- stocuri fie prea mari, fie insuficiente.
Ce poate face AI:
- sistem de predicție a cererii care folosește istoricul vânzărilor, sezonalitatea și promoțiile;
- asistent AI pentru agenții de vânzări, care propune cross-sell și up-sell automat;
- automatizare facturare și reconciliere cu RPA + AI pentru detecție de erori.
Rezultat realist (din proiecte similare în UE):
- reducere cu 20–40% a stocurilor inutile;
- creșterea valorii medii per comandă cu 10–15%;
- economie de câteva posturi full time doar din automatizare administrativă.
Exemplul 2: firmă de servicii (consulting, avocatură, contabilitate)
Probleme tipice:
- ore facturabile limitate;
- mult timp pierdut pe documentare, redactare, rapoarte standardizate;
- clienți care cer răspunsuri rapide, „ieri dacă se poate”.
Ce poate face AI:
- asistent de redactare pentru opinii, note interne, emailuri, rapoarte;
- sistem de căutare semantică în arhiva internă de documente;
- chatbot pentru clienți pe întrebări de bază, cu escaladare la om când e nevoie.
Rezultate tipice:
- reducere cu 30–50% a timpului de redactare;
- mai puține ore pierdute pe căutări în arhive;
- disponibilitate mai mare a oamenilor seniori pentru probleme complexe.
Într-un context de presiune fiscală, salarii în creștere și competiție agresivă, astfel de câștiguri pot face diferența între un business care supraviețuiește și unul care se chinuie cu cashflow-ul lună de lună.
5. Cum te pregătești în 2026 pentru o strategie serioasă de AI
Decizia privind fondurile UE îți spune că ai câțiva ani în care poți juca ofensiv pe digitalizare și AI. Problema e că multe companii intră în AI haotic: tool-uri disparate, zero strategie, zero guvernanță.
Un cadru simplu pe care l-am văzut funcționând bine în companii românești medii:
5.1. Pornește cu o strategie, nu cu un tool
Nu începe cu „hai să luăm ChatGPT pentru toți”. Începe cu:
- Ce vrem să îmbunătățim: costuri, viteză, calitate, experiență client?
- Ce procese sunt cele mai dureroase?
- Ce date avem deja și în ce stare sunt?
O strategie de AI pentru business ar trebui să răspundă clar la 3 întrebări:
- Unde aplicăm AI în următoarele 12 luni? (2–5 proiecte concrete)
- Cum ne organizăm intern? (cine aprobă, cine implementează, cine monitorizează)
- Cum măsurăm rezultatele? (KPIs clari: timp, cost, conversii, NPS etc.)
5.2. Construiește „musculatură digitală” în firmă
AI-ul amplifică ceea ce ai deja. Dacă infrastructura digitală e haotică, AI va amplifica haosul.
Investiții minime, dar critice:
- un sistem central de stocare a datelor (nu 20 de Excel-uri necorelate);
- disciplină în colectarea datelor (ID clienți, coduri produse, status comenzi etc.);
- procese clare, documentate – ca AI-ul să le poată automatiza.
5.3. Educație: oamenii trebuie să știe să folosească AI, nu doar să-l admire
Profesorul Oliviu Matei spunea recent:
„Dacă poți controla ceea ce se întâmplă cu AI-ul, vei fi câștigat. Dacă nu, vei deveni un sclav al AI-ului.”
În companii, asta se traduce în:
- training practic pentru angajați: cum scrii prompturi, cum verifici outputul, cum păstrezi datele sensibile în siguranță;
- reguli clare: ce avem voie și ce nu avem voie să urcăm în instrumente AI;
- oameni de referință internă (AI champions) în fiecare departament important.
Fondurile UE pot finanța și astfel de programe de reskilling și upskilling, nu doar software și echipamente.
6. Ce ar trebui să faci acum, ca antreprenor sau manager în România
Contextul e următorul: România rămâne cu acces la fonduri europene, dar se confruntă cu presiune fiscală și deficit mare. În același timp, AI-ul devine standard în companiile care vor să rămână relevante până în 2030.
Dacă ar fi să reducem totul la câțiva pași clari pentru următoarele 3–6 luni:
-
Evaluează unde te afli acum pe partea de digitalizare și AI
- ai deja sisteme de bază (ERP, CRM, WMS) sau încă lucrezi masiv în Excel?
- există inițiative izolate de AI în firmă (de ex. colegi care folosesc ChatGPT pe cont propriu)?
-
Alege 1–2 proiecte pilot de AI cu impact mare și risc mic
- suport clienți;
- generare documente;
- analiză de date pentru vânzări sau stocuri.
-
Caută activ surse de finanțare, inclusiv fonduri UE
Combină:- fonduri nerambursabile;
- bugete proprii;
- eventual credite sau leasing tehnologic.
-
Construiește un minim de guvernanță internă pentru AI
- cine aprobă proiectele;
- cum protejezi datele;
- cum te asiguri că AI-ul nu devine o sursă de erori sau riscuri legale.
Decizia Comisiei Europene nu îți rezolvă problemele de business. Dar îți oferă ceva extrem de valoros: timp și acces la bani pentru a-ți moderniza firma. Ce faci cu această fereastră – rămâi la fel sau treci serios la AI – ține exclusiv de tine.
Ești pregătit să discuți aplicat despre AI în compania ta?
Dacă ești antreprenor, CFO, CIO sau manager de operațiuni și te întrebi concret „de unde încep?”, următorul articol din seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România” va detalia arhitectura minimă de AI pentru o firmă românească medie în 2026: ce unelte, ce competențe, ce bugete.
Până atunci, gândește-te la asta:
Dacă taxele cresc și concurența se digitalizează, ce se întâmplă cu firma ta dacă tu nu faci nimic în 2026?