În 20 de ani, multe firme româneşti au ajuns mai tehnologizate decât cele din Vest. Află cum poţi folosi acest avantaj ca să implementezi AI în business.
România de „piaţă de second-hand” la campioană la tehnologizare
Acum 20 de ani, multe companii vest‑europene vedeau România ca pe o piaţă pentru echipamente ieftine şi utilaje la mâna a doua. Azi, antreprenori cu businessuri în toată Europa spun răspicat: „firmele româneşti au devenit mai tehnologizate decât cele din afară”.
Afirmaţia îi aparţine lui Jérôme France, fondator EMI Group, invitat la ZF Live. Şi nu e singurul care observă asta. După un deceniu de fonduri europene, PNRR şi investiţii masive în echipamente, multe companii româneşti au sărit direct la generaţii noi de tehnologie, fără „moştenirea” sistemelor vechi din Vest.
De ce contează asta pentru tine, dacă eşti antreprenor sau manager în România şi te gândeşti la implementarea AI în business? Pentru că această bază de tehnologizare e exact ceea ce îţi trebuie ca să treci la următorul nivel: automatizări inteligente, machine learning, ChatGPT în procesele interne, decizii bazate pe date, nu pe instinct.
În articolul de faţă punem în oglindă „atunci vs. acum” şi vedem:
- cum s‑a schimbat mediul de business în 20 de ani;
- de ce multe firme româneşti sunt, tehnologic, peste unele vestice;
- unde intră inteligenţa artificială în această evoluţie;
- ce poţi face concret în 2025–2026 ca să nu rămâi în urmă.
1. De la piaţă emergentă la jucător tehnologic serios
România nu mai este „copilul sărac” al Europei în tehnologie industrială şi digitală. Cam asta spune, în esenţă, Jérôme France după 20 de ani de business aici.
Ce s‑a schimbat în 20 de ani
Trei motoare au împins transformarea:
-
Fonduri europene şi PNRR
- mii de IMM‑uri au luat fonduri pentru linii de producţie noi, ERP‑uri, digitalizare;
- multe proiecte au inclus deja componente de automatizare, senzori, sisteme de monitorizare în timp real.
-
Presiunea competiţiei internaţionale
- producătorii români care lucrează în automotive, FMCG, logistică ş.a. au fost obligaţi de clienţi mari să intre în standarde vestice;
- asta a însemnat investiţii reale în echipamente, software şi standarde operaţionale.
-
Saltul tehnologic direct
- în loc să mai prelungească viaţa unor sisteme vechi, multe firme româneşti au cumpărat direct generaţia nouă de echipamente;
- exact aici apare avantajul: nu ai „balast” istoric de sisteme învechite, eşti mai flexibil pentru AI.
„România nu este o piaţă pentru echipamente second-hand. Firmele au ajuns mai tehnologizate decât cele din afară.” – Jérôme France
Realitatea? Baza tehnologică există. Următoarea miză este cum o foloseşti pentru a implementa AI şi automatizări inteligente, nu doar utilaje moderne „care arată bine în hală”.
2. O ţară de contraste: unde suntem în top şi unde rămânem în urmă
România rămâne „o ţară de contrast”, cum spune tot Jérôme France: vezi în acelaşi judeţ hală ultra‑automatizată lângă firmă care lucrează încă în Excel.
Segmentele care trag înainte
În special în zonele vizate de investitori şi furnizori specializaţi, companiile româneşti au ajuns deja la nivelul Europei de Vest – unele chiar peste:
- Automotive şi componente – robotică, linii automatizate, control al calităţii asistat digital;
- E‑commerce şi logistică – WMS, picking asistat, tracking în timp real;
- Servicii financiare şi asigurări – aplicaţii mobile, scoring automat, prime proiecte de AI pentru fraud detection;
- Retail modern – sisteme de loializare, case self‑checkout, analize avansate de vânzări.
În aceste zone, pasul către AI în business nu mai e o „reformă totală”, ci un upgrade logic:
- pe lanţul de producţie: de la automatizare clasică la predictive maintenance cu machine learning;
- în logistică: de la tracking basic la optimizare de rute cu AI;
- în relaţia cu clienţii: de la call‑center clasic la chatbot-uri AI şi asistenţi virtuali.
Zonele care rămân în urmă
Există însă şi segmente unde diferenţa se vede dureros:
- micro‑întreprinderi din servicii tradiţionale;
- companii de distribuţie care încă lucrează cu comenzi telefonice şi foi de hârtie;
- producători mici care nu au ERP, CRM sau măcar un sistem decent de gestiune.
Aici, discuţia despre AI pare, onest, prea devreme. Primul pas nu e AI, ci digitalizare minimă:
- sistem de facturare şi gestiune;
- un CRM simplu;
- o disciplină de colectare a datelor (vânzări, costuri, timpi, retururi).
Abia după acest nivel de bază putem discuta serios despre implementarea AI în IMM‑uri.
3. De ce firmele româneşti au un avantaj ascuns pentru AI
În seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România”, una dintre temele care apare constant e următoarea:
România nu porneşte de la zero. În multe cazuri, porneşte de pe un nivel tehnic foarte bun.
Trei avantaje concrete pe care le ai dacă eşti firmă românească
-
Sisteme mai noi, mai puţin „legacy”
Firmele vestice mari se luptă cu monştri IT construiţi în 20–30 de ani. Tu, dacă ai făcut investiţii în ultimii 5–7 ani, ai:- ERP mai nou;
- echipamente compatibile cu senzori şi API‑uri;
- infrastructură cloud sau măcar hibrid.
Asta face integrarea AI mai rapidă şi mai ieftină.
-
Flexibilitate decizională mai mare
Lanţurile decizionale sunt adesea mai scurte în firmele româneşti. Dacă antreprenorul sau directorul general vrea AI pe un proces cheie, poate pilota rapid un proiect de:- asistent intern pentru echipa de vânzări (bazat pe ChatGPT);
- model de scoring pentru clienţi;
- analiză automată a contractelor.
- Apetit mai mare pentru „shortcut‑uri inteligente”
Românii sunt pragmatici: nu avem timp şi bani să reinventăm roata. Asta ajută enorm în AI, unde poţi:- porni cu soluţii gata făcute (SaaS cu AI integrat) şi doar să le adaptezi;
- combina un model mare (gen ChatGPT) cu datele tale interne pentru rezultate rapide.
Unde se rupe filmul: datele
Singurul capitol unde încă pierdem teren este maturitatea datelor:
- date împrăştiate în Exceluri şi drive‑uri personale;
- lipsă de standardizare (aceeaşi informaţie cu 5 formate diferite);
- lipsă de ownership clar: „Cine răspunde de calitatea datelor?”
Aici e bariera principală pentru AI. Iar soluţia nu este tehnică, ci de management:
- decide ce date sunt critice pentru afacerea ta (ex: comenzi, pierderi, timpi de producţie, reclamaţii);
- defineşte reguli simple: cine introduce, cine validează, cine foloseşte;
- alege un sistem unic de „adevăr” (ERP, CRM, DWH), nu 10 fişiere excel.
Fără acest pas, orice proiect de AI rămâne un POC frumos într‑un slide, dar inutil pe teren.
4. Cum arată, concret, primul pas de AI pentru o firmă românească
Nu ai nevoie de un „mega proiect de transformare digitală” ca să intri în zona de inteligenţă artificială în business. Ce funcţionează, realist, în România în 2025–2026 sunt proiectele mici, cu impact mare.
Mai jos sunt câteva scenarii pe care le văd des în companii locale:
4.1. AI în relaţia cu clienţii
Potrivit multor jucători din telecom, banking şi e‑commerce, peste 30–50% dintre întrebările clienţilor sunt repetitive.
Ce poţi face:
- implementezi un chatbot AI pe site şi în social media, antrenat pe FAQ‑urile şi documentaţia ta;
- adaugi un asistent intern AI pentru operatorii din call‑center, care propune răspunsuri şi rezumă discuţii;
- foloseşti AI pentru analiza feedback‑ului clienţilor (recenzii, e‑mailuri, chestionare) şi extragi teme recurente.
Beneficiu tipic pe care l‑am văzut la clienţi:
- timp de răspuns redus cu 30–40%;
- încărcare mai mică pe echipa de suport;
- vizibilitate mai clară asupra problemelor reale.
4.2. AI în operaţiuni şi producţie
Pentru companiile industriale şi de logistică, AI nu înseamnă doar roboţi. Înseamnă procese mai puţin imprevizibile.
Exemple practice:
- predictive maintenance: senzorii din utilaje trimit date, un model ML anticipează când apare o defecţiune;
- optimizarea stocurilor: AI estimează cererea pe baza istoricului, sezonalităţii şi campaniilor de marketing;
- planificarea capacităţii: simulări AI care te ajută să vezi ce se întâmplă la diverse niveluri de comenzi.
Rezultat? Mai puţine opriri neplanificate, capital blocat mai puţin în stocuri, utilizare mai bună a liniilor.
4.3. AI pentru echipele de white‑collar
Chiar şi acolo unde nu ai hale sau depozite, ai un volum mare de muncă repetitivă pe documente.
Aplicări simple:
- generare de drafturi pentru oferte, contracte, prezentări interne;
- rezumare de rapoarte şi extragere de puncte cheie;
- asistent pentru HR: generare de anunţuri de recrutare, pre‑screening CV‑uri după criterii clare.
Aici, soluţii gen ChatGPT, conectate în mod securizat la documentele interne, pot salva zeci de ore pe lună pe fiecare rol cheie.
5. Paşii practici pentru o strategie de AI adaptată României
Dacă pui cap la cap tot contextul – tehnologizarea companiilor româneşti, fondurile europene, presiunea competiţiei – devine evident: nu mai e vorba dacă vei implementa AI, ci când şi cum o faci inteligent.
Un plan realist pentru următoarele 6–12 luni arată cam aşa:
-
Clarifică unde te doare cel mai tare
- costuri operaţionale;
- lipsă de personal;
- timpi mari de răspuns la clienţi;
- lipsă de vizibilitate asupra datelor.
-
Alege 1–2 cazuri de utilizare cu impact rapid
Nu începe cu „AI peste tot”. Alege ceva măsurabil:- chatbot pentru clienţi;
- forecasting de vânzări;
- analiză automată a documentelor.
-
Verifică infrastructura şi datele
- ce sisteme ai deja (ERP, CRM, WMS, producţie);
- unde sunt datele, cât de curate sunt;
- ce acces securizat poţi oferi unui sistem AI.
-
Testează pe scară mică (pilot de 2–3 luni)
- defineşte indicatori clari (timp salvat, cost redus, creştere vânzări);
- implică oamenii care lucrează zilnic cu procesul, nu doar IT‑ul;
- ajustează pe parcurs.
-
Scalează doar ce funcţionează
- dacă pilotul livrează rezultate, extinde la alte echipe sau procese;
- dacă nu, închide elegant proiectul şi alege alt caz de utilizare.
România are deja companii care au sărit direct la acest nivel. Diferenţa dintre cei care câştigă şi cei care rămân pe margine va fi dată de viteza şi disciplina cu care îşi construiesc strategia de AI.
Concluzie: dacă eşti deja tehnologizat, eşti pregătit pentru AI
După 20 de ani în care România a trecut de la „piaţă emergentă” la economie în care firmele româneşti sunt uneori mai tehnologizate decât cele din Vest, următorul pas logic este clar: inteligenţa artificială în business.
Acest articol face parte din seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România”. Dacă ai ajuns până aici, eşti exact în publicul care poate transforma avantajul tehnologic actual într‑un avantaj competitiv pe termen lung prin AI.
Următorul pas ţine de tine: începi cu un proiect mic de AI în compania ta în 2025–2026 sau aştepţi să o facă competitorul şi să fii nevoit să recuperezi?