Drone în agricultură: costuri mai mici, apă mai puțină, profit mai mare

În multe ferme din România, încă se fac tratamente cu tractorul, prin bălți, noroi și culturi aproape culcate la pământ. Între timp, alții stau pe marginea solei cu tableta în mână și acoperă același hectar în câteva minute, cu 10–20 de litri de apă. Diferența se numește dronă agricolă.

Acest articol pornește de la declarațiile lui Gabriel Stoian, CEO Profeco și fondator C.A.T.A., dar merge mai departe: punem cifrele în context, explicăm impactul real pentru o fermă românească și arătăm ce înseamnă, în practică, să treci la tehnologie – nu doar la nivel de utilaje, ci și de AI și date.

România este în plin proces de reglementare a utilizării dronelor pentru tratamente fitosanitare. Pe scurt, statul începe să țină pasul cu ce fac deja fermierii din Vest. Pentru cei care vor să rămână competitivi, momentul nu e doar interesant; e critic.

1. De ce contează acum legislația pentru drone în agricultură

Legalizarea clară a dronelor în agricultură înseamnă trei lucruri pentru un fermier sau o companie agricolă din România:

1. Știi exact ce ai voie să faci.
2. Știi ce pregătire și certificări îți trebuie.
3. Poți planifica investiții serioase, fără teama că mâine totul devine „interzis”.

„Aceste aeronave nu au fost incluse în nicio lege în domeniul agricol. Practic, nu aveam o legislație care să ne spună nici dacă e bine sau avem voie să le folosim.” – Gabriel Stoian

Până acum, multe ferme foloseau drone mai degrabă „la limită”: pentru cartare, poze, uneori chiar pentru tratamente, dar fără proceduri clare. Odată cu noua lege:

• apar standarde pentru pilot, firmă, licențe;
• se clarifică utilizarea pentru aplicarea tratamentelor pentru protecția plantelor;
• devine mai simplu să atragi finanțare, subvenții și asigurări, pentru că banca și asiguratorul înțeleg mai ușor riscul.

Pentru companiile care vor să implementeze AI în business-ul agricol, existența unui cadru legal pentru drone este fundația: fără date din teren (imagini, senzori, hărți), inteligența artificială rămâne teorie.

2. Economii uriașe la apă: de la 200–300 l/ha la 10–20 l/ha

Cel mai șocant aspect pentru cine a lucrat toată viața cu mașini clasice de stropit este consumul de apă.

„Apa se reduce la 10–20 de litri pe hectar utilizând dronele, față de 200–300 de litri în metoda clasică.” – Gabriel Stoian

Ce înseamnă asta, concret, pentru o fermă de 500 ha

Să zicem că ai 500 ha de porumb sau rapiță care necesită un tratament:

• Metodă clasică:
  • 200–300 l/ha → luăm o medie de 250 l/ha
  • 500 ha × 250 l = 125.000 litri de apă
• Cu dronă agricolă:
  • 10–20 l/ha → luăm o medie de 15 l/ha
  • 500 ha × 15 l = 7.500 litri de apă

Diferența este de 117.500 litri la un singur tratament, pentru o singură cultură. Dacă ai 3–4 tratamente pe an, ajungi rapid la economii de sute de mii de litri.

De ce contează atât de mult în 2025

• verile sunt mai secetoase, iar restricțiile de apă devin tot mai frecvente;
• costul pomparii, transportului și manipulării apei crește;
• la nivel de imagine, fiecare litru economisit înseamnă o agricultură mai sustenabilă, un argument serios în fața partenerilor și a consumatorilor.

Pentru companiile care vor să raporteze ESG sau să își marketeze brandul ca „agricultură responsabilă”, consumul redus de apă prin drone devine un indicator măsurabil și ușor de comunicat.

3. Reducerea costurilor cu combustibilul cu până la 80%

Stoian vorbește de reduceri de costuri de 70–80% la combustibil atunci când treci de la tratamente cu tractorul la drone agricole.

De unde vin aceste economii

• tractorul consumă motorină nu doar pe solă, ci și pe drum, la întoarceri, la alimentări cu apă;
• utilajele grele înseamnă uzură, piese, manoperă mecanică;
• în teren umed sau denivelat, consumul de combustibil sare imediat.

Drona zboară direct la punctul de lucru, nu lasă urmă pe sol, nu îți compactează cultura, nu are nevoie de drum accesibil. Ai nevoie doar de:

• punct de alimentare cu soluție;
• baterii încărcate;
• operator pregătit.

Exemplu simplificat de calcul

Presupunem:

• tratament cu tractorul: 5 l motorină/ha;
• 500 ha → 2.500 l motorină/ tratament;
• preț motorină: 7 lei/l (rotunjit).

Cost total combustibil / tratament: 17.500 lei.

Dacă drona reduce costurile cu 70%, rămâi cu aprox. 5.250 lei echivalent (curent, logistică, deplasare), deci o economie de peste 12.000 lei la un singur tratament. Pe sezon, suma aceasta se multiplică.

4. Avantaje operaționale: când tractorul nu mai poate intra, drona poate zbura

Adevărata forță a dronelor nu e doar la nivel de litri și lei, ci la nivel de timp și acces.

„Putem intra în teren, acolo unde cu tractorul nu am putea niciodată. Nu contează cât a plouat sau cât de mare este cultura, dronele sunt mereu deasupra.” – Gabriel Stoian

Situații tipice din fermele românești

• După o ploaie mare: tractorul riscă să se înfunde sau să distrugă cultura;
• Cultura e în fază avansată: porumbul, rapița, floarea-soarelui sunt foarte înalte, cu risc mare de călcare;
• Sole mici, neregulate, în pantă: acces dificil cu utilaje grele.

Dronele rezolvă aceste blocaje. Pot intra rapid, acoperă zeci de hectare pe oră și reduc pierderile provocate de întârzierea tratamentelor. În loc să aștepți 3–4 zile până „se zvântă”, poți interveni în câteva ore.

Mai puțină compactare, sol mai sănătos

Un alt detaliu pe care mulți îl subestimează: fiecare trecere cu tractorul compactează solul, reduce porozitatea și afectează sistemul radicular. Pe termen lung, asta înseamnă:

• mai puțină apă reținută în sol;
• rădăcini mai puțin viguroase;
• necesar mai mare de lucrări de afânare.

Dronele elimină complet acest efect. Solul nu e atins deloc.

5. „Agricultura nu se mai face cu sapa și cu coasa”: de la dronă la fermă digitală

Fraza lui Gabriel Stoian e dură, dar adevărată:

„Astăzi, dacă nu aplici tehnologia, ori rămâi în urmă, ori dispari din piață.”

Dronele sunt doar vârful vizibil. În spatele lor apare o întreagă infrastructură digitală pe care fermierii și companiile din agribusiness trebuie să o gândească serios.

Ce înseamnă, practic, tehnologie în fermă în 2025

• Drone de tratament: aplicare precisă, consum redus de apă și produse;
• Drone de monitorizare: imagini multispectrale, NDVI, identificare timpurie a atacurilor de boli, carențe, băltiri;
• Platforme de management al fermei: unifică datele din drone, mașini, satelit, senzori;
• AI în agricultură: algoritmi care analizează automat imaginile, fac hărți de stropire variabilă, identifică zone cu probleme și propun rețete diferențiate.

Pentru o companie agricolă serioasă, „a avea o dronă” nu e suficient. E nevoie de:

• proceduri interne;
• oameni pregătiți (piloti, agronomi, analiști de date);
• parteneri tehnici care înțeleg atât utilajul, cât și nevoia agronomică.

6. Cum arată un plan realist de adoptare a dronelor într-o fermă din România

Tehnologia sperie atunci când pare „totul sau nimic”. Realitatea e că poți implementa în pași clari, fără să-ți blochezi cashflow-ul.

Pasul 1: Analiză – unde pierzi bani acum

Înainte să cumperi ceva, întreabă-te:

• pe ce culturi ai cele mai mari costuri de tratamente (apă, combustibil, timp de lucru);
• unde ai cele mai mari pierderi din cauza imposibilității de a intra la timp;
• câte ore consumă echipa ta doar cu stropitul.

Aici ajută mult un consultant sau un partener tehnic – îți pune pe masă cifre pe ultimii 2–3 ani și simulează scenarii cu și fără drone.

Pasul 2: Proiect pilot (nu sari direct pe toată ferma)

Alege:

• 1–2 culturi (de ex. porumb și rapiță);
• o suprafață reprezentativă (ex. 100–200 ha);
• un sezon sau cel puțin 2–3 tratamente.

Măsoară clar:

• consumul de apă/ha;
• costurile cu combustibilul;
• timpul de execuție;
• eventualele diferențe de producție și calitate.

Pasul 3: Integrare cu date și AI

Dacă vrei să treci de la „jucărie scumpă” la unealtă strategică, folosește datele:

• arhivează toate zborurile, imaginile, hărțile;
• urmărește corelația între zonele tratate, tipurile de probleme, producții;
• testează soluții de analiză automată (AI) pentru identificarea zonelor cu stres hidric, buruieni, boli.

În câțiva ani, fermele care știu să lucreze cu date vor lua decizii mult mai bune decât cele care merg „din ochi”. Dronele sunt camera video; AI-ul este inginerul agronom digital care analizează tot.

Pasul 4: Scalare și integrare în modelul de business

După pilot, ai câteva decizii mari de luat:

• cumperi dronele și păstrezi serviciul „in-house”;
• externalizezi complet serviciul la o firmă specializată;
• construiești chiar tu un serviciu comercial de tratamente cu drone pentru alți fermieri din zonă.

Oricare variantă alegi, important e să nu te oprești la „am bifat tehnologia”. Beneficiile reale apar când dronele devin parte normală a fluxului de lucru, la fel ca tractorul sau combină.

7. Întrebări frecvente ale fermierilor despre drone agricole

Sunt dronele agricole sigure pentru cultură și pentru oameni?

Da, dacă sunt folosite conform omologărilor și instrucțiunilor. Drona nu schimbă substanța activă, ci modul de aplicare: picături foarte fine, distribuite uniform. Operatorul trebuie să fie instruit și să respecte toate normele de protecția muncii și mediului.

Pot înlocui complet autopropulsatele și mașinile clasice de stropit?

Nu imediat și nu în orice fermă. În fermele mari, de mii de hectare, de obicei apare un mix:

• drone pentru suprafețe sensibile, perioade dificile, culturi înalte;
• utilaje clasice pentru tratamente de volum mare, în condiții bune de acces.

Se merită investiția pentru o fermă de dimensiune medie (200–500 ha)?

De multe ori, da – dar depinde de structura culturilor și de cât de des ai probleme cu accesul în câmp. Unele ferme mici aleg să lucreze cu furnizori de servicii cu drone, fără să cumpere echipamentul. Altele se asociază și cumpără în comun.

Concluzii: de la litri și lei, la avantaj competitiv pe termen lung

Dronele în agricultură nu mai sunt un moft tehnic sau un „gadget pentru poze”. Cu un consum de apă redus de la 200–300 l/ha la 10–20 l/ha și costuri cu combustibilul mai mici cu până la 80%, ele schimbă structură de cost a unei ferme.

Acest lucru contează direct în profit, dar și în reziliență: poți interveni când vremea nu te ajută, nu mai ești blocat de noroi sau culturi înalte, reduci compactarea solului și câștigi timp.

Pentru companiile din România care vor să implementeze AI în business-ul agricol, dronele sunt una dintre cele mai concrete punți dintre tehnologie și rezultate: aduc date, reduc costuri, cresc controlul. Întrebarea nu mai este „dacă” vor fi folosite pe scară largă, ci cine va ști să le integreze mai inteligent în modelul de afaceri.

Dacă vrei ca ferma sau compania ta să fie relevantă și în următorii 10 ani, merită să te uiți serios, chiar acum, la un plan de trecere de la „sapa și coasa” la drone, date și decizii bazate pe AI.