Drone în agricultură: costuri mai mici, apă mai puțină, randament mai mare

În fermele românești care folosesc deja drone pentru tratamente, consumul de apă a scăzut de la 200–300 litri/ha la doar 10–20 litri/ha, iar costurile cu combustibilul s-au redus cu până la 80%. Nu e teorie, sunt cifre din teren, explicate foarte clar de Gabriel Stoian, CEO Profeco și fondator C.A.T.A.

Majoritatea fermierilor știu că au nevoie de tehnologie, dar mulți amână decizia de teamă de birocrație, costuri sau pur și simplu pentru că „nu e clar ce e legal și ce nu”. Exact aici schimbă jocul noul proiect de lege privind folosirea dronelor în agricultură, care a trecut de Senat și așteaptă votul la Camera Deputaților.

Articolul de față pune cap la cap două lucruri: avantajele concrete ale dronelor agricole (cu cifre, nu doar slogane) și ce înseamnă, pragmatic, pentru un fermier sau pentru un business agricol din România să integreze această tehnologie în 2025.

1. De ce contează acum legalizarea dronelor agricole

Legalizarea dronelor pentru tratamente nu e doar „încă o lege”. Este, practic, semnalul oficial că statul român ia în serios agricultura de precizie.

„Agricultura nu se mai face cu sapa și cu coasa. Astăzi, dacă nu aplici tehnologia, ori rămâi în urmă, ori dispari din piață.” – Gabriel Stoian, Profeco

Ce schimbă noul cadru legislativ

Până acum, dronele agricole erau într-o zonă gri: nu existau reguli clare care să spună ai voie sau n-ai voie să faci tratamente cu drone. Mulți fermieri le foloseau timid sau doar pentru cartare, tocmai din cauza lipsei de claritate.

Prin apariția unei legi dedicate:

• fermierii vor avea un cadru clar pentru aplicarea tratamentelor cu drone;
• apar reguli pentru omologarea echipamentelor și a operatorilor;
• companiile pot investi liniștite în flotă, training și servicii, știind că activitatea este recunoscută oficial.

Pentru companii din agribusiness, distribuție de inputuri, consultanță sau servicii agricole, legea deschide un nou tip de serviciu: “spraying as a service” cu drone, cu contracte clare și responsabilități bine definite.

2. Avantaje economice: apă, combustibil, timp

Cel mai puternic argument pentru drone în agricultură nu este „e modern”, ci economia directă de resurse.

Consum de apă: de 10–20 de ori mai mic

În tratamentele clasice cu mașini terestre, se folosesc în general 200–300 litri de apă/ha. În cazul dronelor agricole, același tratament se poate aplica cu 10–20 litri/ha.

Asta înseamnă:

• mai puține transporturi de apă;
• mai puțin timp pierdut la umplere;
• mai puține costuri logistice și cu personalul.

Într-un an secetos, când apa devine factor limitativ, diferența asta poate hotărî dacă mai poți aplica tratamente la timp sau nu mai apuci deloc.

Combustibil: reduceri de 70–80%

Tractoarele și autopropulsatele consumă motorină, se uzează, au nevoie de anvelope, revizii, piese. Dronele folosesc energie electrică (baterii) și au alt profil de cost.

Din experiența fermierilor care au trecut la drone pentru o parte din tratamente:

• costurile cu combustibilul scad cu 70–80% pe hectar tratat;
• se reduc orele de lucru ale utilajelor grele;
• se mărește durata de viață a echipamentelor clasice (le folosești mai puțin și mai eficient).

Pentru un fermier cu 1.000 ha, chiar și o reducere de 50–60 lei/ha la costul total de tratament se transformă într-o economie de 50.000–60.000 lei/an, doar din eficientizare, fără să punem la socoteală daunele evitate în culturi.

Timp câștigat în ferestre meteo tot mai scurte

Schimbările climatice au făcut ca perioadele „bune de intrat în câmp” să fie tot mai scurte. Dronele au aici un avantaj major:

• pot zbura și trata imediat după ploi, fără să aștepți uscarea solului;
• nu se blochează în noroi, nu tasează terenul;
• pot acoperi zeci sau sute de hectare pe zi, în funcție de organizare.

Când apare un val de dăunători sau o boală, viteza de reacție face diferența între o pierdere de 5% și una de 30%.

3. Avantaje agronomice: cultură protejată, acces oriunde

Avantajul principal al dronei este că tratează cultura de sus, nu prin contact direct cu solul.

Acces în fazele avansate ale culturii

La porumb, floarea-soarelui sau rapiță, în fazele finale de vegetație, cultura este foarte înaltă. Acolo:

• multe mașini terestre nu mai pot intra fără să rupă plantele;
• autopropulsatele care pot intra sunt foarte scumpe, iar nu toți fermierii își permit.

Drona zboară deasupra culturii, indiferent că vorbim de:

• porumb înalt;
• rapiță densă;
• terenuri denivelate sau umede.

Nu mai ai pierderi prin călcare, nu mai ai urme de tasare și nu mai faci praf solul în plin sezon.

Uniformitate mai bună a tratamentelor

Dronele moderne pentru agricultură sunt proiectate să asigure o distribuție foarte uniformă a soluției, prin:

• duze specializate;
• control digital al debitului;
• înălțime de zbor constantă, stabilizată de senzori.

Pentru fermier, asta înseamnă:

• mai puține zone „neacoperite” sau „supradozate”;
• eficiență mai bună a produselor de protecția plantelor;
• rezultate mai predictibile la nivel de producție.

4. Impact de mediu: mai puține emisii, mai puțină apă, mai puțină tasare

Fie că ne place sau nu, cerințele de mediu devin tot mai stricte, iar accesul la subvenții va fi tot mai legat de condiționalități verzi. Dronele agricole ajută direct la îndeplinirea acestor obiective.

Emisii reduse și mai puțină tasare a solului

Prin înlocuirea unei părți din lucrările cu utilaje grele cu zboruri de drone:

• scad emisiile de CO₂ asociate consumului de motorină;
• se reduce tasarea solului, una dintre marile probleme pe câmpurile lucrate intensiv.

Un sol mai puțin tasat:

• infiltrează mai bine apa;
• dezvoltă un sistem radicular mai sănătos;
• răspunde mai bine la fertilizare.

Utilizare responsabilă a apei

Când consumul de apă scade de la 200–300 litri/ha la 10–20 litri/ha, nu vorbim doar de costuri mai mici, ci de presiune mai mică pe resursele locale de apă.

Pentru multe regiuni din România care se confruntă frecvent cu secetă, dronele devin și o măsură de adaptare la climat, nu doar un moft tehnologic.

5. Cum arată, concret, un proiect cu drone într-o fermă

Orice fermier sau companie care se gândește serios la drone are, în practică, trei opțiuni:

1. Să își cumpere propriile drone și să-și formeze operatori interni;
2. Să lucreze cu un furnizor de servicii de drone agricole (outsourcing);
3. Să combine cele două variante, în funcție de suprafețe și tipuri de lucrări.

Pașii practici pentru fermier

Un plan de integrare sănătos arată, de obicei, cam așa:

1. Analiză de nevoi
   – ce culturi ai, pe câte hectare și ce tratamente faci anual;
   – în ce faze ale vegetației apar cele mai multe probleme.

2. Calcul economic simplu
   – cât te costă acum tratamentele (apă, motorină, uzură utilaje, personal);
   – cât ar costa dacă ai face o parte din ele cu drone (proprii sau cu serviciu extern).

3. Pilot pe o suprafață limitată (100–300 ha)
   – compari costuri, timp, calitatea tratamentului;
   – urmărești impactul asupra producției și al calității.

4. Scalare
   – decizi ce tratamente păstrezi pe utilaje și ce muți definitiv pe drone;
   – negociezi contracte sau investești în flotă proprie.

Pentru un grup de fermieri din aceeași zonă, o variantă inteligentă este achiziția comună a unui sistem de drone și organizarea lui ca serviciu la nivel de cooperativă.

6. Dronele agricole ca primul pas spre agricultura cu AI

Campania „Implementarea AI în Business” nu e doar despre birouri și software. În agricultură, AI începe exact de aici: date + automatizare.

Dronele agricole nu sunt doar „sprayere zburătoare”. Ele pot fi integrate într-un ecosistem mai larg:

• Cartare cu drone + imagini multispectrale – identifici din timp zonele cu stres hidric sau atac de dăunători;
• Algoritmi AI de detecție – recunosc tipare în imagini și îți spun unde ai probleme, fără să mai bați câmpul la pas;
• Aplicare variabilă cu drone – trimiți drona să trateze doar zonele afectate, nu tot câmpul, reducând consumul de produse.

Pentru companiile care vor să fie relevante în agribusiness în următorii 5–10 ani, direcția e clară: de la mecanizare clasică la agricultură de precizie asistată de AI. Dronele sunt etapa cea mai vizibilă și ușor de înțeles din acest proces.

7. Recomandări pentru companii din România care vor să intre pe zona de drone agricole

Dacă ești antreprenor, distribuitor de inputuri, integrator de tehnologie sau consultant în agricultură, drona nu este doar un echipament, ci un nou model de business.

Câteva direcții care funcționează bine:

• Servicii complete “la cheie”
  Nu vinzi doar drona, vinzi: consultanță, training, mentenanță, suport la partea de autorizări și proceduri.

• Pachete de servicii sezoniere pentru fermieri
  De exemplu: „3 tratamente cu drone la rapiță + monitorizare cu imagini aeriene”. Fermierul știe din start costul pe hectar.

• Integrare cu platforme digitale și AI
  Dacă poți oferi și platforma unde fermierul vede harta tratamentelor, istoricul și recomandările, valoarea percepută crește enorm.

• Educație și demonstrații în câmp
  Mulți fermieri au nevoie să vadă cu ochii lor cum zboară drona și ce rezultate dă. Demonstrațiile practice, organizate local, sunt încă cel mai puternic instrument de vânzare.

Acest tip de abordare nu doar vinde un produs, ci creează încredere și poziționează compania ca partener pe termen lung, nu doar furnizor punctual.

Concluzie: de la „nu știm dacă avem voie” la „nu ne mai permitem fără”

Dronele în agricultură au trecut în România de la un subiect „în aer”, fără legislație clară, la o soluție concretă susținută printr-un proiect de lege așteptat de fermieri. Cu un consum de apă redus de la 200–300 litri/ha la 10–20 litri/ha și economii de combustibil de până la 80%, ele nu mai sunt o curiozitate, ci un instrument economic și strategic.

Pentru fermieri, întrebarea nu mai este „merită să încerc drone?”, ci „pe ce culturi încep și cu ce partener?”. Pentru companiile din agribusiness, întrebarea devine „cum integrăm dronele și AI-ul în oferta noastră, ca să fim relevanți și peste 5 ani?”.

Dacă ai o fermă sau un business în agricultură, momentul potrivit nu este „cândva, în viitor”. Momentul este sezonul următor. Pregătește-ți cifrele, caută partenerii potriviți și începe cu un proiect pilot. Restul devine, foarte repede, noua ta normalitate.