Din 2026, platformele crypto vor raporta ANAF tranzacțiile utilizatorilor. Vezi ce obligă legea și cum te poate ajuta AI să automatizezi conformarea fiscală.
Crypto, ANAF și AI: ce se schimbă din 2026 pentru platforme și companii
Din 2026, orice platformă crypto care lucrează cu utilizatori români va trebui să raporteze ANAF detalii anuale despre tranzacții. Raportarea este standardizată la nivel UE, are termene clare și vine la pachet cu amenzi de până la 150.000 lei pentru neraportare sau raportare incorectă.
Majoritatea firmelor vor subestima impactul și vor încerca să „lipească” procese manuale peste sisteme vechi. De fapt, exact această schimbare poate fi motorul pentru ceva mai sănătos: automatizare, analitică și implementare de AI în zona de conformare fiscală și risk & compliance.
În seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România”, articolul de azi traduce ordonanța stufoasă publicată în Monitorul Oficial în consecințe clare de business și arată cum poate fi folosită inteligența artificială ca să nu transformi conformarea într-un coșmar operațional.
1. Ce obligă concret noua ordonanță: cine raportează și ce raportează
Pe scurt: Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori devin, în ochii Codului de procedură fiscală, actori fiscali aproape la fel de reglementați ca băncile.
1.1. Cine este „furnizor de servicii de criptoactive raportor”
Intră aici:
- exchange‑uri crypto (centralizate sau hibride)
- brokeri și dealeri de criptoactive
- operatori de ATM crypto
- platforme care oferă servicii de custodial wallet, staking, lending, plăți comercianți în crypto
Sunt vizați toți cei care desfășoară activitate economică și oferă servicii de schimb sau transfer pentru/utilizatorilor, și care au o legătură cu România (autorizare MiCA în RO, rezidență fiscală, conducere efectivă, sucursală sau loc obișnuit de desfășurare).
1.2. Ce informații trebuie raportate către ANAF
Începând cu perioadele fiscale care pornesc la 01.01.2026, platformele trebuie să transmită anual, până la 15 martie pentru anul precedent, un fișier electronic standardizat care include pentru fiecare utilizator raportabil:
-
Date de identificare persoană fizică:
- nume, adresă
- stat(e) de rezidență fiscală
- NIF (număr de identificare fiscală)
- data și locul nașterii
-
Date de identificare entitate (dacă utilizatorul e firmă):
- denumire, adresă, jurisdicții de rezidență
- NIF
- datele persoanelor care exercită controlul (beneficiari reali): nume, adresă, NIF, data/loc naștere, rol (asociat, administrator etc.)
-
Date despre platformă:
- nume, adresă
- NIF
- eventual identificator unic al operatorului la nivel UE (LEI, ID ANAF etc.)
-
Date despre tranzacții, pe fiecare tip de criptoactiv relevant:
- suma brută plătită și număr de unități în achiziții contra monedă fiduciară
- suma brută încasată și număr de unități în vânzări contra monedă fiduciară
- valoare justă de piață agregată + unități pentru schimburi crypto‑crypto (buy & sell)
- valoare, unități și număr de tranzacții de plată cu amănuntul peste 50.000 USD (plăți la comercianți în crypto)
- alte transferuri in/out (inclusiv către adrese externe, dacă nu sunt ale altui VASP/IF)
Toate sumele se raportează într‑o singură monedă fiduciară, cu reguli clare de conversie la momentul fiecărei tranzacții.
1.3. Amenzi și sancțiuni
Noile articole din Codul de procedură fiscală introduc contravenții specifice pentru crypto:
- raportare cu întârziere / incorectă / incompletă: amendă 50.000–150.000 lei
- neraportare: aceeași plajă de 50.000–150.000 lei
- neaplicarea procedurilor de KYC/diligență fiscală: 50.000–150.000 lei
- neînregistrarea operatorului sau neactualizarea datelor: 20.000–100.000 lei
- plus măsuri extreme: revocarea înregistrării și chiar blocarea accesului la site/aplicație în România prin furnizorii de comunicații electronice.
Asta nu mai e doar o „bifă” de compliance; e un risc de model de business.
2. De ce nu poți gestiona manual noile obligații (și unde intră AI)
La prima vedere, ai putea crede că poți scoate un export din baza de date, îl prelucrezi în Excel și îl încarci la ANAF. Realitatea: pentru o platformă cu câteva zeci de mii de utilizatori și milioane de tranzacții, manual nu mai este opțiune.
2.1. Complexitatea tehnică
Platformele trebuie să gestioneze simultan:
- maparea fiecărui user la 1–N jurisdicții de rezidență fiscală
- urmărirea tuturor tipurilor de tranzacții (fiat‑crypto, crypto‑crypto, plăți comercianți, transferuri către portofele externe)
- calculul valorii juste de piață la momentul fiecărei tranzacții, în mod consecvent
- agregarea datelor pe utilizator, pe tip de criptoactiv, pe an
- actualizarea datelor atunci când utilizatorul își schimbă rezidența sau statusul
Dacă mai adaugi și faptul că aceleași date sunt folosite și pentru AML/KYC, raportări DAC7/DAC8, raportări interne și relația cu băncile, fără o arhitectură modernă devine haos.
2.2. De ce AI-ul este realist cea mai bună soluție
AI‑ul nu „rezolvă” legislația, dar poate automatiza părțile cele mai grele:
- clasificarea tranzacțiilor (tranzacție de schimb vs transfer simplu, crypto‑crypto vs crypto‑fiat)
- detecția de date lipsă sau inconsistente la nivel de KYC/NIF/adresă
- estimarea valorii juste de piață acolo unde nu există perechi lichide sau istorice complete
- corelarea identităților aceluiași utilizator pe mai multe sisteme (app, CRM, ticketing, KYC provider)
- analiza patternurilor de risc pentru a prioritiza controale manuale acolo unde e mai probabil să apară probleme fiscale/AML
Companiile care pornesc acum proiecte de implementare AI în business au un avantaj clar: își pot construi din start o platformă de date gândită pentru rapoarte ANAF, audit, AML și analytics, nu doar pentru „să meargă produsul”.
3. Cum arată, concret, o arhitectură de raportare crypto‑ANAF augmentată cu AI
În proiectele pe care le văd în piață, o abordare sănătoasă are câteva componente clare.
3.1. Stratul de date: single source of truth
Ai nevoie de un data warehouse / lakehouse în care să ajungă:
- toate tranzacțiile brut (fiat și crypto) cu timestamp, perechi, fee‑uri
- date KYC/KYB, beneficiari reali, rezidențe fiscale
- tabele de cursuri valutare și prețuri istorice pentru principalele perechi
- loguri de schimbare a datelor (cine a modificat ce și când)
Fără un astfel de strat comun, orice AI sau raportare va fi fragilă.
3.2. Modele AI pentru clasificare și completare
Aici intervin concret modelele de machine learning și LLM‑urile:
-
Model de clasificare a tranzacțiilor
- input: tip operațiune internă, chain, contract, direcție flux, metadate
- output: etichetă conform legislației:
crypto_fiat_buy,crypto_fiat_sell,crypto_crypto_buy,crypto_crypto_sell,retail_payment,transfer_in,transfer_out
-
Model de completare/verificare KYC
- detectează lipsa NIF, inconsistențe între declarația de rezidență și documente, sau situații în care utilizatorul „uită” să-și actualizeze datele
- trimite automat notificări și blochează tranzacții de schimb dacă după X zile datele nu sunt completate (exact cum cere ordonanța)
-
Model de estimare a valorii juste de piață pentru criptoactive ilichide
- folosește date on‑chain, surse externe și relații de preț cu alte active pentru a aproxima o valoare acolo unde nu există piață directă
3.3. Motor de reguli și generare automată a fișierelor ANAF
În vârf, ai nevoie de un rules engine care:
- aplică defințiile legale (ce intră, ce nu intră la raportare)
- agregă valorile la nivelul cerut (pe user, pe asset, pe categorie de tranzacție)
- mapează datele la schema electronică impusă de Comisia Europeană/ANAF (XML standard DAC8/CARF)
Pasul final este un job automat (de obicei orchestrare cu Airflow/Control‑M etc.) care:
- rulează zilnic/ săptămânal validări interne
- generează anual raportul oficial
- păstrează loguri și snapshot‑uri pentru audit pe minimum 5 ani (legea cere 5–10 ani păstrare)
4. Beneficii de business: conformare, dar și avantaj competitiv
Conformarea fiscală pare, la suprafață, doar cost. Dar dacă e făcută inteligent, împinsă de AI, poate deveni un diferențiator serios pentru o platformă sau un fintech.
4.1. Încredere mai mare din partea băncilor și a clienților corporate
Băncile românești sunt încă prudente cu fluxuri care implică crypto. O platformă care poate demonstra:
- trasabilitate completă pe tranzacții
- rapoarte fiscale clare, compatibile cu cerințele OCDE/EU
- proceduri AI‑driven de KYC/AML
…va avea mult mai puține blocaje la plăți, conturi închise, tranzacții întârziate. Iar pentru clienții corporate (fonduri, family office‑uri, companii care pun crypto pe bilanț), acest tip de maturitate înseamnă criteriu real de selecție.
4.2. Costuri operaționale mai mici pe termen mediu
Fără AI, vei compensa cu personal:
- echipe mari de back‑office pentru reconciliere și verificări
- echipe de tax & compliance blocate în Excel
- reacție lentă la controalele ANAF sau la solicitări de informații
Cu o arhitectură orientată pe AI:
- multe verificări devin near real‑time, nu la final de an
- oamenii din compliance se ocupă de cazuri complexe, nu de copy‑paste
- timpul de răspuns la controale sau audit scade de la luni la săptămâni/zile
4.3. Date mai bune pentru decizii comerciale
Aceleași date structurate pentru ANAF pot alimenta:
- modele de segmentare a clienților
- scoring de risc
- oferte personalizate (de exemplu, fee‑uri dinamice în funcție de comportament și riscuri)
Aici se vede legătura directă cu tema seriei: implementarea AI în business nu e doar chatbot și generare de text; e și această infrastructură „invizibilă” care face compania mai rapidă și mai inteligentă.
5. Pași concreți pentru companii din România care vor să fie pregătite
Indiferent dacă ești platformă crypto, fintech, bancă sau firmă care vrea să ofere servicii de raportare pentru alții, merită să tratezi 2025–2026 ca pe un roadmap clar.
5.1. Audit de date și procese (Q1–Q2 2026)
- inventariază toate sursele de date crypto și fiat
- verifică ce câmpuri lipsesc pentru cerințele legale (NIF, rezidență fiscală, beneficiari reali)
- mapează procesele actuale de KYC, onboarding, tranzacționare, raportare
Fără această hartă, nu poți proiecta o soluție AI coerentă.
5.2. Design de arhitectură și selecție de tehnologii AI
- alege ce tip de data warehouse folosești (cloud / on‑prem)
- decide unde vei folosi modele ML clasice și unde vei integra LLM‑uri (de ex. pentru interpretarea documentelor, explicații către clienți, generare de răspunsuri către ANAF)
- definește clar interfețele: cu KYC provider, cu sistemele bancare, cu sistemele contabile
5.3. Implementare în sprinturi orientate pe risc
Nu încerci să rezolvi totul dintr‑un foc. Începi cu:
- pipeline‑urile de date tranzacționale
- KYC & rezidență fiscală
- clasificarea tranzacțiilor
- generarea de rapoarte de test și validarea internă
Abia apoi treci la optimizări, dashboard‑uri executive și integrarea cu alte inițiative AI din companie.
5.4. Ghid intern și training
Ordonanța prevede explicit că ANAF va publica un ghid pentru anexa cripto. Recomandarea mea este să ai și tu unul intern:
- explicații traduse „pe românește” pentru fiecare câmp
- exemple de tranzacții și clasificarea lor
- proceduri pentru cazuri gri
Iar echipele de produs, legal, compliance și data trebuie să vorbească aceeași limbă. Fără asta, orice proiect de AI rămâne o jucărie izolată.
Concluzie: reglementarea crypto ca accelerator pentru AI în business
Noua obligație de raportare a platformelor crypto la ANAF, începând cu 01.01.2026, nu este doar o chestiune de taxe. Este, de fapt, un catalizator de digitalizare și un test serios pentru modul în care companiile românești își proiectează infrastructura de date și folosesc inteligența artificială.
Cine tratează schimbarea ca pe o corvoadă va intra într‑o spirală de costuri, întârzieri și riscuri de sancțiuni. Cine o folosește ca pretext pentru a‑și construi o platformă modernă de date și AI va câștiga:
- în încredere
- în eficiență
- în flexibilitate de business.
Dacă ești în poziția de decizie într‑o platformă crypto sau fintech, întrebarea nu mai este dacă vei implementa AI în zona de conformare, ci cât de repede o faci și cu ce arhitectură. Iar 2026 nu este departe.