ALO ultra-rapid: cheia conectării parcurilor regenerabile

Pe 28.11.2025, România a bifat un pas tehnic important: ENEVO Group a prezentat cel mai rapid sistem automatizat de limitare operațională (ALO) din țară, gândit special pentru centrale regenerabile. Nu e doar o știre de produs, ci un semnal clar că rețeaua începe să țină pasul cu ritmul nebun de dezvoltare a parcurilor fotovoltaice și eoliene.

Realitatea e dură: în multe județe, dezvoltatorii aud deja răspunsul „rețea saturată, e nevoie de întăriri masive”. Tradus: ani întregi de așteptare și costuri pe care nu le controlează. Aici intră în scenă soluții ca ALO de la ENEVO – un mix de automatizare, comunicații industriale și securitate cibernetică – care poate transforma un „nu se poate” de la operatorul de rețea într-un „se poate, dar în anumite condiții controlate”.

În rândurile de mai jos, intrăm în logica acestor sisteme ALO, ce a adus nou ENEVO, cum se leagă totul de AI și digitalizare în industria energetică din România și ce contează, practic, pentru un dezvoltator sau proprietar de centrale regenerabile care vrea să rămână relevant în tranziția verde.

De ce devine limitarea operațională obligatorie pentru regenerabile

Limitarea operațională automatizată este prețul de intrare pe o rețea tot mai încărcată de energie verde. Fără astfel de mecanisme, mulți MW rămân pe hârtie.

În 2024–2025, proiectele fotovoltaice și eoliene anunțate în România au depășit lejer capacitatea reală a rețelei de transport și distribuție de a le integra în ritmul dorit. Avem trei presiuni simultane:

• val de proiecte CfD și PPA, care trebuie livrate până în 2028–2030;
• zone „fierbinți” (Dobrogea, Banat, sudul Olteniei), unde rețeaua funcționează deja aproape de limite;
• timpi lungi și incertitudine pentru lucrările clasice de întărire de rețea.

ALO răspunde fix acestei situații: permite conectarea unei centrale într-o zonă congestionată, cu condiția ca centrala să poată fi limitată sau chiar deconectată automat atunci când un element critic al rețelei e în pericol (linie, transformator, nod de rețea etc.).

De ce îl vor operatorii de rețea?

• pot accepta mai multe proiecte fără să riște stabilitatea sistemului;
• mențin controlul asupra fluxurilor de putere, în timp real;
• reduc riscul de avarii în lanț și de întreruperi pentru consumatori.

De ce ar trebui să-l accepte dezvoltatorii?

• câștigă timp – pot intra în rețea cu ani înainte de finalizarea unor întăriri majore;
• cresc șansa de a obține aviz tehnic de racordare acolo unde altfel ar fi refuzați;
• își fac banca și investitorii mai confortabili, dacă ALO e fiabil și demonstrabil.

Cu alte cuvinte, fără ALO (și tehnologii similare), o bună parte din planurile de regenerabile pentru 2030 rămân doar în prezentări PowerPoint.

Ce aduce nou sistemul ALO lansat de ENEVO

Soluția ALO de la ENEVO este gândită ca un sistem critic de protecție, nu ca un simplu „limitator de putere la invertor”. Diferența se vede în arhitectură și în timpii de reacție.

Mecanism inteligent de protecție, nu doar control de producție

ENEVO descrie ALO ca pe un „mecanism inteligent de protecție” care:

• monitorizează în timp real elementele sensibile ale rețelei (curenți, tensiuni, încărcare pe linii/transformatoare);
• detectează scenarii de funcționare anormale sau supraîncărcări;
• trimite automat comenzi de limitare a puterii sau deconectare a centralei;
• readuce centrala în regim normal atunci când condițiile permit.

Diferența față de un sistem simplu de control local este dublă:

1. Decizia se bazează pe starea reală a rețelei, nu doar pe o prognoză sau pe un set static de curbe P(U), Q(U).
2. Timpii de reacție sunt de ordinul milisecundelor – secundelor, nu minute întregi, ceea ce-l face acceptabil pentru operatorii de sistem.

Tehnologii critice, preluate din protecția și automatizarea stațiilor

ENEVO a construit ALO pe baza unor tehnologii deja validate în medii critice:

• terminale numerice de protecție recunoscute internațional, folosite în stații de transformare și rețele de înaltă tensiune;
• protocoale de comunicații industriale de tip real-time (IEC 61850, GOOSE, routări redundante etc.);
• arhitectură modulară, care permite distribuirea datelor către mai mulți actori – operator de rețea, dispeceratul producătorului, agregator, furnizor etc.

Această abordare contează enorm în ochii celor care finanțează proiecte:

„Misiunea noastră nu este doar să ajutăm producătorii să se conecteze mai rapid, ci să ne asigurăm că rămân conectați în condiții de siguranță, eficiență și reziliență”, sublinia Radu Brașoveanu, CTO și cofondator ENEVO Group.

Securitate cibernetică integrată, aliniată la NIS2

Un ALO conectat prost este un risc, nu o soluție. ENEVO a legat ALO de expertiza sa de securitate cibernetică OT:

• fluxul de comunicații este supravegheat de tehnologii proprietare de securitate, dezvoltate pentru infrastructuri critice;
• conformitate cu cerințele Directivei NIS2 – extrem de relevantă pentru operatorii de rețea și marii producători;
• monitorizare 24/7 prin DLC OmniSOC, centrul de securitate operațională al ENEVO.

În plus, la evenimentul de lansare au fost prezentate și:

• platforma SentryOT pentru securitatea mediilor industriale;
• scenarii practice de operare a unui Security Operation Center (SOC) dedicat energiei.

Mesajul e clar: nu mai există „digitalizare fără securitate” în energie. Orice AI, orice automatizare, orice ALO trebuie gândit de la început „secure by design”.

Cum se leagă ALO de AI și digitalizare în tranziția verde

ALO este o piesă critică în puzzle-ul mai mare al digitalizării și al utilizării AI în industria energetică din România. Fără digitalizare, AI rămâne un slogan frumos.

De la date brute la decizii automate

Un sistem ALO rapid generează și consumă volume mari de date:

• măsurători de rețea din stații și puncte cheie;
• stări de echipament (proteții, întreruptoare, transformatoare);
• comenzi de limitare și de reconectare.

Aceste date devin „combustibilul” ideal pentru aplicații AI:

• modele de predicție a congestiilor pe linii și transformatoare, cu ore înainte;
• optimizarea curbelor de limitare, astfel încât să reduci la minim energia pierdută, păstrând siguranța;
• analiză de scenarii pentru dezvoltatori (unde construiesc următoarea centrală astfel încât riscul de limitare să fie acceptabil?).

România începe să aibă exact ingredientele de care are nevoie AI în energie: senzori, comunicații rapide, sisteme ca ALO, dispecerate digitale. Următorul pas logic este orchestrarea lor inteligentă, nu doar instalarea de echipamente izolate.

De ce „conectare rapidă” înseamnă „monitorizare 24/7”

Un mesaj repetat de ENEVO la lansare sună foarte pragmatic:

conectarea rapidă a centralelor regenerabile la rețea nu mai este posibilă fără digitalizare, monitorizare 24/7 și reziliență cibernetică.

Ce înseamnă asta, concret, pentru un dezvoltator sau operator:

• Să accepte că centrala lui face parte dintr-un ecosistem critic, unde un incident IT poate deveni incident energetic.
• Să prevadă încă din faza de proiect buget și arhitectură pentru:
  • SCADA modernă, integrabilă cu ALO și cu sistemele operatorului,
  • canale redundante de comunicație,
  • monitorizare de securitate cibernetică (SOC/OmniSOC, SentryOT sau echivalent),
  • proceduri de răspuns la incidente.
• Să trateze AI și automatizarea ca pe un „asset” de business, nu ca pe un cost impus de reglementator.

Centralele care vor performa comercial după 2030 nu vor fi neapărat cele mai mari, ci cele mai bine integrate digital și operațional.

Beneficii concrete pentru dezvoltatori, investitori și operatori de rețea

Tehnologii precum ALO reduc tensiunea clasică dintre dorința de a instala cât mai multe regenerabile și limitele fizice ale rețelei. Fiecare actor are ceva de câștigat – dacă abordează corect proiectarea.

Pentru dezvoltatori și IPP-uri

Un sistem ALO bine proiectat poate înclina decisiv balanța la nivel de bancabilitate:

• aviz de racordare acolo unde altfel ar fi refuz – ALO servește ca „măsură compensatorie” pentru zonele cu congestie;
• reducerea timpului de la proiect la producție – câțiva ani câștigați față de scenariul „așteptăm întăriri de rețea”;
• argument solid în fața băncilor și fondurilor: tehnologia e validată, fiabilă, securizată și folosește echipamente industriale standard.

E adevărat, există și un cost: energia pierdută în orele de limitare. Dar, în practică, pentru multe proiecte, valoarea de a fi în rețea cu 2–3 ani mai devreme depășește pierderile din limitare.

Pentru investitori și finanțatori

Când analizezi un business plan pentru un parc de 50–200 MW, câteva întrebări devin obligatorii:

• Ce sistem ALO se implementează și cât de rapid reacționează?
• Ce experiență are integratorul (în ce țări, ce tipuri de proiecte)?
• Cum este tratată securitatea cibernetică (NIS2, SOC, proceduri)?
• Există scenarii de producție „cu limitare” și „fără limitare” în modelul financiar?

Faptul că ENEVO vine cu proiecte validate nu doar în România, ci și în Arabia Saudită, Spania, Germania, transmite investitorilor un mesaj clar: nu suntem într-un experiment local, ci într-o tendință europeană/globală.

Pentru operatorii de rețea și pentru sistemul energetic național

Din perspectiva operatorilor de distribuție și a Transelectrica, un ALO performant:

• stabilizează un sistem tot mai volatil, cu multă producție variabilă;
• permite integrarea de noi MW fără pierderea controlului operațional;
• se potrivește perfect cu direcțiile europene privind rețele inteligente, flexibilitate și congestie gestionată prin semnal tehnic și economic, nu doar prin investiții „beton și fier”.

În esență, ALO devine o verigă între ambiția de investiții și realitatea operațională a rețelei.

Cum te pregătești practic pentru un proiect cu ALO în 2026–2030

Cei care încep proiecte regenerabile în 2026–2030 și nu iau din start în calcul ALO, digitalizarea și AI se vor întoarce la planșetă în câțiva ani. E mai ieftin să le integrezi de la început decât să le „cârpești” la final.

1. Include ALO în strategia de racordare, nu ca „add-on”

• Discută de la început cu operatorul de rețea despre cerințele posibile de limitare operațională.
• Cere clarificări privind timpii de reacție, semnalele disponibile din rețea, interfețele acceptate.
• Alege un integrator care înțelege atât partea de rețea, cât și logica de business a centralei.

2. Proiectează centrala „ALO-ready” și „AI-ready”

• Dimensionează SCADA, echipamentele de control și comunicațiile având în minte că vor prelua comenzi de limitare și vor genera date pentru analize ulterioare.
• Asigură-te că arhitectura de date poate fi folosită ulterior pentru algoritmi de AI (predictie de producție, optimizare, flexibilitate).

3. Tratează securitatea OT ca parte din CAPEX, nu doar din OPEX

• Include de la început măsuri de segmentare de rețea, firewall-uri industriale, monitorizare de anomalii.
• Planifică accesul la un SOC specializat pe infrastructuri energetice (intern sau externalizat).
• Verifică alinierea la NIS2 – în România, acest lucru va deveni rapid un criteriu de control și audit.

4. Modelează financiar scenarii cu limitare

• Lucrează cu două–trei scenarii de limitare (optimist, mediu, conservator).
• Colaborează cu integratorul ALO și cu operatorul de rețea pentru a înțelege cât mai realist probabilitatea și durata limitărilor.
• Pregătește argumente solide pentru bancă: date, modele, exemple din alte proiecte.

De ce astfel de soluții sunt esențiale pentru tranziția verde în România

Sistemul energetic românesc intră într-o etapă în care fie învață să fie flexibil, fie frânează tranziția verde prin blocaje de rețea. Nu există a treia variantă.

Soluții ca ALO lansat de ENEVO arată că industria locală începe să joace în liga în care contează:

• conectare rapidă, dar controlată;
• digitalizare și AI, dar cu securitate cibernetică serioasă;
• proiecte regenerabile care nu mai trăiesc „în bula lor”, ci într-un ecosistem integrat cu rețeaua și cu reglementările europene.

Pentru dezvoltatori, mesajul e simplu: cine își asumă de acum un standard ridicat de automatizare și securitate va avea un avantaj competitiv clar în următorii 10 ani. Pentru operatori și autorități, miza e și mai mare: a susține tranziția verde fără a compromite siguranța în funcționare.

Următorii ani vor arăta câte dintre proiectele anunțate se vor transforma în MW reali injectați în SEN. Diferența o vor face, de multe ori, exact aceste detalii aparent „tehnice”: ALO, SCADA, securitate OT, date bine structurate pentru AI. Cine le tratează serios, nu doar „de bifă”, va câștiga.