Featured image for AI, securitate cibernetică și business în România

AI, securitate cibernetică și business în România

În fiecare zi, aproximativ 12 milioane de români folosesc internetul. Așa cum avertizează directorul DNSC, aceasta este „o suprafață de atac absolut colosală" pentru infractorii cibernetici. Iar în 2025, inteligența artificială nu este folosită doar de companii pentru eficiență și profit, ci tot mai mult și de atacatori pentru înșelătorii online greu de detectat.

Pentru antreprenorii și managerii care urmăresc seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România", discuția despre securitate nu mai este opțională. Orice proiect de inteligență artificială, orice automatizare sau chatbot, se sprijină pe date. Iar datele – ale clienților, angajaților sau partenerilor – sunt ținta principală a atacurilor.

În acest articol vei vedea:

cum schimbă AI modul în care se fac înșelătoriile online în România;
ce riscuri concrete apar pentru companiile care implementează soluții AI;
ce măsuri practice poți lua pentru a-ți proteja businessul și utilizatorii;
cum să integrezi securitatea cibernetică în strategia ta de implementare AI.

1. De la emailuri suspecte la deepfake-uri convingătoare

Până acum câțiva ani, majoritatea românilor recunoșteau relativ ușor o tentativă de phishing: română stâlcită, logo-uri deformate, adrese de email ciudate. În 2025, tabloul arată cu totul altfel.

Cum folosesc infractorii AI în România

Infractorii cibernetici folosesc modele de inteligență artificială generativă pentru a crea:

Site-uri clonă aproape identice cu cele ale băncilor, furnizorilor de utilități sau magazinelor online cunoscute;
Emailuri și SMS-uri perfect redactate, adaptate culturii și limbii române, fără greșeli evidente;
Deepfake-uri video și audio care imită vocea și chipul unor persoane reale – directori, clienți importanți, chiar și membri ai familiei;
Chatboți maliționși care conving utilizatorii să dezvăluie date sensibile sau să instaleze software periculos.

„Nu vă lăsați păcăliți, verificați orice informație" – este recomandarea esențială a directorului DNSC pentru utilizatorii din România.

Dacă la nivel de utilizator vorbim de pierderi de bani din conturi sau furt de identitate, la nivel de companie riscurile se multiplică: scurgere de date, afectarea imaginii de brand, sancțiuni legale și pierderea încrederii clienților.

De ce sunt înșelătoriile tot mai greu de depistat

AI elimină multe dintre „semnele clasice" de fraudă:

textele sunt corecte gramatical și stilistic;
atacatorii pot personaliza mesajele cu date reale găsite online (nume, funcții, proiecte recente);
vocea șefului sau imaginea unui client poate fi reprodusă credibil;
volume mari de mesaje pot fi trimise automat, testând ce tip de abordare funcționează mai bine.

Pentru o companie care implementează AI, realitatea este dură: aceeași tehnologie care îți crește eficiența este folosită și împotriva ta.

2. Suprafața de atac: ce înseamnă 12 milioane de utilizatori zilnic

Afirmația directorului DNSC – 12 milioane de utilizatori de internet zilnic în România – nu este doar o statistică. Pentru o companie, înseamnă:

milioane de potențiali clienți online;
dar și milioane de posibile „puncte de intrare" pentru atacuri cibernetice.

Cum arată această suprafață de atac pentru un business românesc

Pentru o firmă medie sau mare, suprafața de atac include:

angajații care lucrează remote sau hibrid, conectați la rețea de pe laptopuri personale;
aplicațiile de tip CRM, ERP, platforme de e-commerce, aplicații mobile;
conturile de social media administrate de agenții sau freelanceri;
solițiile AI implementate: chatboți, sisteme de analiză de date, integrări cu servicii externe.

Orice punct de interacțiune online – un formular de pe site, un chatbot, o aplicație internă – poate fi exploatat dacă nu este gândit cu securitatea în centru.

Companiile românești și AI: oportunitate plus responsabilitate

În cadrul seriei „Implementarea AI în Business", discutăm mult despre:

cum să folosești ChatGPT pentru suport clienți;
cum să automatizezi procese repetitive cu RPA + AI;
cum să iei decizii mai bune pe baza analizei de date.

Însă fiecare astfel de proiect are o componentă critică: cine are acces la date, de unde și cum sunt ele protejate. Înainte să lansezi orice proiect AI în companie, trebuie să pui o întrebare simplă: dacă cineva ar compromite acest sistem, ce ar putea obține?

3. Principalele riscuri de securitate când implementezi AI în companie

3.1. Phishing și deepfake-uri în zona B2B

Un scenariu deja întâlnit în România:

Directorul financiar primește un apel video sau un mesaj audio care pare a fi de la CEO;
„CEO-ul" cere o plată urgentă către un nou furnizor sau confirmarea unor date de acces;
vocea și imaginea sunt aproape perfecte – realizate cu AI generativ pe baza materialelor disponibile online.

Dacă procedurile interne sunt slabe, o singură asemenea situație poate însemna o pierdere de zeci sau sute de mii de euro.

3.2. Scăpări de date prin integrarea necontrolată a AI

Companiile introduc prompturi și date sensibile în diverse tool-uri AI:

fișiere cu clienți;
contracte;
informații financiare interne.

Fără politici clare, datele pot ajunge să fie:

stocate necontrolat;
folosite pentru antrenarea modelelor externe;
vizibile, prin greșeli, altor utilizatori.

3.3. Atacuri asupra modelelor și infrastructurii AI

Pe măsură ce solițiile AI devin critice pentru business (de exemplu, motorul de recomandări sau sistemul antifraudă), apar și atacuri dedicate:

data poisoning – injectarea de date false în setul de antrenament;
prompt injection – atacuri care determină modelul să divulge informații restricționate;
exploatarea vulnerabilităților din API-urile care conectează AI de restul aplicațiilor.

Aceste riscuri nu sunt teoretice. Ele se traduc în:

recomandări greșite către clienți;
blocarea unor tranzacții legitime;
dezvăluirea unor informații confidențiale.

4. Cum îți protejezi compania: ghid practic pentru 2025

Dacă vrei să implementezi AI în business în mod responsabil în România, ai nevoie de o strategie duală: inovație + securitate. Mai jos sunt câteva direcții concrete.

4.1. Educație pentru angajați și parteneri

Directorul DNSC insistă pe ideea de verificare a informațiilor. La nivel de companie, asta înseamnă:

traininguri periodice de securitate cibernetică și AI pentru toți angajații;
simulări de atacuri de tip phishing, inclusiv deepfake-uri, pentru echipele critice (financiar, HR, management);
proceduri clare pentru situații de tip „cereri urgente de plată" sau „schimbări de cont bancar".

Introduceți reguli simple, dar ferme:

confirmarea oricărei plăți mari prin cel puțin două canale diferite (email + telefon);
verificarea oricărei cereri atipice, chiar dacă pare a veni de la o persoană cunoscută;
raportarea rapidă a mesajelor suspecte către o persoană sau echipă desemnată.

4.2. „Security by design" pentru proiectele de AI

În seria noastră despre „Implementarea AI în Business", una dintre greșelile frecvente este să lași securitatea „pe mai târziu". În realitate, trebuie să fie prezentă din start:

definește clar ce date intră în sistemul AI și ce date nu au voie să intre;
stabilește niveluri de acces – nu toți angajații au nevoie de acces complet la toate funcțiile;
folosește autentificare multifactor pentru acces la sistemele critice;
testează aplicațiile AI cu scenarii de atac (prompt injection, acces neautorizat, input maliționș).

4.3. Politici clare pentru utilizarea tool-urilor AI externe

Multe companii românești folosesc în 2025 instrumente AI din cloud, fără o strategie clară. Recomandări practice:

elaborează o politică internă de utilizare AI (ce tip de date pot fi încărcate, ce nu este permis);
centralizează accesul: creează conturi de companie, nu lăsa angajații să folosească tool-uri AI critice cu conturi personale;
monitorizează ce tip de conținut se introduce și se generează cu aceste unelte.

4.4. Colaborare cu specialiști în securitate cibernetică

Pentru companiile care abia încep să implementeze AI, poate fi dificil să acopere intern toate competențele necesare. De aceea, merită să iei în calcul:

audituri periodice de securitate, inclusiv pentru sistemele AI;
consultanță specializată pentru proiectele care implică date sensibile (financiare, medicale, juridice);
adoptarea de bune practici și ghiduri emise de autoritățile române relevante.

5. AI ca scut de protecție: cum folosești tehnologia în favoarea ta

Inteligența artificială nu este doar un risc – este și o armă defensivă foarte puternică, mai ales într-o țară cu o activitate online intensă, cum este România.

Exemple concrete pentru companii românești

Poți folosi AI pentru a:

detecta comportamente anormale în rețea (acces la ore neobișnuite, din locații suspecte);
identifica emailuri și mesaje de phishing mai bine decât filtrele clasice;
analiza conversațiile cu clienții pentru a depista tentative de fraudă;
prioritiza alertele de securitate, astfel încât echipele IT să se concentreze pe incidentele cu adevărat critice.

În plus, AI poate ajuta la automatizarea răspunsului la incidente:

izolarea automată a unui cont compromis;
blocarea unei tranzacții suspecte pentru revizuire umană;
generarea rapidă a rapoartelor tehnice pentru management.

Integrarea securității în strategia ta de AI

Când îți construiești planul de implementare AI în business, tratează securitatea ca pe un pilier, nu ca pe un cost suplimentar. Include în roadmap:

Analiza riscurilor specifice businessului tău;
Măsuri tehnice (infrastructură, acces, monitorizare);
Măsuri organizaționale (politici, training, proceduri);
Revizuire periodică – tehnologia și atacurile evoluează, la fel trebuie să evolueze și protecția.

Concluzie: AI, oportunitate uriașă, dar fără naivitate

Într-o România cu 12 milioane de utilizatori online zilnic, combinația dintre digitalizare accelerată și inteligență artificială aduce atât oportunități enorme pentru companii, cât și o „suprafață de atac" pe măsură. Mesajul directorului DNSC – „nu vă lăsați păcăliți și verificați orice informație" – trebuie preluat și adaptat la nivel de business.

Dacă vrei să implementezi AI în compania ta în 2025, fă-o strategic: folosește AI pentru creșterea eficienței și profitabilității, dar și pentru consolidarea securității cibernetice. Proiectele de inteligență artificială bine gândite, cu protecția datelor în centru, nu doar că reduc riscurile, ci pot deveni un diferențiator competitiv pe piața românească.

Următorul pas? Evaluează ce soluții AI folosești deja, ce date procesezi și cât de pregătită este compania ta să facă față unui atac bazat pe AI. Apoi transformă securitatea într-un capitol obligatoriu al oricărei inițiative de „Implementare AI în Business" din organizația ta.