Uniqa raportează +17% venituri şi +43% profit. Iată cum poţi folosi AI şi automatizarea ca să obţii acelaşi tip de salt de eficienţă în compania ta.

Cum ajungi la +43% profit: lecţia Uniqa şi rolul AI
În primele 9 luni din 2025, Uniqa Asigurări şi Uniqa Asigurări de Viaţă au raportat subscrieri cumulate de 124 mil. euro, în creştere cu 17%, şi un profit net mai mare cu 43%, până la 16,5 mil. euro. Într‑un an cu costuri în creştere, presiune pe salarii şi volatilitate fiscală, asta nu se întâmplă „din întâmplare”.
Creşterea profitului cu mult peste ritmul creşterii veniturilor este aproape întotdeauna un semn de eficienţă operaţională, nu doar de vânzări mai mari. Exact aici intră în scenă inteligenţa artificială şi automatizarea – instrumente care, dacă sunt implementate serios, pot schimba fundamental marja unei companii, fie că vorbim de asigurări, retail, producţie sau servicii.
În seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România”, folosim cazul Uniqa ca pretext pentru o discuţie foarte practică: cum pot companiile româneşti să folosească AI pentru eficienţă şi profit, nu doar pentru „PR de inovaţie”.
Ce ne arată cifrele Uniqa despre eficienţă
Datele comunicate: +17% subscrieri, +43% profit net. Diferenţa dintre aceste două procente e povestea reală.
Când profitul creşte mult mai repede decât volumul de business, în spate există de obicei câteva mişcări clare:
- costuri operaţionale controlate mai bine;
- procese interne optimizate (mai puţine erori, re‑lucrări, pierderi);
- selecţie şi management de risc mai bun;
- produse şi servicii calibrate mai fin pe clienţi (mai multă valoare, mai puţină risipă).
În asigurări, orice procent mic optimizat înseamnă milioane:
- 1% mai puţine despăgubiri nejustificate;
- 2–3% îmbunătăţire în rata de retenţie a clienţilor;
- câteva minute tăiate din timpul de lucru pe dosar.
AI nu apare în comunicatul Uniqa, dar exact aceste zone sunt cele în care inteligenţa artificială excelează. Companiile care adoptă AI disciplinat reuşesc, de regulă, să mute acul profitabilităţii în aceeaşi direcţie.
De ce AI contează pentru profit, nu doar pentru imagine
AI ajută profitul în trei moduri principale: decizii mai bune, procese mai rapide, pierderi mai mici.
1. Decizii financiare mai bune
Modelele de AI pot analiza în timp real:
- istoricul financiar al clienţilor;
- comportamentul de plată;
- date macroeconomice şi de piaţă;
- istoricul daunelor şi al fraudelor.
Pentru o companie de asigurări, asta înseamnă tarife mai corecte şi risc mai bine preţuit. Pentru orice alt business, înseamnă:
- politici de credit comerciale mai inteligente (cu cine mergi pe plată la termen, cu cine ceri plata în avans);
- prognoze de cash‑flow mai precise;
- bugete mai apropiate de realitate.
Când vezi din timp unde îţi explodează costurile sau unde se strâng facturi neîncasate, ai şanse reale să păstrezi marja de profit. Fără asta, totul e „management pe instinct”.

2. Procese automatizate, costuri mai mici
Orice flux repetitiv cu reguli clare e un candidat bun pentru AI şi automatizare:
- introducere şi validare de date;
- generare de documente (poliţe, contracte, facturi, notificări);
- triere şi răspuns la e‑mailuri standard;
- rapoarte financiare recurente.
În loc ca oamenii să piardă ore întregi cu taskuri de rutină, AI poate prelua 60–80% din volum, iar echipa se mută pe activităţi cu valoare mare: negociere, relaţii cu clienţii, dezvoltare de produse.
Rezultatul direct: cost per operaţiune mai mic, mai puţine erori, timp de răspuns mai scurt – toate acestea susţin un profit mai mare la acelaşi volum de vânzări.
3. Reducerea pierderilor şi a risipei
În asigurări, pierderile vin din:
- fraude;
- evaluări greşite de risc;
- procese lungi care consumă ore facturabile.
În alte industrii, pierderile înseamnă:
- stocuri blocate;
- retururi mari;
- discounturi acordate haotic;
- proiecte neprofitabile acceptate „din inerţie”.
AI poate:
- identifica tipare de fraudă;
- semnala preţuri sub pragul de profitabilitate;
- indica produse cu rotaţie slabă, care mănâncă cash;
- simplifica analiza de P&L pe client/proiect.
Asta se vede foarte clar în linia de jos a P&L‑ului. Nu e magie, e disciplină alimentată cu date.
Cum poţi folosi AI pentru eficienţă financiară în compania ta
Nu ai nevoie de buget de corporaţie ca să foloseşti AI. Ai nevoie de claritate: unde pierzi bani acum şi ce procese îţi mănâncă timpul.
1. Începe cu un audit de procese şi date
Primul pas sănătos nu este „să luăm un tool de AI”, ci să răspunzi la câteva întrebări simple:
- Care sunt top 5 procese care consumă cel mai mult timp în fiecare lună?
- Unde apar cele mai multe erori, re‑lucrări, plângeri de la clienţi?
- Ce date financiare ai deja (ERP, CRM, Excel) şi cât de curate sunt?
Din experienţă, zonele care ies cel mai des la suprafaţă în România sunt:
- facturare manuală şi verificare plăţi;
- oferte întârziate sau incomplete;
- rapoarte financiare făcute „noaptea, pe genunchi” în Excel;
- comunicare internă fragmentată (mail, WhatsApp, foi volante).

Acestea sunt exact zonele unde AI şi RPA (automatare de procese) pot avea impact mare, rapid.
2. Trei scenarii concrete de implementare AI
a) Automatizarea operaţiunilor financiare
Ce poţi face practic în 3–6 luni:
- asistent AI pentru facturare: generează facturi pe baza comenzilor, verifică datele de firmă, trimite automat notificări de plată;
- reconciliere semi‑automată: modele AI care citesc extrasele bancare şi le „mapează” la facturi, semnalând diferenţe;
- raportare financiară asistată de AI: generarea de sinteze lunare în limbaj natural („profitul operaţional a crescut cu 12%, cauzat de…”) pe baza datelor din sistem.
Impact tipic:
- 30–50% timp economisit în echipa financiar‑contabilă;
- închiderea lunii mai rapidă cu 3–5 zile;
- mai puţine penalităţi şi „surprize” de cash‑flow.
b) Analiză financiară şi scenarii de business
Aici AI străluceşte pentru management şi acţionari:
- simulări „ce se întâmplă dacă” (dacă salariile cresc cu 15%, ce se întâmplă cu marja? dacă pierdem X clienţi mari?);
- identificarea clienţilor/produselor sub‑profitabile;
- recomandări de ajustare a preţurilor sau pachetelor.
Gândeşte‑te la un „analist financiar virtual” care lucrează 24/7 şi îţi traduce datele în decizii.
c) AI în relaţia cu clienţii – impact direct în venituri
Profitul nu vine doar din costuri mai mici, ci şi din clienţi care rămân mai mult şi cumpără mai mult.
Exemple de utilizare:
- chatbot inteligent pentru întrebări standard (status comandă, programare service, modificare poliţă);
- scoring de probabilitate de churn (cine e pe cale să renunţe la tine);
- oferte personalizate generate de AI, pe baza istoricului fiecărui client.
Rezultat realist: +2–5% venituri din cross‑sell şi up‑sell, plus cost mai mic pe suport clienţi.
Obstacole reale în companiile româneşti – şi cum le treci
Majoritatea firmelor nu pierd trenul AI din lipsă de tehnologie, ci din blocaje interne.
1. „Nu avem timp acum”
Dacă nu ai timp să optimizezi, înseamnă că deja plăteşti foarte scump ineficienţa. Soluţia rezonabilă:

- începe cu un proiect pilot mic (ex: AI doar pentru reconciliere plăţi sau doar pentru generat rapoarte);
- stabileşte un indicator clar: ore economisite, erori reduse, timp de răspuns scurtat;
- după 2–3 luni, decizi dacă extinzi.
2. Teama de schimbare în rândul angajaţilor
Oamenii aud „AI” şi se gândesc imediat la „ne înlocuieşte”. Aici contează cum prezinţi proiectul:
- AI ca asistent, nu ca „înlocuitor” – preia sarcinile plictisitoare, nu munca de decizie;
- include oamenii cheie în designul procesului nou – să spună ei ce îi doare şi ce ar vrea să automatizeze;
- măsoară şi comunică public în firmă timpul salvat şi cum se foloseşte el mai bine.
3. Date dezordonate, sisteme vechi
Realitatea dură: multe companii au ERP‑uri vechi, CRM‑uri neactualizate şi Excel‑uri „paralele”. Nu e un motiv să amâni la nesfârşit, dar e un semnal să:
- alegi proiecte AI care curăţă şi structurează datele ca efect secundar;
- lucrezi cu furnizori care au experienţă în integrarea cu sisteme legacy;
- pui ca obiectiv pe 2026 „un singur adevăr” al datelor financiare.
Ce poţi învăţa din exemplul Uniqa – ca antreprenor sau manager
Uniqa vorbeşte public despre inovaţie, servicii de calitate şi adaptare la piaţa locală. Tradus în limbaj operaţional, asta înseamnă:
- investiţii în tehnologie (inclusiv AI şi automatizare);
- procese gândite pentru scalare fără explozie de costuri;
- decizii luate pe date, nu doar pe instinct.
Dacă eşti antreprenor sau manager în România, lecţia e simplă:
- creşterea de 17% la venituri e frumoasă;
- creşterea de 43% la profit arată maturitate operaţională.
AI nu garantează singur profit, dar fără AI este tot mai greu să îţi protejezi marja într‑o economie cu salarii în creştere, taxe volatile şi clienţi tot mai pretenţioşi.
Pas următor: cum începi practic transformarea cu AI
Dacă vrei să foloseşti AI pentru eficienţă şi profit, nu pentru „bife pe prezentări”, un traseu sănătos arată aşa:
- Defineşte clar problema financiară: vrei marjă mai mare, cash‑flow mai predictibil, costuri operaţionale mai mici?
- Fă un mini‑audit intern de procese: 2–3 şedinţe cu oamenii‑cheie, hărţuieşti cele mai greoaie fluxuri.
- Alege un proiect pilot de 90 de zile: ceva suficient de mic ca să fie fezabil, suficient de important ca să conteze.
- Stabileşte indicatori numerici: ore economisite, cost per operaţiune, timp de răspuns, eroare medie.
- Iterează şi extinde: dacă pilotul reuşeşte, scalezi către alte departamente.
Seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România” merge exact în această direcţie: arată cum companii de la asigurări la producţie folosesc AI pentru cifre, nu pentru „poveste”.
Dacă vrei ca, peste un an, raportul tău financiar să arate un +40% la profit, nu doar o creştere timidă a cifrei de afaceri, întrebarea onestă este: unde poţi lăsa AI să muncească în locul tău chiar de luna viitoare?