Cum transformă AI parcurile solare în centrale inteligente

Cum transformă AI parcurile solare în centrale inteligente

În Spania, două parcuri fotovoltaice noi – Cofrentes I și Ayora 1, cu o putere instalată totală de 366 MW – vor produce peste 650 GWh de energie curată pe an și vor evita aproximativ 52.000 t CO₂. Pare doar o altă știre despre regenerabile. Doar că nu e.

Adevărata poveste începe abia după ce ultimele panouri sunt montate: cum sunt operate aceste centrale, cum sunt integrate în rețea și cum rămân profitabile 20–30 de ani. Aici intră în scenă inteligența artificială. Fără AI, astfel de proiecte devin greu de gestionat pe măsură ce ponderea energiei regenerabile crește. Cu AI, se transformă în „creierul” tranziției energetice.

În contextul campaniei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, proiectul Iberdrola din Comunitatea Valenciană e un manual viu despre cum ar putea arăta, în câțiva ani, și portofoliul românesc de regenerabile bine integrate, optimizate și monitorizate cu ajutorul AI.

Ce înseamnă, de fapt, două parcuri solare de 366 MW

Proiectele Cofrentes I (184 MW) și Ayora 1 (182 MW) sunt, la nivel tehnic, parcuri fotovoltaice clasice: mii de panouri, invertoare, transformatoare, conexiune la rețea. Dar câteva cifre merită reținute, pentru că ele dau măsura dimensiunii operaționale și a potențialului pentru AI:

• 366 MW putere instalată
• >650 GWh/an energie produsă
• ≈200.000 de locuințe alimentate
• ≈52.000 t CO₂ evitate anual
• 1.300 de locuri de muncă în vârf de șantier, plus joburi permanente în operare și mentenanță
• Punere în funcțiune: până la final de 2026

Aceste proiecte nu sunt izolate. Ele se adaugă unei capacități totale Iberdrola în Comunitatea Valenciană de peste 4,84 GW, dintre care peste 3 GW fără emisii CO₂. Cu cât crește mai mult ponderea solarului și eolianului, cu atât devine mai complicată operarea sistemului energetic. De aici începe discuția serioasă despre AI.

De ce nu mai e suficientă „operarea clasică” a unui parc solar

Operarea clasică înseamnă:

• mentenanță periodică după calendar, nu după stare;
• reacție la defecte după ce apar, nu înainte;
• prognoze meteo și de producție făcute cu modele simple, cu marje mari de eroare;
• integrare relativ rigidă în rețea, cu limitări în perioadele de vârf de producție.

Când ai câteva zeci de MW, mai funcționează, chiar dacă nu e ideal. Când ajungi însă la sute de MW pe o singură locație și la mii de MW în sistem, apar probleme concrete:

• costuri mari de mentenanță și opriri neplanificate;
• dificultăți în echilibrarea rețelei și risc de congestii;
• pierderi de producție prin indisponibilitate sau curtailment;
• stres mecanic și termic asupra echipamentelor, care scurtează durata de viață.

AI nu este „un moft” în acest context. Devine instrumentul care ține sistemul stabil, proiectele profitabile și investitorii interesați.

Rolul AI: de la panou la rețea

AI adresează direct trei zone critice pentru parcuri solare mari, precum Cofrentes I și Ayora 1: optimizarea producției, mentenanța predictivă și integrarea în rețea.

1. Optimizarea producției în timp real

AI poate crește energia livrată de un parc solar existent fără să adaugi un singur panou. Cum?

• Optimizare la nivel de string/panou – algoritmi care detectează rapid panouri sub-performante, murdărire („soiling”) sau umbre neobișnuite;
• Control inteligent al invertoarelor – ajustarea tensiunii, a punctului de putere maximă (MPPT) și a factorului de putere în funcție de condiții;
• Prognoze de producție bazate pe AI – modele care învață din istoricul iradierii, temperatură, nori, praf, sezonalitate și reduc eroarea de forecast cu zeci de procente.

Pentru un parc de 650 GWh/an, o îmbunătățire de doar 1–2% prin optimizare AI înseamnă câteva GWh suplimentare în fiecare an – adică venituri în plus, fără CAPEX.

2. Mentenanță predictivă, nu doar preventivă

La dimensiunea proiectelor din Valencia, mentenanța „după calendar” devine ineficientă. AI schimbă complet jocul:

• Analiza vibrațiilor, temperaturilor și curenților în transformatoare și invertoare pentru a detecta devreme uzura;
• Detectarea anomaliilor în curenți și tensiuni la nivel de string – pot indica conexiuni slăbite, panouri defecte sau degradate;
• Planificarea intervențiilor în perioade cu radiație solară mai mică, pentru a minimiza pierderea de producție;
• Optimizarea stocului de piese de schimb pe baza probabilităților de defect.

Rezultatul: mai puține opriri neplanificate, durată de viață mai lungă a echipamentelor și costuri de O&M mai controlabile. Pentru investitori, asta înseamnă randament mai stabil și risc redus.

3. Integrarea inteligentă în rețea (smart grid)

Două parcuri mari în aceeași zonă, ca în valea Ayora–Cofrentes, pot încărca serios infrastructura locală de rețea. AI ajută operatorii de sistem să transforme această provocare într-un avantaj:

• Prognoze precise de injecție în rețea pe intervale de 5–15 minute;
• Coordinarea cu alte surse (eolian, hidro, centrală pe gaz) pentru a echilibra frecvența și tensiunea;
• Managementul congestiilor – AI sugerează când și cât să limitezi producția sau când să activezi stocarea;
• Participarea la piețe de echilibrare și servicii de sistem, unde AI ajută la ofertare optimă.

În România, pe măsură ce se adaugă sute de MW de solar și eolian, fără un strat de AI pe deasupra, presiunea pe Transelectrica și pe distribuitori va crește puternic. Spania arată deja că digitalizarea și AI devin condiție de bază pentru integrarea regenerabilelor.

Ce înseamnă asta pentru România: lecții concrete

Proiectul Iberdrola nu este doar o știre frumoasă din Spania, ci un model de lucru pentru companiile și autoritățile din România.

1. Fereastra de oportunitate: investițiile se fac acum

Până la final de 2026, Cofrentes I și Ayora 1 vor fi operaționale. România are până în 2030 un obiectiv ambițios de creștere a capacităților regenerabile. Cine investește acum în solar, eolian sau baterii are șansa să construiască direct cu AI în ADN, nu ca „addon” ulterior.

Recomandarea pragmatică pentru dezvoltatori și utilități:

• includeți bugete de digitalizare și AI încă din faza de proiectare;
• gândiți infrastructura de date (senzori, SCADA, edge computing) odată cu infrastructura fizică;
• legați proiectele de contracte PPA sau de strategii clare de participare la piață, exact cum Iberdrola își leagă investițiile de acorduri de achiziție de energie.

2. De la „parc solar” la „activ digital” în portofoliul energetic

Un parc solar modern nu mai este doar un activ fizic, ci și un activ digital. Valoarea lui depinde de:

• calitatea datelor colectate (densitate, acuratețe, viteză);
• modelele AI folosite pentru prognoză și mentenanță;
• abilitatea de a interacționa cu rețeaua și cu piețele în timp cvasi-real.

Companiile românești care tratează AI ca parte integrantă a proiectelor noi vor avea avantaje clare:

• LCOE mai mic (cost nivelat al energiei) prin reducerea OPEX și creșterea producției efective;
• bancabilitate mai mare – băncile și fondurile încep să se uite atent la riscurile operaționale;
• randamente mai stabile pentru investitori instituționali.

3. Parteneriate locale și ecosistem AI–energie

În Spania, proiectele Iberdrola implică furnizori locali (Ingeteam, Eiffage, Ormazabal, Mesa, OHLA). Modelul e simplu: proiect mare, ancoră pentru un ecosistem industrial și tehnologic local.

În România, aceeași logică poate susține dezvoltarea unui ecosistem AI–energie:

• furnizori locali de software și analiză de date pentru energie;
• companii de O&M care folosesc AI pentru mentenanță predictivă;
• integratori de sistem care înțeleg atât partea energetică, cât și cea digitală.

Cine se mișcă acum poate deveni furnizor de referință nu doar în România, ci și în regiune.

Cum arată, practic, un parc solar operat cu AI

Ca să nu rămânem în teorie, iată cum ar putea arăta operarea „de zi cu zi” a unui proiect de tip Cofrentes/Ayora, transpus în contextul României:

Dimineața, înainte de răsărit

Algoritmul AI generează:

• prognoza de producție pe următoarele 24–48 de ore;
• probabilitatea de apariție a unor defecte critice pe echipamente-cheie;
• recomandări de ferestre orare pentru intervenții planificate.

Trading-ul și dispecerizarea folosesc direct aceste date pentru ofertare în piață și pentru coordonare cu dispeceratul de sistem.

În timpul zilei, la vârf de producție

• Sistemul AI monitorizează continuu parametrii fiecărui string;
• detectează micro-anomalii (scăderi subtile de curent pe anumite rânduri de panouri);
• semnalează echipelor de teren zonele prioritare pentru inspecție în zilele următoare;
• ajustează automat setările invertoarelor și participă la servicii de reglaj, conform cerințelor operatorului de rețea.

Pe termen lung

• modelele AI „îmbătrânesc” odată cu parcul, învățând cum degradează efectiv panourile și echipamentele în condițiile locale;
• se optimizează ciclurile de spălare a panourilor, în funcție de murdărire, ploi și costuri de apă;
• se rafinează planul de înlocuire a echipamentelor înainte ca acestea să devină surse de indisponibilitate majoră.

Acesta este tipul de operare care transformă un parc solar într-un activ inteligent, perfect aliniat cu tranziția verde și cu obiectivele de decarbonizare.

De ce contează asta pentru tranziția verde din România

Proiectele mari de tipul Cofrentes I și Ayora 1 arată clar direcția: regenerabile mari + AI + integrare în rețea. Fără acest trio, tranziția verde încetinește sau devine prea scumpă. Cu el, devine sustenabilă și atractivă pentru capital.

Pentru România, mesajul este direct:

• dezvoltarea fotovoltaicului și a eolianului trebuie gândită împreună cu digitalizarea și AI;
• parteneriatele între energie și IT trebuie tratate ca infrastructură critică, nu ca proiecte „nice to have”;
• politicile publice și schemele de sprijin ar trebui să încurajeze explicit investițiile în soluții de AI pentru operare și mentenanță.

Dacă proiectele lansate acum vor fi concepute ca în Valencia – cu gândul la autonomie energetică regională, joburi locale și emisii reduse – dar și cu un strat solid de AI deasupra, România poate trece de la discurs la practică în tranziția verde.

Iar întrebarea reală pentru companiile din energie este simplă: veți construi încă un parc solar clasic sau prima voastră centrală inteligentă, pregătită pentru următorii 20 de ani?