Companiile româneşti investesc, digitalizează şi adoptă AI. Află cum să transformi trendul în avantaje concrete de cost, vânzări şi rezilienţă în 2025.
Companiile româneşti au ajuns într-un punct interesant: investesc mai mult, accelerează digitalizarea şi adoptă inteligenţa artificială, dar rămân sceptice când vine vorba de economie. Această combinaţie de curaj operaţional şi prudenţă strategică poate să fie, paradoxal, exact avantajul României în următorii ani.
În seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România”, articolul de azi ia ca punct de plecare datele recente ale Băncii Europene de Investiţii despre investiţii, digitalizare şi AI în firmele din România – şi le traduce în paşi concreţi pentru antreprenori, directori de dezvoltare şi CIO/CTO care chiar vor să facă ceva cu AI, nu doar să bifeze un buzzword în strategie.
Realitatea? Nu mai e vorba dacă implementezi AI în business, ci cum o faci astfel încât să-ţi creşti productivitatea şi profitabilitatea, nu doar bugetul de softuri.
1. Ce spune BEI despre companiile româneşti şi de ce contează pentru AI
Datele BEI arată trei direcţii clare pentru companiile din România în 2025:
- 78% au investit în ultimul an (sub media UE de 86%, dar în creştere)
- 44% vor să-şi extindă capacităţile de producţie în următorii 3 ani (aproape dublu faţă de media UE)
- 48% folosesc deja mai multe tehnologii digitale avansate
- 30% folosesc sistematic inteligenţă artificială generativă pentru a-şi îmbunătăţi procesele
Pentru cine se ocupă azi de strategie sau IT într-o firmă românească, mesajul e simplu:
AI şi digitalizarea nu mai sunt „nice to have”, sunt deja mainstream în România. Diferenţa nu o mai face dacă foloseşti AI, ci cât de bine îl integrezi în modelul de business.
În plus, românii sunt mai pesimişti decât media UE privind economia, dar asta nu i-a oprit să investească. E exact contextul ideal pentru investiţii inteligente în AI: presiune pe costuri, presiune pe eficienţă, presiune pe viteză – adică exact problemele la care AI răspunde foarte bine.
2. Unde folosesc deja companiile româneşti AI – şi unde rămâne potenţialul mare
Raportul BEI spune clar: 30% dintre firmele din România folosesc sistematic AI generativă, în special în marketing şi vânzări, unde suntem chiar peste media UE.
2.1. Zonele unde AI e deja folosită în România
În discuţiile cu clienţi, am văzut câteva pattern-uri clare:
-
Marketing şi content
- generare de texte pentru campanii, newslettere, descrieri de produse
- adaptare de mesaje pentru segmente diferite de clienţi
- analiză de rezultate de campanie şi recomandări de optimizare
-
Vânzări şi relaţia cu clienţii
- răspunsuri automate sau asistate în chat / WhatsApp / email
- scripturi pentru outbound sales, adaptate pe industrie
- sumarizarea discuţiilor cu clienţii şi extragerea de next steps
-
Operaţiuni şi logistică (început de adopţie)
- urmărirea digitală a stocurilor şi intrărilor (41% din firme investesc aici, peste media UE)
- asistarea planificării aprovizionării şi diversificarea furnizorilor
Firmele româneşti joacă deja ofensiv în marketing & sales cu AI. Problema e că multe se opresc aici, deşi potenţialul real de profit e în operaţiuni, producţie, financiar şi decizie strategică.
2.2. Zone unde AI încă e subfolosită în România
Dacă vrei un avantaj competitiv serios în 2026–2027, merită să te uiţi la:
-
Optimizarea proceselor interne
- generare de proceduri, manuale, training-uri interne
- automatizare documente repetitive (oferte, contracte standard, rapoarte)
-
Financiar & controlling
- analiză de scenarii (preţuri, costuri, marje)
- prognoze de cash-flow şi analiză de risc
- comentarii automate pe rapoarte lunare (text generat din cifre)
-
Resurse umane
- triere CV-uri, generare anunţuri de job adaptate
- creionare planuri de dezvoltare pentru angajaţi
- chat intern pentru întrebări HR (beneficii, proceduri, concedii)
Companiile care mută AI din „jucărie de marketing” în „motor operaţional” sunt cele care, peste 2–3 ani, vor avea costuri mai mici şi productivitate mai mare cu acelaşi număr de oameni.
3. Cum arată un plan realist de implementare AI într-o firmă românească
Majoritatea firmelor care se blochează cu AI greşesc de la primul pas: pornesc de la tehnologie, nu de la problemele concrete de business.
Un plan realist, adaptat contextului din România în 2025, arată cam aşa:
3.1. Pasul 1 – Defineşte clar ce vrei să rezolvi
Nu „vreau să folosesc AI în companie”.
Ci:
- vreau să reduc cu 20% timpul pierdut pe emailuri şi rapoarte interne
- vreau să cresc cu 30% numărul de lead-uri calificate pe lună
- vreau să reduc cu 10% costurile cu stocurile fără să cresc riscul de rupturi
Cu astfel de obiective, discuţia despre AI devine brusc mult mai simplă.
3.2. Pasul 2 – Începe cu 1–2 proiecte pilot, nu cu „transformare totală”
Un proiect pilot bun de AI pentru o firmă din România are trei caracteristici:
- e relativ uşor de implementat (poţi vedea rezultate în 4–8 săptămâni)
- are impact direct, măsurabil pe bani sau timp
- nu depinde de schimbări majore de infrastructură IT
Exemple concrete de pilot:
- asistent AI pentru echipa de vânzări (pregătire emailuri, follow-up, sumar discuţii)
- chatbot intern pentru angajaţi (procese interne, întrebări frecvente)
- generare automată de rapoarte săptămânale pe baza datelor existente
3.3. Pasul 3 – Alege instrumente care au sens pentru nivelul tău de maturitate
Nu toate firmele au nevoie de modele proprii de machine learning sau data scientists.
În 2025, pentru 80% dintre companii, prima linie de AI în business înseamnă:
- platforme de tip ChatGPT / asistenţi conversaţionali integraţi în CRM, ERP, email
- automatizări low-code / no-code care combină AI cu fluxuri simple (de ex. preluare email → clasificare cu AI → creare task / răspuns propus)
- modul AI din instrumentele pe care deja le foloseşti (CRM, tool-uri de marketing automation, suite office)
Abia după ce storci tot ce poţi din aceste soluţii standard merită să discuţi de modele custom, data lake, etc.
3.4. Pasul 4 – Măsoară, ajustează, scalează
Fără cifre, AI-ul rămâne o poveste frumoasă în prezentări. Pentru fiecare proiect:
- defineşte clar 2–3 indicatori înainte de start (timp economisit, cost per lead, rata de răspuns, ore de muncă manuală reduse)
- compară 30–60 de zile „înainte vs. după”
- decide: scalăm, ajustăm sau oprim
Companiile româneşti care vor câştiga nu sunt cele cu cele mai multe tool-uri AI, ci cele care tratează AI ca pe un proiect de business, nu ca pe un experiment tehnologic.
4. AI, rezilienţă şi lanţuri de aprovizionare: avantajul firmelor care gândesc pe termen lung
64% dintre companiile româneşti fac comerţ internaţional, iar multe îşi reconfigurează lanţurile de aprovizionare. Jumătate dintre importatori îşi diversifică ţările de aprovizionare, iar 41% investesc în urmărirea digitală a stocurilor şi intrărilor.
Aici AI poate să devină un aliat serios, mai ales pe un fundal de instabilitate economică şi geopolitică.
4.1. Unde ajută AI în supply chain pentru firmele din România
-
Prognoza cererii
AI poate învăţa din istoricul de vânzări, sezonalitate, promoţii, chiar şi meteo sau sărbători legale, pentru a estima mai bine ce şi cât vei vinde luna viitoare sau în sezonul următor. -
Optimizarea stocurilor
Poţi reduce atât „munţii de stocuri moarte”, cât şi rupturile de stoc. Algoritmii recomandă niveluri optime în funcţie de termen de livrare, variabilitatea cererii, capacitate de depozit. -
Evaluarea furnizorilor
AI poate analiza istoric de livrări, întârzieri, fluctuaţii de preţ şi să semnaleze din timp furnizorii la risc. -
Simulări de scenarii
„Ce se întâmplă dacă se măreşte timpul de livrare cu 20%?”, „Ce se întâmplă dacă am nevoie de +30% volum în Q2?”.
AI te ajută să transformi aceste întrebări în cifre concrete, nu în opinii.
4.2. De ce contează asta acum, nu „peste câţiva ani”
România are, în paralel, oportunităţi mari de fonduri UE şi investiţii publice în infrastructură, dar şi riscuri serioase: schimbări fiscale, presiuni de cost cu energia, tensiuni regionale.
Companiile care folosesc AI pentru a-şi creşte rezilienţa – nu doar pentru marketing „fancy” – vor suporta mai bine şocurile viitoare. Iar atunci când alţii se vor opri din investiţii, tu vei avea spaţiu să creşti.
5. AI, climă şi reglementări: cost inevitabil sau oportunitate inteligentă?
Majoritatea firmelor româneşti au raportat pierderi din cauza schimbărilor climatice, iar 65% au luat măsuri de adaptare. Totuşi, mai puţine decât media UE au investit în reducerea emisiilor, iar noile reglementări de mediu sunt percepute mai degrabă ca risc decât ca oportunitate.
Aici apare o şansă interesantă pentru companiile care ştiu să folosească AI în modul potrivit.
5.1. Cum poate ajuta AI în zona de climă şi conformare
-
Monitorizare consum energie şi emisii
Colectarea şi analizarea automată a datelor de consum, generarea de rapoarte şi identificarea zonelor cu pierderi mari. -
Raportare automată pentru ESG
AI poate prelua date din sisteme contabile, ERP, sisteme tehnice şi le poate transforma în rapoarte text în formatul cerut de reglementări. -
Optimizare procese cu consum mare
Din producţie până la logistică, AI poate sugera modificări de parametri sau rute astfel încât să reduci consumul de energie şi combustibil.
Dacă priveşti noile reglementări doar ca pe un cost, vei face investiţiile minime, forţat. Dacă le priveşti ca pe o ocazie de a-ţi optimiza operaţiunile cu ajutorul AI, poţi câştiga şi la costuri, şi la imagine.
6. România, AI şi echilibrul de gen: un atu ignorat
Un detaliu important din raportul BEI: 40% dintre firmele româneşti spun că femeile reprezintă cel puţin 40% din managementul de top, faţă de doar 25% la nivel UE.
Pentru proiectele de AI, diversitatea în leadership nu e doar „nice”, chiar contează:
- proiectele de AI implică schimbare de procese, oameni, mentalităţi
- succesul lor ţine mult de comunicare, empatie, calibrare fină între tehnic şi business
Firmele româneşti care combină:
- leadership divers,
- investiţii în digitalizare,
- proiecte de AI bine ancorate în realitatea businessului
au şansa sări peste etape pe care alte ţări le-au parcurs mai lent.
7. Ce poţi face concret în următoarele 90 de zile
Dacă vrei ca „AI în business” să nu rămână doar un slide într-o prezentare:
-
Alege 2–3 probleme concrete pe care vrei să le ataci cu AI
De exemplu: timp pierdut pe emailuri, lead-uri puţine, stocuri greu de controlat. -
Selectează 1 proiect pilot cu impact rapid
Ideal ceva legat de marketing/vânzări sau automatizare de documente, unde rezultatele apar repede. -
Stabileşte indicatori clari şi un deadline scurt (30–60 de zile)
Fără „proiecte de un an” la început. Învaţă repede, ajustează repede. -
Implică oamenii cheie din business, nu doar IT
AI ţine la fel de mult de procese şi oameni, cât ţine de tehnologie. -
Planifică deja următorul pas dacă pilotul reuşeşte
De exemplu: extinderea de la 3 useri la un departament întreg, integrarea AI cu CRM-ul sau cu ERP-ul.
Companiile româneşti au început să investească, să se digitalizeze şi să adopte AI – cifrele BEI confirmă asta. Diferenţa pe care o vei simţi în profit, productivitate şi rezilienţă ţine acum de calitatea deciziilor din următoarele luni, nu de „norocul pieţei”.
Dacă eşti într-o poziţie de decizie, întrebarea reală nu e dacă merită să implementezi AI în companie, ci ce proiect concret începi în următoarele 90 de zile.