2025, un an mai bun decât părea. De ce e momentul perfect să pui AI la treabă în compania ta

Anul 2025 a fost vândut la început ca „anul tensiunilor”: inflaţie, TVA mai mare, alegeri anulate, risc de rating „junk”. Realitatea? România încheie anul obosită, dar în picioare: creştere economică de peste 1%, fără criză majoră, bursă în rally de peste 30%, guvern şi preşedinte pro-europeni. Pentru companii, asta înseamnă un lucru clar: nu e vreme de îngheţ, ci de repoziţionare inteligentă.

Iar în 2025, repoziţionare inteligentă înseamnă aproape întotdeauna implementare de AI în business – de la automatizări simple până la decizii financiare asistate de modele de inteligenţă artificială.

În seria „Implementarea AI în Business: Ghid Complet pentru Companii din România”, articolul de azi pune lupa pe contextul economic descris de ZF şi răspunde la o întrebare foarte practică: cum profiţi ca firmă de un an 2025 relativ stabil pentru a pune bazele unui avantaj competitiv pe AI pentru 2026–2027?

1. 2025 nu a fost „sfârşitul lumii”. A fost testul de stres perfect pentru companii

Anul a început cu suspans politic, risc de derapaj bugetar şi multe scenarii apocaliptice. Ce am primit în realitate:

• preşedinte nou, Nicuşor Dan, pro-european
• guvern Bolojan, tot pro-european, încă în funcţiune
• creştere economică modestă, dar pozitivă (peste 1%)
• TVA crescut la 21%, inflaţie aproape 10%
• dobânzi sus, presiune pe curs, dar fără prăbuşire economică
• Bursa de la Bucureşti: indicele BET +30% în 2025

Pentru un antreprenor sau un CEO, mesajul e destul de clar:

Dacă businessul tău a supravieţuit 2025, înseamnă că e deja rezilient. Următorul pas nu e „să rezişti mai departe”, ci să optimizezi agresiv.

Iar optimizarea agresivă azi nu se mai face doar cu tăieri de costuri şi renegocieri de chirii. Se face cu date, automatizare şi AI:

• când inflaţia îţi mănâncă marjele, AI te ajută la pricing dinamic
• când dobânzile sunt mari, AI te ajută să prioritizezi proiectele cu ROI real
• când piaţa muncii se răceşte, dar nu se prăbuşeşte, AI te ajută să creşti productivitatea fără să creşti headcount-ul

Stabilitatea relativă din 2025 nu e un motiv să amâni deciziile. E exact fereastra în care merită să investeşti în infrastructură de date şi proiecte pilot de AI, înainte să fii forţat de următorul şoc extern.

2. Costul banilor a crescut. Tocmai de aceea AI devine investiţie, nu moft

Din articolul ZF reiese clar:

• inflaţia e aproape 10%,
• dobânzile au rămas sus,
• BNR nu a tăiat agresiv dobânda de politică monetară,
• statul plăteşte dobânzi mari pentru deficit şi datoria publică.

Asta se traduce simplu pentru business:

• creditele sunt scumpe,
• investiţiile trebuie să aibă ROI clar,
• luxul proiectelor „nice to have” a dispărut.

Aici multe companii fac o greşeală majoră: pun AI în aceeaşi oală cu „proiecte de imagine”, „PR tech” sau „jucării pentru IT”. Realitatea e opusă.

Cum arată un proiect de AI cu ROI clar în România 2025

1. Retail & e-commerce
   • modele care prezic cererea pe SKU, magazin, săptămână
   • optimizare de stocuri şi diminuarea rupturilor de stoc
   • rezultate tipice: scăderea stocurilor cu 10–20%, fără pierdere de vânzări

1. Producţie (manufacturing)

   • AI pentru mentenanţă predictivă (analiza datelor din utilaje)
   • reducerea opririlor neplanificate
   • fiecare zi de producţie salvată se vede direct în P&L

2. Servicii şi BPO

   • chatbot-uri şi asistenţi AI pentru suport clienţi şi back-office
   • reducerea volumului de taskuri repetitive cu 30–50%
   • timp eliberat pentru activităţi cu valoare mai mare

3. Finanţe & controlling

   • modele ML care estimează cash-flow, DSO, probabilitate de neplată
   • decizii mai bune de credit intern, termene de plată, factoring

Nu vorbim de SF, ci de proiecte fezabile în 3–6 luni, cu datele pe care multe companii din România le au deja în ERP, CRM, e-commerce sau CRM de suport.

Într-un context cu dobânzi mari, singurele investiţii care au sens sunt cele care: reduc costuri / cresc marja / scurtează ciclul de cash. AI bifează toate trei, dacă e implementat cu cap.

3. Bursă puternică, M&A în revenire: bani există, dar nu pentru companii lente

Unul dintre cele mai interesante puncte din articolul ZF este paradoxul:

• economia creşte încet,
• tensiuni politice şi sociale,
• dar bursa explodează: BET +30% în 2025,
• listarea Cris-Tim – un succes,
• piaţa de M&A îşi revine în a doua parte a anului (Regina Maria vândută la peste 1,3 miliarde euro enterprise value).

Ce înseamnă asta pentru tine ca antreprenor sau top manager?

1. Capital există. Fonduri, investitori strategici, private equity – toţi se uită în continuare la România.
2. Dar capitalul merge disproporţionat către companii care arată clar: date, procese, scalabilitate, tehnologie.
3. Companiile care intră în 2026 fără o strategie de AI par deja „old school”.

Dacă mâine ai intra într-o discuţie de vânzare sau listare, două întrebări inevitabile de la investitori ar fi:

• Cum folosiţi datele în decizii de business?
• Ce faceţi pe zona de automatizare şi inteligenţă artificială?

Nu pentru că „AI e la modă”, ci pentru că:

• spune ceva despre cultura organizaţională (orientare spre eficienţă şi inovaţie),
• creşte multiplii de evaluare (EBITDA mai mare, risc operaţional mai mic),
• reduce dependenţa de forţa de muncă greu de găsit.

Dacă vrei finanţare ieftină sau o evaluare mai bună, AI nu e doar un proiect tehnic, e un semnal pentru piaţă.

4. Piaţa muncii schimbă regulile jocului: nu mai creşti prin headcount, ci prin productivitate cu AI

În analiza ZF, mesajul despre piaţa muncii e clar:

• tema principală în 2025: „cum îţi păstrezi jobul”, nu „cât îţi creşti salariul”;
• creşterile salariale au încetinit;
• inflaţia a muşcat din salariul real;
• IT-ul are un nou an dificil, presiune din AI şi comenzi restrânse.

Asta deschide două discuţii pentru business:

4.1. Cum foloseşti AI pentru a proteja oamenii buni, nu pentru a-i arunca peste bord

Mulţi angajaţi aud „AI” şi se gândesc automat la „tăieri de posturi”. E o perspectivă miopă şi, sincer, contraproductivă pentru companii.

Un mod sănătos de a poziţiona AI intern este:

• AI preia taskurile repetitive, plictisitoare, consumatoare de timp;
• oamenii se mută spre activităţi de relaţie cu clientul, analiză, vânzări, inovaţie;
• compania creşte productivitatea per angajat fără să bage frica în echipe.

Exemple concrete:

• un consultant vânzări B2B care foloseşte un asistent AI pentru research rapid, redactat oferte şi urmărirea taskurilor;
• un contabil care validează şi corectează prelucrările automate ale facturilor, nu le introduce manual una câte una;
• un reprezentant suport clienţi care primeşte deja răspunsurile propuse de un AI pe baza bazei de cunoştinţe a companiei.

4.2. IT-ul românesc sub presiune – dar cu o şansă uriaşă pe AI

Da, IT-ul a avut şi are un an greu: proiecte amânate, centre de dezvoltare relocate, presiune pe tarife. Dar aceeaşi AI care erodează unele servicii clasice deschide un nou front:

• dezvoltarea de produse proprii de AI (SaaS, verticale de nişă);
• servicii de implementare AI în companii non-tech (exact tema seriei noastre);
• integrarea de modele mari de limbaj (LLM) în aplicaţii existente.

Companiile româneşti care încă văd AI doar ca „un tool de chat” pierd oportunitatea de a folosi expertiza locală în IT pentru a-şi crea soluţii custom, adaptate legislaţiei, limbii române, fluxurilor proprii.

5. Cum arată, practic, un roadmap de AI pentru o companie românească în 2026

Contextul 2025 – stabilitate relativă, cost mare al banilor, bursă în creştere, tensiuni geopolitice – nu îţi spune „fă totul sau nimic”. Îţi spune „fă ceva clar, cu impact, acum, şi construieşte iterativ”.

Un roadmap realist pentru o companie medie sau mare din România ar putea arăta aşa:

Pasul 1 – Diagnostic de date şi proces (1–2 luni)

• inventarierea sistemelor: ERP, CRM, WMS, e-commerce, HR;
• identificarea surselor de date curate vs. zgomotoase;
• maparea proceselor cu potenţial mare de automatizare (back-office, logistică, vânzări, suport).

Rezultat: 3–5 procese candidate pentru proiecte pilot de AI cu impact în 6 luni.

Pasul 2 – Proiecte pilot cu ROI rapid (3–6 luni)

Alegi 1–2 direcţii, de exemplu:

• automatizarea procesării documentelor (facturi, contracte, comenzi);
• chatbot intern pentru angajaţi (HR, IT helpdesk);
• model de forecast de vânzări sau cerere.

Folosind modele existente (inclusiv ChatGPT şi alte LLM-uri), cu un integrator local sau o echipă internă, ajungi la:

• reducere clară de timp pe proces;
• indicatori măsurabili (timp/ task, erori, cost per unitate).

Pasul 3 – Scalare controlată (6–12 luni)

Proiectele pilot reuşite nu rămân „în laborator”:

• extinzi automatizarea pe mai multe entităţi, filiale, linii de business;
• standardizezi modurile de lucru;
• introduci KPIs de AI în management (de exemplu: % facturi procesate automat, % tichete suport rezolvate de AI-first).

Pasul 4 – Integrarea AI în deciziile de business

Nivelul la care ajung companiile cu adevărat competitive:

• boardul primeşte dashboard-uri alimentate de modele AI, nu doar tabele;
• preţurile, promoţiile, investiţiile de capex sunt validate cu simulări AI;
• scenariile de risc (curs, dobânzi, cerere externă) sunt analizate cu ajutorul modelelor predictive.

Asta înseamnă „implementarea AI în business” cu adevărat, nu doar „avem un chatbot pe site”.

6. De ce 2025–2026 este fereastra de oportunitate pentru AI în România

Dacă legăm toate piesele din analiza ZF de realitatea din companii, iese un mesaj destul de direct:

• nu avem criză majoră, dar avem presiune pe costuri;
• nu avem recesiune, dar avem creştere mică;
• avem capital disponibil, dar selectiv;
• avem talent IT, dar sub presiune să se reinventeze.

În astfel de ani, diferenţa dintre companiile care vor ieşi întărite în 2027 şi cele care vor ieşi la vânzare pe bucăţi nu va fi „cine a avut cel mai mare buget de marketing”, ci:

• cine a automatizat inteligent,
• cine a luat decizii pe date, nu pe instinct,
• cine a pus AI la baza operaţiunilor, nu doar ca strat cosmetic.

Dacă eşti antreprenor, CEO, CFO, COO sau IT director şi vrei ca firma ta să nu fie în pluton, ci în prima linie, întrebarea reală pentru 2026 nu este „Implementăm AI sau nu?”, ci „Unde începem şi cum prioritizăm?”.

Seria „Implementarea AI în Business: Ghid Complet pentru Companii din România” tocmai asta îşi propune: să coboare discuţia din buzzword în Excel, fluxuri de aprobare, indicatori şi proiecte concrete.

Acum e momentul să îţi pui pe foaie:

• 3 procese unde pierzi cel mai mult timp;
• 3 zone unde deciziile sunt luate „după ureche”;
• 3 departamente care pot câştiga cel mai mult din automatizare.

Acolo stă, de fapt, roadmap-ul tău de AI pentru 2026.