Turismul internațional încetinește, dar hotelurile și restaurantele din România pot crește folosind AI pentru revenue management, personalizare și retenția oaspeților.
Turismul internațional scade. De ce HoReCa din România nu-și permite să stea pe loc
Timp de 7 luni la rând, călătoriile internaționale către SUA au scăzut, iar în noiembrie 2025 vizitele de peste ocean au fost cu 3,5% mai puține, ajungând doar la aproximativ 85% din nivelul pre‑pandemie. Organizațiile din industrie vorbesc deja despre o recuperare completă abia în 2029.
Realitatea? Destinațiile mari nu mai pot miza orbește pe fluxuri „garantate” de turiști. Iar dacă SUA, cu brandul ei turistic global, simte această presiune, ce înseamnă asta pentru hotelurile și restaurantele din România?
Pentru industria HoReCa locală, scăderea și volatilitatea fluxurilor internaționale nu e o știre exotică din America, e un semnal de alarmă. Cine se bazează doar pe „merge și așa”, tarife statice și marketing generalist o să simtă din plin următorul val de incertitudine.
Partea bună: există o altă abordare. În seria „AI pentru Industria HoReCa din România: Ospitalitate Inteligentă”, articolul de azi arată cum folosirea AI pentru personalizare, revenue management și retenția clienților poate transforma un context global dificil într-un avantaj competitiv local.
Ce ne spune scăderea călătoriilor spre SUA despre viitorul turismului
Scăderea de 7 luni la rând a călătoriilor internaționale spre SUA nu e un accident, e un simptom al unor schimbări structurale:
- în noiembrie 2025, vizitele de peste ocean către SUA au fost cu 3,5% mai puține YoY;
- în martie 2025, scăderea ajunsese chiar la –11,6%;
- totul stagnează în jurul valorii de 85% din volumul pre‑pandemie;
- recuperarea completă este estimată abia în 2029.
Principalii factori menționați de analiștii de turism sunt:
- afordabilitatea (costuri mai mari de zbor și cazare);
- politici și taxe noi pentru turiști (fee‑uri suplimentare, cerințe extinse de date, „extreme vetting”);
- climat politic și de securitate perceput ca dificil;
- schimbări în comportamentul călătorilor din Europa, Asia și Canada.
Trendurile astea nu se opresc la granița SUA. Europa – inclusiv România – se pregătește deja pentru ani în care turismul va fi:
- mai sensibil la preț;
- mai sezonal și volatil;
- mai fragmentat (unele piețe cresc, altele cad);
- mult mai dependent de experiență, recomandări și recenzii.
HoReCa din România nu poate controla taxele americanilor sau deciziile companiilor aeriene, dar poate controla ceva esențial: cum își cunoaște, atrage și păstrează oaspeții folosind date și AI.
De la fluxuri de turiști la fluxuri de date: noul teren de joc pentru HoReCa
Într-un context în care turismul internațional oscilează, avantajul competitiv nu mai e „sunt într-o destinație populară”, ci „știu exact cine sunt clienții mei și ce îi face să revină”.
Iar aici intră în scenă AI pentru HoReCa. Nu ca buzzword, ci ca instrument de lucru zilnic:
1. Revenue management dinamic, nu tarife „după feeling”
Când fluxurile de turiști sunt imprevizibile, tarifele fixe sunt o invitație la pierderi. Un sistem de revenue management cu AI poate:
- analiza istoric de rezervări, sezonalitate și evenimente din oraș;
- urmări în timp real cererea pe canale online;
- ajusta automat prețurile camerelor sau ale pachetelor HoReCa;
- recomanda oferte speciale pentru a umple golurile de ocupare.
Exemplu concret: Un hotel din Brașov observă, prin motorul său AI, că cererea de weekend din Germania scade, dar există o creștere a căutărilor din Israel și Polonia pentru aceleași date. Sistemul:
- reduce ușor tarifele pentru segmentul german;
- mărește vizibilitatea și pachetele promo pentru Israel/Polonia;
- propune oferte bundle (cameră + masă + transfer) recomandate automat.
Rezultatul: grad de ocupare mai stabil, cu mai puține camere vândute „în pierdere” în ultima clipă.
2. Personalizarea experienței oaspeților, dar făcută scalabil
Ospitalitatea românească are reputația de „caldă și umană”. AI nu o înlocuiește, ci o face scalabilă.
Un sistem de CRM cu AI pentru HoReCa poate:
- centraliza datele din rezervări, preferințe, comenzi la restaurant, feedback;
- crea profiluri de oaspeți (familie, business, cuplu, digital nomad etc.);
- sugera oferte și mesaje personalizate înainte, în timpul și după sejur.
Cum arată asta în practică:
- O familie din Cluj a venit la hotelul tău de două ori și a rezervat mereu cameră cu vedere la parc și meniu pentru copii. Data viitoare sistemul recomandă:
- email înainte de sejur cu „sejur family friendly”, locuri de joacă din zonă;
- welcome note personalizată și voucher pentru desert gratuit pentru cei mici.
- Un oaspete de business petrece mereu doar o noapte, comandă mic dejun devreme și cere factură pe firmă. AI poate:
- să trimită automat ofertă corporate;
- să propună late check‑out la preț special;
- să reamintească de tine cu un email scurt înainte de următorul eveniment în oraș.
Asta înseamnă loialitate construită pe date, nu doar pe „să vedem dacă mai revin”.
3. Optimizați meniul și costurile din restaurant cu AI
Cu inflația și costurile de aprovizionare în creștere, restaurantele nu-și mai permit meniuri construite „din instinct”. Un modul de AI pentru optimizarea meniului poate:
- identifica preparatele cu marjă bună, dar vânzări slabe (caz ideal pentru promovare);
- găsi preparate populare, dar cu marjă mică (de ajustat rețeta sau prețul);
- analiza reacțiile din recenzii pentru a detecta probleme recurente (porții prea mici, timp mare de așteptare etc.).
E o abordare mult mai sănătoasă decât clasicul „hai să mai adăugăm 10 feluri în meniu”.
Ce înseamnă toate acestea pentru hotelurile și restaurantele din România
Scăderea călătoriilor spre SUA e un studiu de caz global despre ce se întâmplă când:
- costurile cresc;
- birocrația se adâncește;
- turiștii își regândesc destinațiile.
România va trece prin propriile ei valuri: ani cu creșteri puternice pe anumite piețe (de exemplu, regiunea CEE sau Israel), urmați de stagnări sau scăderi din vestul Europei. HoReCa locală care merge în continuare pe reflexe analogice o să simtă fiecare șoc.
Pe scurt, fără AI, multe afaceri HoReCa se bazează pe:
- tarife fixe sau puțin ajustate, indiferent de cerere;
- marketing „pentru toți la fel”, fără segmentare serioasă;
- decizii de meniu și costuri „după ochi”;
- zero automatizare în comunicarea cu oaspeții.
Cu AI și date, aceeași afacere poate trece la:
- revenue management dinamic: prețuri adaptate în timp real, nu doar „sezoniere”;
- campanii ultra-targetate: mesaje clare pentru familii, pentru cupluri, pentru business, pentru turiști români vs internaționali;
- automatizare inteligentă: emailuri, SMS, oferte post‑sejur, cereri de review trimise la momentul potrivit;
- control mai bun al costurilor: stocuri optimizate, meniuri ajustate, reducerea risipei.
Asta contează și mai mult într-o perioadă în care turiștii călătoresc mai puțin și aleg mai atent.
Pași concreți ca să începi cu AI în hotel sau restaurant, chiar în 2026
Integrarea AI în HoReCa nu înseamnă neapărat proiecte uriașe sau investiții astronomice. Cel mai eficient e să începi mic, dar clar.
1. Definește o problemă clară de business
Înainte de a cumpăra orice soluție, răspunde onest la întrebări precum:
- „Avem camere goale în anumite perioade, deși orașul e plin?”
- „Schimbăm prețurile prea rar?”
- „Nu avem timp să comunicăm personalizat cu oaspeții?”
- „Nu știm ce preparate sunt cu adevărat profitabile?”
Alege 1–2 probleme. Acolo are sens să aduci AI prima dată.
2. Folosește ce ai deja: PMS, POS, OTA-uri, recenzii
AI trăiește din date. În HoReCa, ele există deja:
- sistemul de rezervări (PMS);
- canalele de vânzare online (OTA, website);
- sistemul POS din restaurant;
- recenziile de pe platforme și rețele sociale.
Pasul zero pentru „ospitalitate inteligentă” e să te asiguri că aceste date pot fi accesate, structurate și, ideal, conectate într-un singur tablou de bord.
3. Începe cu un pilot mic (3–6 luni)
Pentru un hotel sau restaurant mediu, un pilot realist ar putea fi:
- un modul de AI pentru revenue management pe 20–30 de camere;
- un sistem simplu de email automation cu recomandări AI pentru oaspeții recurenți;
- un raport lunar generat de AI despre performanța meniului, bazat pe vânzări și feedback.
Setezi de la început obiective clare, de tipul:
- +10% veniturile pe cameră disponibilă (RevPAR) pe perioada pilot;
- +20% rata de revenire a oaspeților dintr-un anumit segment;
- –15% risipa de ingrediente la restaurant.
4. Pregătește echipa – fără asta AI rămâne o jucărie scumpă
Nu ai nevoie de programatori în recepție, dar ai nevoie de oameni care:
- să înțeleagă recomandările AI (de ce propune un anumit preț);
- să poată ajusta regulile (de exemplu, „nu scădem niciodată sub X preț/noapte”);
- să folosească datele pentru decizii zilnice (ce promovăm azi, ce scoatem din meniu luna viitoare).
Training-ul de 1–2 zile pentru echipă valorează mai mult decât orice funcție „spectaculoasă” din software.
De ce acum este momentul pentru „ospitalitate inteligentă” în România
Scăderea călătoriilor internaționale către SUA și perspectiva unei recuperări abia în 2029 arată clar: lumea turismului intră într-un deceniu al incertitudinii.
Pentru HoReCa din România, există două variante:
- să aștepți „vremuri mai bune”, sperând că valurile de turiști vor compensa perioadele slabe;
- să folosești AI, date și automatizare ca să construiești un model de business mai robust, care funcționează bine atât când e plin, cât și când e liniște.
Seria „AI pentru Industria HoReCa din România: Ospitalitate Inteligentă” merge pe a doua variantă. Dacă vrei ca următorii ani să însemne mai mult control asupra veniturilor, costurilor și relației cu oaspeții, nu doar adaptare la ce decide piața, AI e cel mai puternic instrument pe care îl ai la îndemână.
Întrebarea nu mai este „merită să folosesc AI în hotelul sau restaurantul meu?”, ci „pe ce zonă îl aplic prima dată ca să văd impactul cel mai mare în 3–6 luni?”.