UNBR Info #24: Avocatura între justiție și inteligență artificială

Profesia de avocat sub presiune. De ce AI nu mai e „nice to have”

2025 a fost, pentru avocații din România, unul dintre acei ani în care simți că totul apasă în același timp: presiune fiscală, modificări procedurale, atacuri la adresa instanțelor, subfinanțare în asistența judiciară.

UNBR Info #24 surprinde foarte bine această atmosferă: un an tensionat, dar și extrem de activ instituțional, în care profesia a fost apărată, negociată, explicată. Și, foarte important pentru tema seriei „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, a fost și un an în care digitalizarea, inteligența artificială și formarea pe noile tehnologii au intrat oficial în „fișa postului” avocaților.

Realitatea? E tot mai clar că inteligența artificială nu este un moft tehnologic pentru casele mari de avocatură, ci o condiție practică pentru a susține standardele profesiei într-un sistem de justiție tot mai complex și mai rapid.

În rândurile de mai jos, pornesc de la principalele teme din UNBR Info #24 și le leg de o întrebare foarte concretă: cum poate LegalTech, în special AI-ul juridic, să ajute avocatul român să-și facă mai bine treaba, respectând în același timp până la capăt exigențele etice și profesionale?

---

1. Apărarea profesiei în 2025 și rolul noilor tehnologii

Editorialul din UNBR Info #24 vorbește despre „apărarea profesiei de avocat ca exigență a apărării justiției”. Mesajul e clar: nu există justiție solidă fără avocați puternici, independenți și bine pregătiți.

Dacă privim onest practica de zi cu zi, apare imediat o problemă: volumul de informație juridică a explodat, iar timpul avocatului nu s-a dublat peste noapte. Aici intră în scenă LegalTech și AI.

De la „supraviețuire” la practică modernă

În contextul presiunilor legislative și procedurale descrise de UNBR, avocatul român are, în esență, două opțiuni:

• să rămână în regimul „manual”, cu risc real de supra-încărcare, erori umane și reacție întârziată la schimbările legislative; sau
• să-și reconstruiască modul de lucru în jurul unor instrumente digitale:
  • platforme de document management,
  • soluții de căutare și analiză juridică asistate de AI,
  • instrumente de organizare și urmărire a termenelor și dosarelor.

Am văzut în practică firme care au început cu un singur instrument: un motor de căutare juridică bazat pe AI pentru jurisprudență. După 3–6 luni, productivitatea echipelor de litigii a crescut vizibil: mai puține ore pierdute în căutări, argumente mai bine fundamentate, note de ședință pregătite mai repede.

Acest tip de eficiență nu e un lux. Într-un an ca 2025, cu modificări legislative în lanț, este pur și simplu un mijloc de supraviețuire profesională.

---

2. Pact pentru justiție, stabilitate și AI ca infrastructură de lucru

UNBR Info #24 vorbește amplu despre ideea unui Pact național pentru o justiție stabilă și despre un posibil consiliu consultativ al profesiilor juridice. Acolo se discută marile teme: finanțare, independență, colaborare instituțională.

Dacă ducem discuția un pas mai departe, pentru avocații din cabinete și societăți de avocatură, pactul pentru justiție are și o dimensiune foarte practică: cum arată infrastructura de lucru a avocatului în următorii 3–5 ani?

De ce AI trebuie inclus în „pactul intern” al fiecărei firme de avocatură

Orice birou de avocatură care își face planuri serioase pentru următorii ani ar trebui să-și asume un mini-pact intern, cu câteva direcții clare:

1. Digitalizarea completă a fluxului de lucru
   Nu doar Word, e-mail și scanner. Vorbim de:

   • arhive electronice structurate pe dosare și clienți;
   • integrare între facturare, time tracking și management de dosare;
   • acces securizat la documente pentru echipă și, unde e cazul, pentru client.

2. Introducerea treptată a AI juridic în activitatea curentă
   În faza 1, AI-ul poate fi folosit pentru:

   • rezumate de documente stufoase;
   • propuneri de structură pentru cereri sau contracte;
   • generare de liste de probleme juridice („issue spotting”) pe baza unui set de fapte.

   În faza 2, se poate trece la:

   • analiză comparativă a clauzelor contractuale;
   • identificarea riscurilor într-un portofoliu de contracte;
   • predicții orientative (nu deterministe) de tip: șanse de admitere/respinge, tipologii de soluții, modele de practică judiciară.

3. Clarificarea regulilor interne de utilizare a AI
   Stabilite printr-o „politică AI” la nivel de cabinet:

   • ce tip de date nu se introduc niciodată într-un anumit tool;
   • ce verificări minime trebuie să facă avocatul înainte de a folosi conținutul generat de AI;
   • cine își asumă responsabilitatea finală (răspuns scurt: avocatul, întotdeauna).

Acest pact intern face legătura directă cu ideea mare din UNBR Info #24: apărarea profesiei presupune și un mod responsabil de a integra tehnologia, nu de a o ignora.

---

3. Reglementări, asistență judiciară și cum poate AI să susțină accesul la justiție

Buletinul UNBR descrie un efort consistent de modernizare a sistemului de asistență judiciară: onorarii actualizate, procedură nouă SAJ, platformă informatică națională, discuții cu Ministerul Finanțelor pentru plăți predictibile.

Asta atinge un punct sensibil: accesul real la justiție pentru persoanele vulnerabile. Avocatul din oficiu este de multe ori singura apărare. Dacă îl sufoci cu birocrație și timp neplătit, protecția e doar teoretică.

Unde poate ajuta concret inteligența artificială în SAJ

Există câteva scenarii foarte clare în care AI și LegalTech pot susține atât avocatul, cât și sistemul:

• Formulare standard asistate de AI
  Un tool AI poate genera automat primele versiuni ale:

  • cererilor de asistență judiciară;
  • contractelor-tip între barou și avocat;
  • rapoartelor către instanță sau către barou.

• Ghiduri interactive pentru justițiabili
  Un chatbot juridic, configurat cu reguli clare și verificat de juriști, poate explica:

  • ce este asistența judiciară;
  • cine are dreptul la ea;
  • ce documente sunt necesare;
  • care sunt pașii procedurali.

• Sprijin pentru avocat în dosarul concret
  AI juridic poate:

  • rezuma rapid dosarul (în special când avocatul preia cauza foarte târziu);
  • propune o structură de notă de apărare pe baza actelor;
  • ajuta la identificarea jurisprudenței relevante.

Aici responsabilitatea etică e uriașă: nu vrei ca persoanele vulnerabile să primească răspunsuri „robotizate” sau greșite. De aceea, orice AI în zona SAJ trebuie să funcționeze numai ca ajutor pentru avocat, nu ca înlocuitor. Omul decide, AI-ul doar pregătește terenul.

---

4. Conferințe, formare europeană și un mesaj clar: avocatul trebuie să învețe AI

UNBR Info #24 vorbește despre:

• conferințe pe teme precum avocatura la frontiera digitală, AML, publicitatea în avocatură, viitorul profesiei;
• participarea UNBR în proiecte europene precum TRADICIL, e-FILIT, LITEL 2, unde temele recurente sunt digitalizarea justiției, cooperarea judiciară europeană și utilizarea etică a inteligenței artificiale.

Mesajul e destul de ferm: avocatul român care ignoră AI și digitalizarea își limitează singur viitorul profesional.

Cum poate arăta, concret, formarea pe AI pentru avocați

Un program realist de formare continuă în LegalTech și AI ar putea include:

1. Alfabetizare digitală juridică

   • ce tipuri de AI există (generativă, de clasificare, de recomandare);
   • ce pot și ce nu pot face în realitate aceste sisteme;
   • riscuri: halucinații, bias, erori subtile de context.

2. Aplicare practică pe cazuri reale

   • cum folosești AI pentru a propune o primă variantă de contract comercial;
   • cum generezi un rezumat coerent al unui dosar de 300 de pagini;
   • cum verifici rezultatele date de un model AI pe jurisprudență.

3. Etică și confidențialitate

   • cum anomimizezi datele înainte să le folosești într-un tool;
   • ce înseamnă să păstrezi secretul profesional într-un mediu digital;
   • cum explici clientului că folosești AI, dar răspunderea rămâne integral la tine.

4. Integrare în managementul firmei de avocatură

   • cum calculezi ROI pentru investițiile în LegalTech;
   • cum schimbi modul de lucru al echipei fără să blochezi activitatea curentă;
   • cum folosești AI pentru raportări mai bune către clienți (timing, progres, bugete).

Nu vorbim de cursuri „de dragul CV-ului”, ci de competențe care schimbă efectiv felul în care lucrezi într-un cabinet de avocatură din Cluj, Iași sau Craiova, nu doar într-un tower din București.

---

5. Convenția europeană pentru protecția profesiei de avocat și AI: aceeași miză, altă față

Unul dintre momentele importante menționate în UNBR Info #24 este semnarea de către România a Convenției Europene pentru Protecția Profesiei de Avocat. Convenția garantează:

• independența avocatului;
• confidențialitatea relației avocat–client;
• exercitarea liberă a profesiei.

La prima vedere, pare ceva „mare” și abstract. Dacă aducem însă AI-ul în discuție, legătura devine foarte concretă.

De ce protecția profesiei e și o problemă de arhitectură tehnologică

Dacă un cabinet folosește un tool de inteligență artificială pentru:

• analiza contractelor;
• redactarea notelor de ședință;
• pregătirea concluziilor scrise;

atunci trebuie să se asigure că:

• datele clienților nu ajung pe servere necontrolate;
• furnizorul tehnologic respectă reguli clare de confidențialitate;
• modelul AI nu este antrenat ulterior pe documentele confidențiale ale clienților.

Altfel spus, independența avocatului și secretul profesional depind și de cum îți alegi și configurezi instrumentele AI. Convenția europeană și AI-ul juridic nu stau în opoziție; dimpotrivă, Convenția devine un reper pentru standardele pe care ar trebui să le ceri de la orice soluție LegalTech.

Un exemplu simplu: un instrument AI dedicat profesioniștilor poate rula pe infrastructură europeană, cu garanții de confidențialitate, cu jurnalizare a accesului și cu opțiuni de control granular al datelor. Asta e o abordare compatibilă cu rolul avocatului, nu un chatbot public generalist folosit „pe ascuns” din browser.

---

6. Profesie implicată social, generație nouă de clienți și așteptările lor digitale

Retrospectiva FAST 2025, inclusă în UNBR Info #24, arată o profesie tot mai prezentă în școli, în comunități vulnerabile, în proiecte de educație juridică și electorală. Asta înseamnă două lucruri importante pentru tema noastră:

1. Viitorii clienți ai avocaților sunt nativi digitali. Ei se așteaptă la:

   • comunicare online rapidă și clară;
   • acces la informații juridice într-o formă inteligibilă;
   • transparență privind costurile și statusul dosarului.

2. Avocatul devine și un „traducător” al dreptului în limbaj accesibil.
   AI-ul poate ajuta enorm aici, dacă e folosit cu cap:

   • generarea de explicații pe înțelesul nespecialiștilor;
   • crearea de materiale educaționale adaptate diverselor categorii de public;
   • simulări de scenarii („ce se întâmplă dacă…”) prezentate simplu.

Desigur, avocatul rămâne filtrul final: verifică, corectează, adaptează la realitatea juridică. Dar dacă vrei să ajungi eficient la tineri sau la comunități vulnerabile, să scrii totul „de mână”, de fiecare dată, nu mai e realist.

---

Ce urmează pentru avocați: de la discuție teoretică la plan concret pe 12 luni

UNBR Info #24 arată foarte clar: instituțional, profesia de avocat e în mișcare. Există apărare, există dialog, există proiecte europene. Din perspectiva fiecărui avocat sau a fiecărei firme, adevărata întrebare este: ce faci tu, concret, în următorul an?

Un plan realist pe 12 luni poate arăta așa:

1. Luna 1–2: audit intern de digitalizare

   • Ce softuri folosești deja?
   • Unde pierzi cel mai mult timp (cercetare, redactare, organizare de dosare)?

2. Luna 3–4: alegerea a 1–2 instrumente LegalTech cu componentă AI

   • Un tool pentru căutare și analiză juridică;
   • Un tool pentru managementul documentelor și al dosarelor.

3. Luna 5–6: definirea unei politici interne de utilizare a AI

   • Reguli scrise pentru confidențialitate și verificarea rezultatelor;
   • Training minim pentru toți avocații și colaboratorii.

4. Luna 7–9: integrarea AI în cel puțin două tipuri de activitate

   • litigii (research, notă de ședință);
   • consultanță (drafturi de contracte, memorii).

5. Luna 10–12: evaluare și ajustare

   • Câte ore de muncă repetitivă s-au redus?
   • Cum s-a schimbat calitatea livrabilelor?
   • Ce alte instrumente merită testate?

Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” merge fix în această direcție: să traducă mișcările mari de la nivel de UNBR, conferințe și proiecte europene, în decizii concrete pe care le poate lua un avocat român, astăzi, în biroul lui.

Dacă vrei ca în următorul buletin UNBR să nu mai citești doar despre presiuni și crize, ci și despre o profesie juridică realmente modernizată, schimbarea începe de la felul în care alegi să lucrezi tu și echipa ta cu inteligența artificială.