Victimele violenței în familie, scutite de taxe. Unde intră AI-ul?

În 28.11.2025 a intrat în vigoare Legea nr. 199/2025, care completează art. 29 din OUG nr. 80/2013 și introduce scutirea de taxă judiciară de timbru pentru cererile de divorț și partaj formulate de victime ale violenței în familie. Pentru victime, asta înseamnă un obstacol financiar mai puțin. Pentru avocați, înseamnă proceduri noi, puncte de atenție suplimentare și o presiune și mai mare pe organizare.

Iar aici intervine tema noastră de serie: AI în sectorul juridic din România. Pentru cabinetele de avocatură care lucrează pe violență domestică, combinația dintre această modificare legislativă și LegalTech (inclusiv instrumente de inteligență artificială) poate face diferența între un dosar blocat și un client efectiv protejat.

În rândurile de mai jos clarific ce aduce concret noul alin. (6) al art. 29 din OUG nr. 80/2013, unde apar riscurile de abuz, cum se împacă totul cu prezumția de nevinovăție și, foarte practic, cum pot avocații din România să folosească AI și LegalTech ca să gestioneze mai bine aceste dosare și să reducă costurile administrative.

1. Ce schimbă Legea nr. 199/2025 în OUG nr. 80/2013

Esențialul este simplu: victimele infracțiunii de violență în familie beneficiază acum de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru pentru:

• cererile de divorț
• cererile de partaj privind bunurile comune

atunci când aceste cereri sunt formulate împotriva agresorilor lor.

Textul noului art. 29 alin. (6) OUG 80/2013 spune, în esență, că sunt scutite de taxă cererile de divorț și partaj ale victimelor, așa cum sunt ele definite la art. 3^4 lit. a) din Legea nr. 211/2004 (legea privind informarea, sprijinirea și protecția victimelor infracțiunilor).

De ce contează pentru practica avocaților

În mod concret, pentru un cabinet care preia frecvent cauze de violență domestică:

• taxa de timbru nu mai este o barieră pentru intentarea acțiunii de divorț sau partaj;
• consilierea inițială devine mai mult juridică și strategică și mai puțin financiară („ne permitem sau nu să pornim procesul?”);
• trebuie introduse în fluxul de lucru verificări clare privind calitatea de „victimă a infracțiunii” și legătura cu agresorul.

Asta cere proceduri bine puse la punct, iar aici LegalTech-ul și AI-ul pot face diferența dintre ordine și haos.

2. Calitatea de „victimă” și prezumția de nevinovăție: zona gri

Noutatea legislativă sună bine la nivel de protecție socială, dar din perspectivă tehnică apar două probleme serioase:

1. Cum stabilim, procedural, că o persoană este „victimă a infracțiunii de violență în familie”?
2. Cum evităm să golim de conținut prezumția de nevinovăție?

Definiția „victimei infracțiunii” din Legea nr. 211/2004 se referă la persoana fizică ce a suferit un prejudiciu cauzat în mod direct de o infracțiune. Nu spune nicăieri că este nevoie de o hotărâre definitivă de condamnare. Din punct de vedere penal, însă, până la o condamnare definitivă, infracțiunea rămâne doar o acuzație, iar persoana acuzată se bucură de prezumția de nevinovăție.

Acest decalaj între dreptul penal și legislația de protecție a victimelor creează zone de risc.

Exemple de situații problematice

Autorul articolului-sursă punctează câteva scenarii perfect posibile în practică:

• persoana A depune plângere pentru violență în familie, obține ordin de protecție, cere partaj și beneficiază de scutire de taxă; ulterior își retrage plângerea penală, se împacă, renunță și la partaj. Statul nu are un mecanism clar de a recupera avantajul acordat;
• persoana B formulează o plângere mincinoasă, obține scutirea în dosarul civil, iar ulterior e cercetată sau chiar condamnată pentru inducerea în eroare a organelor judiciare – dar instanța civilă nu are bază legală clară să revină asupra scutirii.

Această realitate atinge direct viața profesională a avocaților: crește riscul de abuz, crește nevoia de documentare și arhivare impecabilă și, implicit, presiunea pe timp și resurse.

Aici AI-ul poate ajuta, nu în sensul de a „decide” cine e victimă, ci în a structura informația, a urmări momente-cheie din dosare și a avertiza avocatul atunci când apar evenimente care pot schimba situația juridică.

3. Cum poate AI să susțină avocații în dosarele de violență domestică

AI nu înlocuiește avocatul și nici discernământul juridic. Dar poate prelua o mare parte din munca repetitivă și din monitorizarea procedurală. În contextul noii scutiri de taxe, există câteva zone unde instrumentele LegalTech chiar ajută practic, nu doar teoretic.

3.1. Verificarea eligibilității pentru scutirea de taxă

Un prim pas logic este să existe, în cabinet, un checklist standardizat pentru a vedea dacă un client poate beneficia de alin. (6) al art. 29 OUG 80/2013. AI poate automatiza și structura acest proces:

• formular digital de intake, completat împreună cu clientul;
• întrebări ghidate (tip „asistent juridic”) care clarifică: existența unei plângeri penale, a unui dosar penal în lucru, a unui ordin de protecție, relația dintre părți, natura faptelor reclamate;
• generarea automată a unei fișe de eligibilitate interne, pe care avocatul o verifică și o asumă.

Rezultatul? Mai puține erori de calificare, timp câștigat la prima consultație și o documentare mai bună în eventualitatea unui control ulterior privind ajutorul public judiciar.

3.2. Management de dosare și corelarea penal–civil

În cauzele de violență domestică, dosarul penal și dosarele civile (divorț, partaj, ordine de protecție) se influențează reciproc. Un sistem de management de dosare cu componentă AI poate:

• corela automat dosarul penal cu dosarul civil (pe bază de nume, CNP, obiect, date de înregistrare);
• marca evenimente-cheie (ordonanță de clasare, rechizitoriu, soluție definitivă) care pot afecta calitatea de „victimă” și implicit temeiul scutirii de taxă;
• genera notificări interne: „A apărut o soluție penală nouă în dosarul X – verifică implicațiile asupra procesului de divorț/partaj”.

În loc să caute manual prin portaluri și e-mailuri, avocatul primește semnale relevante la timp. Asta scade riscul de surprize neplăcute și permite o consiliere mai lucidă a clientului.

3.3. Generarea și personalizarea automată a cererilor

Odată clarificate condițiile de scutire, urmează redactarea concretă a:

• cererilor de divorț;
• cererilor de partaj;
• cererilor de acordare a scutirii de la plata taxei de timbru.

Modelele de AI juridic pot ajuta prin:

• generarea de drafturi structurate, conform practicii cabinetului și cadrului legal actualizat;
• inserarea automată a referințelor la art. 29 alin. (6) OUG 80/2013, Legea 211/2004, raportarea la definiția legală a „victimei infracțiunii”;
• adaptarea textelor la particularitățile fiecărei spețe, pe baza datelor introduse în sistem.

Avocatul rămâne cel care verifică, ajustează tonul, strategia și argumentația. Dar timpul de lucru „de la zero” pe fiecare cerere scade considerabil.

4. Reducerea costurilor pentru victime și pentru cabinete, cu ajutorul LegalTech

Scutirea de taxe judiciare de timbru este, în sine, o măsură de reducere a costurilor pentru victime. Însă, în practică, multe victime nu ajung să beneficieze de aceste avantaje pentru că:

• nu știu de ele;
• nu găsesc rapid un avocat disponibil;
• se tem de birocrație și de umilința procedurilor repetate.

4.1. Asistență juridică inițială, parțial automatizată

Un cabinet care folosește LegalTech poate pune la dispoziție:

• formulare online sigure, unde potențialele cliente își expun situația;
• un chatbot juridic specializat pe violență domestică, antrenat cu răspunsuri verificate de avocați, care explică simplu: ce este ordinul de protecție, care sunt condițiile de scutire, ce documente sunt necesare;
• programare online rapidă pentru o primă discuție video, fără deplasare.

Astfel, costul de timp al avocatului pe partea de „informare de bază” scade, iar accesul la informație crește. Din perspectiva de business, cabinetul poate susține mai multe cazuri sociale fără să își sacrifice profitabilitatea.

4.2. Analiză juridică asistată de AI pentru strategia de caz

Instrumentele de cercetare juridică bazate pe AI pot aduce un plus real în dosarele de violență în familie:

• identificarea rapidă a jurisprudenței relevante pe art. 199 C. pen., ordine de protecție, partaj în context de violență domestică;
• găsirea argumentelor folosite de alte instanțe când au existat acuzații nefondate sau abuz de drept în obținerea unor facilități;
• structurarea automată a notelor de ședință și a concluziilor scrise pe baza unui model predefinit.

Pentru un avocat specializat, asta înseamnă mai mult timp pentru discuții strategice cu clientul și mai puțin timp consumat în motorul de căutare juridic.

5. Riscul de abuz și cum pot ajuta sistemele AI să îl tempereze

Modificarea legislativă ridică, justificat, întrebarea: cum prevenim abuzul de drept în obținerea scutirii de taxă?

Răspunsul nu poate fi doar penal („dacă minți, răspunzi penal”). E nevoie și de proceduri interne în cabinete, iar aici un sistem AI bine configurat poate:**

• semnala inconsecvențe între declarațiile clientului de-a lungul timpului (fără să „judece”, doar marcând discrepanțele);
• urmări cronologia: data plângerii penale, data cererii de divorț/partaj, data retragerii plângerii sau a împăcării;
• genera rapoarte interne care arată, pe portofoliu, cât de des apar situații de retragere a plângerii după obținerea unor facilități.

Astfel, avocatul poate:

• să anticipeze riscurile de „dosar instabil” și să discute onest cu clientul;
• să documenteze corect situația, pentru a-și proteja propria răspundere profesională;
• să contribuie, indirect, la respectarea prezumției de nevinovăție, evitând demersuri civile forțate doar pe baza unor acuzații fragile.

6. Ce ar trebui să facă acum un cabinet de avocatură din România

Pentru un cabinet care lucrează (sau vrea să lucreze) serios pe zona de violență domestică, combinația dintre Legea nr. 199/2025 și LegalTech cere câțiva pași concreți:

1. Actualizarea procedurilor interne – includerea expresă a art. 29 alin. (6) OUG 80/2013 în fluxurile de lucru la divorț și partaj; criterii clare de verificare a calității de „victimă”.
2. Implementarea unui sistem de management de dosare cu integrare AI – corelarea cauzelor penale și civile, alerte la schimbarea situației penale.
3. Crearea de modele standard pentru cereri de divorț, partaj și scutire de taxă, pe care AI să le poată completa și adapta în funcție de datele de caz.
4. Dezvoltarea unui canal digital de contact pentru potențiale victime: formular online, chatbot, mini-ghid interactiv.
5. Training intern – avocați și personal auxiliar instruiți atât pe noua reglementare, cât și pe utilizarea corectă (și etică) a instrumentelor AI.

Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” are exact această miză: nu doar să povestim despre tehnologie, ci să o conectăm direct cu schimbările legislative concrete, cum este această scutire de taxe pentru victimele violenței în familie.

Realitatea e dură: violența domestică nu dispare cu un text de lege. Dar un cadru normativ ceva mai favorabil victimelor, combinat cu cabinete de avocatură bine organizate, care folosesc inteligent AI și LegalTech, poate face diferența dintre un dosar „ratat” și o viață reconstruită.

Dacă lucrezi într-un astfel de cabinet, întrebarea utilă nu e „o să ne înlocuiască AI-ul?”, ci „cum folosim AI ca să protejăm mai bine clienții și, în același timp, să ne protejăm munca și timpul?” Răspunsurile încep, de fapt, cu pașii mici de mai sus.