Scutirea de taxă pentru victimele violenței și rolul AI

Acces la justiție fără taxe de timbru: șansă reală sau labirint juridic?

Din 28.11.2025, victimele violenței în familie care cer divorț și partaj sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Măsura e binevenită social, dar juridic e mult mai complicată decât pare. Iar pentru avocați, complexitatea asta înseamnă timp, riscuri de eroare și nevoia de a fi tot timpul la zi cu modificările.

Aici intră în scenă LegalTech și inteligența artificială: nu ca slogan, ci ca instrument concret pentru a gestiona rapid condițiile legale, definițiile, trimiterile la Legea 211/2004, OUG 80/2013, Codul penal și, în același timp, pentru a nu călca în picioare prezumția de nevinovăție.

În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, articolul de față folosește modificarea art. 29 din OUG nr. 80/2013 ca studiu de caz: cum evoluează legislația, ce capcane apar pentru practicieni și cum pot fi folosite instrumente de AI pentru a proteja atât clienții vulnerabili, cât și munca avocatului.

---

Ce aduce nou Legea nr. 199/2025 pentru victimele violenței în familie

Esențialul este clar: cererile de divorț și partaj privind bunurile comune, formulate de victime ale infracțiunii de violență în familie, sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

Textul noului alin. (6) al art. 29 OUG nr. 80/2013 spune, în esență:

Sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru cererile de divorț și partaj privind bunurile comune atunci când sunt formulate de victime ale infracțiunii de violență în familie, astfel cum sunt definite la art. 3^4 lit. a) din Legea nr. 211/2004, împotriva agresorilor lor.

Asta înseamnă, în practică:

• nu se mai plătește taxă pentru acțiunea de divorț introdusă de victima violenței domestice;
• nu se mai plătește taxă pentru partajul bunurilor comune cu agresorul;
• calitatea de „victimă” nu e luată din Codul penal, ci din Legea 211/2004 – o definiție mai largă a noțiunii de „victimă a infracțiunii”.

Acesta e un pas important către acces efectiv la justiție pentru persoanele abuzate, mai ales acolo unde dependența economică de agresor bloca inițierea divorțului sau a partajului.

Dar lucrurile nu se opresc aici.

---

Provocarea juridică: prezumția de nevinovăție vs. scutirea de taxă

Problema de fond este una clasică pentru penal și civil:

Cum definim „victima infracțiunii de violență în familie” fără să tratăm agresorul ca vinovat înainte de hotărârea de condamnare?

Constituțional și procesual penal, prezumția de nevinovăție rămâne intactă până la o hotărâre definitivă. În schimb, Legea 211/2004 definește „victima infracțiunii” ca persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a unei infracțiuni.

Tensiunea apare imediat în practică:

• Dacă există doar o plângere penală, fără soluție, persoana este „victimă” în sensul Legii 211/2004?
• E suficient un ordin de protecție provizoriu sau definitiv ca instanța civilă să acorde scutirea?
• Ce se întâmplă dacă ulterior dosarul penal este clasat, dacă se produce împăcarea sau se retrage plângerea?

Textul legii nu leagă scutirea de existența unei condamnări definitive, ceea ce deschide zona de abuzuri potențiale:

• plângeri penale depuse strict pentru a obține scutirea de taxă, apoi retrase;
• situații în care se obține scutirea, iar ulterior se constată că fapta nu există sau nu e infracțiune;
• imposibilitatea statului de a recupera ajutorul acordat, în lipsa unui mecanism clar de revenire asupra scutirii.

Aici avocații trebuie să fie foarte atenți atât la consilierea clientului, cât și la documentarea probelor încă din faza preprocesuală. Și exact în această zonă, instrumentele de AI juridic pot reduce riscul de eroare.

---

Cum crește complexitatea pentru avocați: norme încrucișate și interpretări fine

Modificarea art. 29 OUG 80/2013 pare scurtă, dar deschide un hățiș normativ:

• OUG nr. 80/2013 – taxele judiciare de timbru;
• Legea nr. 211/2004 – informarea, sprijinirea și protecția victimelor infracțiunilor;
• Codul penal – art. 199 C. pen. (violența în familie) plus infracțiunile de bază (omor, loviri, amenințare etc.);
• Constituție și drepturile fundamentale – prezumția de nevinovăție, accesul la justiție, egalitatea de arme.

În plus, definițiile nu se suprapun perfect:

• Legea 211/2004 are o definiție largă a victimei (inclusiv prejudiciu economic, emoțional, membrii familiei unei persoane decedate ca urmare a unei infracțiuni);
• art. 199 C. pen. adaugă un regim special pentru infracțiunile săvârșite împotriva membrilor de familie;
• art. 3^1 lit. a) din Legea 211/2004 definește și „infracțiunea comisă asupra unui membru de familie”, separat de art. 199 C. pen.

Consecința pentru practică:

• aceeași situație de fapt poate intra, teoretic, sub mai multe texte;
• se pune problema:
  • când discutăm de violență în familie strict în sens penal (art. 199 C. pen.),
  • când discutăm de infracțiune împotriva unui membru de familie (Legea 211/2004),
  • și când avem doar un conflict familial fără relevanță penală, dar cu relevanță civilă.

Avocatul trebuie să facă, practic, micro-cercetare juridică pentru fiecare dosar: să verifice exact trimiterea normativă, să compare definiții, să vadă dacă situația clientului intră în sfera scutirii sau nu.

Acesta e genul de muncă repetitivă și consumatoare de timp pe care AI-ul juridic o poate prelua foarte bine, dacă este antrenat pe legislație, jurisprudență și doctrină românească actualizată.

---

Unde ajută concret AI-ul în astfel de cazuri: dincolo de teorie

1. Cercetare juridică automatizată pe OUG 80/2013 și Legea 211/2004

Un instrument de cercetare juridică bazat pe AI poate:

• identifica instant toate articolele relevante privind:
  • taxele de timbru,
  • scutirile pentru victime,
  • definiția „victimei infracțiunii”,
  • raportul dintre art. 199 C. pen. și Legea 211/2004;
• evidenția modificările legislative la zi (inclusiv Legea 199/2025);
• genera un rezumat clar: „Pentru clientul X, în baza situației Y, condițiile pentru scutire par / nu par îndeplinite, în funcție de…”.

În loc să pierzi o oră căutând prin Monitorul Oficial și portaluri legislative, ai o sinteză în câteva zeci de secunde, pe care o poți ulterior verifica critic.

2. Ghiduri automate de eligibilitate pentru scutirea de taxă

Cabinetele de avocatură pot folosi AI pentru a crea chestionare inteligente pentru clienți vulnerabili:

• întrebări simple, în limbaj accesibil:
  • „Există un dosar penal pe rol? Dacă da, în ce fază?”
  • „A fost emis un ordin de protecție? Pe ce durată?”
  • „Există acte medicale, procese-verbale, alte înscrisuri?”
• pe baza răspunsurilor, sistemul oferă avocatului o estimare structurată:
  • șanse mari de a obține scutirea;
  • risc de contestare;
  • necesar de probe suplimentare.

Asta nu înlocuiește analiza profesionistă, dar o pregătește: avocatul intră în discuție cu un tablou deja clar al situației de fapt.

3. Management de dosar pentru cazuri de violență domestică

Cazurile de violență domestică sunt, de cele mai multe ori, paralele: penal, civil, uneori și protecție socială.

Un sistem de management de dosare cu AI poate:

• corela dosarele penale cu cele civile (divorț, partaj, pensie alimentară);
• marca termenele critice: expirarea ordinului de protecție, termene de apel, termene pentru completarea probelor;
• sugera acțiuni standard: solicitare de scutire de taxă, cerere de ajutor public judiciar, cerere de încuviințare a probelor.

Rezultatul este o urmărire coerentă a cazului, cu risc mult mai mic de omisiuni procedurale într-un context deja tensionat emoțional și logistic.

4. Verificarea riscului de abuz și a consecințelor ulterioare

Modificarea legislativă deschide discuția despre abuzul de drept: plângeri penale formale doar pentru obținerea scutirii.

AI-ul poate semnala, pe baza unor pattern-uri:

• inconsecvențe în declarațiile succesive ale clientului;
• lipsa totală a oricărui suport probator, chiar minimal;
• istoricul dosarelor similare (anonimizate) în care plângerea a fost retrasă imediat după obținerea unui avantaj procedural.

Nu vorbim de a „judeca” clientul, ci de a oferi avocatului un semnal de atenție: aici trebuie să insiști pe explicații, să clarifici riscurile (inclusiv penale – de ex. inducerea în eroare a organelor judiciare), să documentezi mai solid.

---

Ce pot face astăzi cabinetele de avocatură: pași concreți

Realitatea e că majoritatea cabinetele mici și medii din România nu au departament IT propriu. Dar asta nu înseamnă că nu pot integra AI în activitatea de zi cu zi, mai ales pe zona de ajutor public judiciar și scutiri de taxe.

Câțiva pași practici:

1. Standardizează procedura internă pentru cazurile de violență domestică

   • checklist-uri pentru acte necesare (plângere, ordine de protecție, acte medicale etc.);
   • modele de cereri de scutire de taxă, actualizate cu art. 29 alin. (6) OUG 80/2013.

2. Folosește un instrument AI de cercetare juridică

   • pentru actualizări rapide la OUG 80/2013, Legea 211/2004 și corelarea cu Codul penal;
   • pentru verificarea ultimelor modificări și practici relevante.

3. Construiește (sau adoptă) un formular inteligent pentru clienți vulnerabili

   • online sau la sediu, pe tabletă;
   • cu întrebări gândite juridic, dar formulate accesibil.

4. Monitorizează pro bono și ajutorul public judiciar cu un CRM legal

   • nu lăsa aceste dosare să devină „restanțe emoționale” în firmă;
   • folosește notificări automate pentru termene, completări, cereri conexe.

5. Educație continuă în AI pentru avocați

   • nu e nevoie de programare;
   • e nevoie de înțelegerea limitelor și a modului de verificare critică a rezultatelor generate de AI.

Cabinetele care fac acest pas acum vor avea un avantaj clar: pot gestiona mai multe dosare sociale, cu aceeași echipă, păstrând calitatea reprezentării.

---

De ce această modificare e un test pentru LegalTech în România

Scutirea de taxă pentru victimele violenței în familie e, din punct de vedere uman, greu de contestat. Dar din punct de vedere profesional, ea este un stress test pentru sistemul juridic și pentru modul în care avocații lucrează cu informația.

Pe de o parte, avem nevoie de acces real la justiție și de reducerea barierelor financiare pentru persoane vulnerabile. Pe de altă parte, avem nevoie de coerență normativă, respectarea prezumției de nevinovăție și limitarea abuzurilor.

AI-ul și LegalTech-ul nu rezolvă conflictul de principii, dar pot face două lucruri extrem de importante:

• reduc erorile de aplicare a legii (instanță, avocat, consilier juridic), prin acces rapid la context legislativ complet;
• eliberează timp pentru ceea ce nu va putea fi automatizat prea curând: judecata profesională și relația umană cu victima.

Dacă vrei ca biroul tău de avocatură să fie parte din această schimbare, nu e nevoie să aștepți „perfectul”. Poți începe cu un instrument mic de AI pentru cercetare juridică sau management de dosare și să-l aplici chiar de mâine în cazurile de divorț și partaj pentru victimele violenței domestice.

Realitatea? E mai simplu să începi decât să recuperezi, peste câțiva ani, decalajul față de colegii care deja folosesc LegalTech zilnic.