Închiderea programelor 2014‑2020 și rolul AI pentru avocați

De ce închiderea programelor 2014‑2020 contează acum pentru avocați

În 12.12.2025 a intrat în vigoare OUG nr. 76/2025, care modifică OUG nr. 36/2023 și OUG nr. 156/2024 și rescrie practic regulile jocului pentru închiderea programelor operaționale 2014‑2020. Pentru clienții care lucrează cu fonduri europene, miza este uriașă: pierderea finanțării, restituiri către Comisia Europeană, reclasificarea proiectelor ca „nefuncționale”, riscuri de litigii și de răspundere.

Majoritatea firmelor de avocatură încă tratează zona asta ca pe un „niche” exotic. Realitatea? Clienții din infrastructură, IT, social, educație sau sănătate lucrează pe astfel de proiecte de ani de zile. Iar acest nou cadru legal pentru închiderea programelor operaționale este locul în care consultanța juridică clasică se întâlnește direct cu LegalTech și inteligență artificială.

În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, articolul de față arată două lucruri: ce aduce concret OUG 76/2025 în materia închiderii programelor 2014‑2020 și cum pot avocații din România să folosească AI pentru a gestiona rapid, sigur și profitabil acest tip de dosare.

---

1. Ce face OUG 76/2025: cadrul legal pentru „ultimul kilometru” al programelor 2014‑2020

OUG 76/2025 asigură cadrul legal necesar pentru închiderea programelor operaționale 2014‑2020, cu obiectiv declarat de maximizare a absorbției fondurilor FEDR și FSE și de evitare a dezangajărilor.

Pe scurt, ordonanța:

• adaptează regulile de finalizare pentru proiectele nefinalizate la 31.12.2023;
• vizează proiectele care nu sunt etapizate în programele 2021‑2027;
• intervine asupra proiectelor care nu au fost declarate nefuncționale.

De ce a fost nevoie de modificare?

Pentru că, fără aceste ajustări:

• pentru proiectele nefinalizate fără proces‑verbal de recepție până la 31.12.2025,
• care nu sunt declarate/reîncadrate ca operațiuni nefuncționale,

autoritățile de management ar fi obligate să restituie Comisiei Europene sumele deja plătite. Asta lovește direct în:

• rata de absorbție la nivel de program;
• bugetele beneficiarilor;
• fluxul financiar al întregului lanț (constructori, furnizori, prestatori, ONG‑uri etc.).

Pentru un avocat care asistă un beneficiar sau o autoritate, acest context înseamnă:

• presiune de timp (deadlines dure: 31.12.2025, termene de raportare, termene de închidere);
• volum mare de documente (contracte, acte adiționale, rapoarte de progres, corespondență, procese‑verbale, note justificative);
• risc ridicat de nereguli, litigii și acțiuni în contencios administrativ sau fiscal.

Aici începe să aibă sens discuția despre AI în practica avocaților, nu ca „jucărie”, ci ca instrument pentru a controla un haos documentar și normativ.

---

2. Principalele modificări juridice – pe limba practicianului

Pentru cabinetele de avocatură, nu ajută o simplă enumerare de articole. E nevoie de un „traducător” între textul normativ și riscurile/opțiunile pentru client. OUG 76/2025 aduce câteva puncte‑cheie:

2.1. Reîncadrarea proiectelor ca „nefuncționale”

Ordonanța permite actualizarea listei operațiunilor/proiectelor nefuncționale și

reîncadrarea anumitor proiecte nefinalizate (la 31.12.2023, neetapizate 2021‑2027) ca proiecte nefuncționale, dacă îndeplinesc condițiile art. 118a din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Practic:

• pentru unele proiecte, reîncadrarea ca nefuncțional poate fi mai puțin costisitoare decât încercarea disperată de finalizare la orice preț;
• pentru altele, o astfel de reîncadrare poate declanșa recuperări de fonduri și litigii în lanț (beneficiar vs. constructor vs. furnizori etc.).

Rolul avocatului:

• identifică împreună cu clientul în ce categorie se încadrează proiectul;
• evaluează efectele financiare și juridice ale fiecărei opțiuni;
• redactează contestații, memorii justificative, notificări contractuale.

2.2. Cine aprobă rapoartele și listele de proiecte

OUG 76/2025 clarifică structura și modalitatea de aprobare a:

• raportului final de implementare;
• listei proiectelor etapizate;
• listei proiectelor nefuncționale.

Acestea vor fi aprobate de comitetele de monitorizare ale programelor operaționale 2014‑2020, iar:

• se renunță la aprobarea de către Guvern a listei proiectelor nefuncționale.

Efect practic:

• se scurtează lanțul decizional;
• crește presiunea pe documentația și justificările depuse la nivelul comitetelor de monitorizare;
• avocații trebuie să știe foarte bine cum arată un dosar „curat” pentru această etapă.

2.3. Reguli unitare pentru nereguli și schimbul de informații

Ordonanța reglementează explicit schimbul de informații și obligațiile privind neregulile:

• pentru toate programele operaționale 2014‑2020;
• pentru programele 2021‑2027, în ce privește proiectele etapizate.

Asta înseamnă că o neregulă apărută în etapa I poate „urmări” proiectul în etapa II, iar o strategie juridică greșită în 2014‑2020 poate exploda financiar în 2021‑2027.

Pentru avocați:

• crește nevoia de abordare integrată – nu mai poți trata separat cele două perioade de programare;
• devine critic managementul probatoriului și al corespondenței pe termen lung (7‑10 ani de documente).

2.4. Sprijin material pentru persoane vulnerabile – prelungirea mecanismului

OUG 76/2025 creează cadrul legal pentru:

• distribuția și alimentarea suporturilor electronice (carduri etc.) destinate sprijinului material pentru persoane aflate în risc de deprivare materială sau sărăcie extremă;
• pentru destinatarii finali identificați în anul 2025, chiar dacă termenul inițial 31.12.2025 expiră.

Se instituie și o excepție privind termenul limită de acordare a sprijinului material, gestionat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

În spate stau contracte de servicii, achiziții publice, dispute posibile privind eligibilitatea cheltuielilor. Încă un motiv pentru care firmele de avocatură cu practică în fonduri europene au nevoie de instrumente serioase de management al informației.

---

3. Unde ajută concret AI în dosarele privind programele operaționale

LegalTech nu înlocuiește avocatul, dar îi schimbă radical modul de lucru. În contextul închiderii programelor 2014‑2020, AI poate acoperi exact zonele unde practica clasică se blochează: volum, viteză, coerență.

3.1. Monitorizare legislativă și de risc

OUG 76/2025 modifică două OUG‑uri, care trimit la regulamente UE, la ghiduri ale solicitantului, ordine de ministru, instrucțiuni ale AM‑urilor. Un avocat singur, fără automatizare, pur și simplu nu are timp să urmărească tot.

Un sistem AI configurat pentru un cabinet de avocatură poate:

• monitoriza Monitorul Oficial și actele UE relevante și genera alerte când apar modificări legate de:
  • închiderea programelor operaționale;
  • fonduri structurale și de investiții;
  • reguli de eligibilitate;
• face maparea normativă: ce modifică exact un nou act, ce articole sunt impactate, ce termene apar sau se prorogă;
• sintetiza într‑un rezumat de 1‑2 pagini modificările esențiale, pe înțelesul clientului.

Asta înseamnă mai puține ore pierdute pe căutări și mai mult timp pe strategie juridică și negociere.

3.2. Analiza rapidă a dosarelor de proiect

Un proiect 2014‑2020 poate avea:

• contract de finanțare + acte adiționale;
• contracte de achiziție + corecții financiare;
• zeci de rapoarte tehnice, financiare, de progres;
• sute sau mii de emailuri și adrese.

Un instrument de analiză documentară AI poate:

• citi întreg dosarul și:
  • extrage date‑cheie (termene, valori, indicatori, obligații);
  • identifica articole contractuale relevante (reziliere, penalități, evenimente de forță majoră, clauze privind neîndeplinirea indicatorilor);
• răspunde la întrebări în limbaj natural de tip:
  • „Ce se întâmplă dacă nu atingem indicatorul X?”
  • „Ce termene avem pentru finalizarea lucrărilor potrivit ultimului act adițional?”

În loc să caute manual 2 zile prin dosar, avocatul are o vedere de ansamblu în 30 de minute și poate trece direct la redactarea unei opinii sau a unei notificări.

3.3. Identificarea neregulilor și a riscurilor contractuale

O mare parte din litigiile pe fonduri UE pornesc de la:

• nereguli procedurale (termene depășite, condiții neîndeplinite, documente lipsă);
• clauze contractuale prost înțelese sau necorelate cu legislația actualizată;
• lipsa unei strategii unitare între etapa 2014‑2020 și etapa 2021‑2027.

AI poate fi folosit pentru:

• compararea clauzelor contractului de finanțare cu:
  • ultimele ghiduri și instrucțiuni;
  • prevederile OUG 76/2025, OUG 36/2023, OUG 156/2024;
• semnalarea unor posibile conflicte sau zone gri (ex: obligație de finalizare vs. posibilitatea reîncadrării ca proiect nefuncțional);
• generarea unei „hărți de risc” pentru fiecare proiect:
  • riscuri financiare (corecții, restituiri);
  • riscuri de litigiu (constructor, autoritate, beneficiar);
  • riscuri de nereguli cu impact asupra perioadei 2021‑2027.

3.4. Automatizarea drafturilor repetitive

O mare parte din munca de avocat pe aceste proiecte înseamnă:

• notificări de întârziere;
• adrese de clarificare către AM/OI;
• puncte de vedere pe constatări de nereguli;
• contestații standardizate.

Un asistent AI bine antrenat pe modele de lucru ale firmei poate genera:

• drafturi inițiale în câteva minute, adaptate tipului de proiect;
• liste de argumente posibile, ancorate în textele legale actuale;
• structuri repetitive de contestații sau memorii.

Avocatul nu își cedează autoritatea intelectuală; își mută energia din zona de „word processing” în zona de strategie și personalizare.

---

4. Cum poate un cabinet de avocatură să își construiască un avantaj competitiv cu AI

Cabinetele care se poziționează acum pe zona de fonduri europene și închiderea programelor operaționale, cu sprijin AI, au șanse reale să devină „go‑to firm” pentru autorități și beneficiari mari în următorii ani.

4.1. Nișare inteligentă: fonduri UE + LegalTech

Un plan realist pentru un cabinet mediu:

1. Alegerea nișei: proiecte FEDR/FSE 2014‑2020 și etapizate 2021‑2027.
2. Construirea unei biblioteci interne:
   • toate OUG‑urile relevante;
   • regulamentele UE aplicabile;
   • modele de contracte de finanțare și achiziții;
   • jurisprudență esențială în contencios administrativ și fiscal pe fonduri UE.
3. Antrenarea unui asistent AI intern pe această bibliotecă, astfel încât să devină „memoria extinsă” a echipei.

4.2. Proceduri standard + AI = calitate constantă

OUG 76/2025 pune accent pe respectarea termenelor și calitatea documentației de închidere. Firmele care au:

• proceduri standardizate pentru:
  • audit intern al proiectului;
  • verificarea eligibilității cheltuielilor;
  • pregătirea documentelor pentru comitetul de monitorizare;
• și folosesc AI pentru a aplica aceleași standarde, proiect de proiect,

reușesc să livreze calitate predictibilă. Asta se vede în:

• mai puține surprize la verificări;
• mai puține corecții;
• mai puține litigii pierdute.

4.3. Diferențiere în fața clientului

Clienții care gestionează proiecte UE sunt, de regulă, extrem de sensibili la:

• termene;
• cash‑flow;
• reputație (în special autorități și ONG‑uri).

Un avocat care poate spune:

• „avem sistem AI care ne alertează când apare orice modificare legislativă relevantă pentru proiectul dvs.”;
• „vă putem da într‑o săptămână o hartă completă a riscurilor de nereguli pentru toate proiectele dvs.”;

are un avantaj clar față de cineva care vine doar cu mesajul „trimiteți‑ne documentele, le citim și revenim”.

---

5. Ce urmează: 2021‑2027, litigii și AI ca infrastructură de practică

OUG 76/2025 nu este sfârșitul, ci doar punctul de tranziție dintre două perioade de programare. Ce vedem la orizont:

• un val de litigii legate de proiecte nefinalizate, nefuncționale sau cu nereguli;
• o nevoie tot mai mare ca avocații să înțeleagă politica de coeziune ca ecosistem juridic, nu doar ca „proiect punctual”;
• presiune pe cabinetele de avocatură să lucreze mai eficient, fără să scadă calitatea.

În contextul seriei „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, OUG 76/2025 este un exemplu foarte concret de zonă în care AI nu e un moft, ci o infrastructură minimă de practică:

• ajută la înțelegerea rapidă a unui cadru normativ complex și schimbător;
• permite analizarea unor dosare voluminoase la costuri rezonabile;
• susține o practică unitară și scalabilă pe fonduri europene.

Dacă ai clienți cu proiecte 2014‑2020 sau etapizate 2021‑2027, momentul de a te uita serios la AI și LegalTech nu e „cândva, în viitor”. E acum, cât încă mai poți influența felul în care se închid aceste proiecte – și cât încă se mai pot evita pierderi de milioane de euro și litigii inutile.