Restricțiile OpenAI: risc sau oportunitate pentru avocați?

AI generativă iese din „zona gri” juridică

Majoritatea cabinetelor care au testat ChatGPT în ultimii doi ani l‑au folosit „puțin din toate”: schițe de contracte, idei pentru concluzii orale, sumar de jurisprudență, chiar simulări de strategii procesuale. Totul într‑o zonă de confort: „e doar un instrument, nu îl luăm chiar de bun”.

Pe 29.10.2025, OpenAI a schimbat regulile jocului: a clarificat că modele ca ChatGPT nu mai pot fi folosite pentru consultanță personalizată în domenii reglementate – inclusiv sfaturi juridice – fără implicarea unui profesionist licențiat. Cu alte cuvinte, AI nu mai poate fi tratată nici ca „stagiar imaginar” complet autonom, nici ca „oracol juridic” pentru clienți.

Pentru avocații din România care urmăresc seria „AI în sectorul juridic: LegalTech pentru avocați”, mișcarea OpenAI e un semnal foarte clar:

viitorul nu este „AI în locul avocatului”, ci „AI plus avocat, cu responsabilitate clară și trasabilă”.

În rândurile de mai jos vedem concret:

• ce înseamnă noile limitări OpenAI;
• ce riscuri taie din start pentru cabinete;
• cum poți integra legal AI în activitatea de zi cu zi, fără să intri în coliziune cu regulile profesiei și cu politica furnizorilor de AI;
• cum transformi aceste restricții într‑un argument comercial în fața clienților.

Ce schimbă, de fapt, OpenAI pentru domeniul juridic

Esențialul din noua politică OpenAI este simplu:

Modelele AI nu pot furniza consultanță personalizată în domenii care necesită licență profesională (drept, medicină, finanțe etc.) fără implicarea unui profesionist autorizat.

Asta înseamnă, aplicat la practica juridică:

• ChatGPT nu ar trebui folosit pentru a da unui client „răspunsul final” la o întrebare de drept („ce șanse am să câștig procesul?”, „ce să semnez?”) în afara filtrului unui avocat;
• nu ar trebui folosit pentru decizii automatizate privind clienții (acceptarea unui caz, scoring de risc, recomandarea unui tip de acțiune) fără control uman;
• nu ar trebui integrat în servicii juridice B2C ca „asistent juridic autonom” care comunică direct cu clientul, fără supraveghere clară.

OpenAI mai extinde și interdicțiile pentru decizii sensibile automatizate (sănătate, educație, servicii publice, angajare). Pentru noi, asta se traduce într‑o idee simplă:

AI poate să susțină raționamentul juridic, dar nu să înlocuiască actul de consiliere și asumarea răspunderii profesionale.

De ce contează pentru avocați: risc profesional, nu doar „termeni de utilizare”

Din perspectivă LegalTech, decizia OpenAI doar formalizează ceva ce oricum exista:

• Legea 51/1995 și statutele profesiei prevăd că doar avocatul poate acorda consultanță juridică.
• Răspunderea profesională rămâne la avocat, nu la furnizorul de software.
• GDPR și regulile de confidențialitate interzic oricum aruncarea haotică a datelor sensibile în servicii online necontrolate.

Diferența acum este că:

• furnizorul de AI îți spune explicit ce nu ai voie să faci cu produsul lui;
• nerespectarea acestor politici te poate lăsa fără suport, fără cont sau, mai grav, te poate expune la litigii contractuale;
• orice incident (breșă, halucinație gravă, decizie eronată) va fi analizat prin prisma întrebării: „Ați folosit AI conform politicii furnizorului și normelor profesiei?”.

Realitatea e destul de incomodă:

avocatul care tratează ChatGPT ca „partener de cabinet” riscă să rămână singurul responsabil când ceva explodează.

Ce rămâne permis: scenarii de utilizare „safe” pentru cabinete

Vestea bună este că zona de utilizare acceptabilă pentru avocați este încă foarte largă. Secretul este să păstrezi AI în registrul de „instrument de documentare și suport intern”, nu de „consilier pentru client”.

1. Cercetare juridică asistată de AI

AI poate accelera masiv partea de research, atât timp cât avocatul validează rezultatele:

• generarea unei liste de probleme juridice posibile pornind de la o speță descrisă generic;
• structurarea argumentelor pro/contra pe o chestiune de drept;
• explicarea pe scurt a unui concept juridic complex (pentru uz intern, nu ca material final pentru client);
• pregătirea unor întrebări de clarificare pentru client sau martori.

Instrumentul nu decide strategia, dar îți scurtează drumul până la o hartă a problemei.

2. Asistență la redactarea documentelor

Un caz foarte util în practica de zi cu zi:

• generarea unui prim draft de clauze standard (NDA, clauze de confidențialitate, limitare de răspundere, forță majoră);
• rescrierea unui text juridic prea tehnic într‑o formă mai clară, pentru un client non‑jurist;
• verificarea coerenței logice a contractului („identifică contradicții dintre clauza X și Y”, fără date de identificare reale);
• variante de structură pentru o acțiune, apel sau întâmpinare.

Rămâne esențial ca:

• documentul final să fie revizuit complet de avocat;
• explicațiile pentru client să fie ale tale, nu copiate textual din outputul AI.

3. Management de cunoștințe și know‑how intern

Aici AI strălucește fără mari riscuri de răspundere profesională:

• creare de rezumate interne pentru hotărâri relevante sau modificări legislative;
• organizarea notelor de jurisprudență pe teme și subteme;
• generarea unei liste de întrebări pentru due‑diligence juridic;
• suport pentru onboarding de juniori (explicații, quiz‑uri interne, mini‑ghiduri).

Folosit bine, AI devine un fel de „motor de căutare intern inteligent” peste cunoștințele proprii ale firmei.

Cum te protejezi: bune practici pentru AI în cabinetul de avocatură

Dacă vrei să profiți de AI, dar să rămâi în zona „verde” de risc, sunt câteva reguli pe care, sincer, le-aș pune în manualul intern de utilizare a AI al oricărui cabinet.

1. Delimitează clar ce poate și ce nu poate face AI

Scris, nu „din vorbe”:

• Permis: brainstorming juridic, structurare de idei, drafturi interne, clarificări terminologice, sumarizare, management de cunoștințe.
• Interzis: răspunsuri finale pentru clienți, evaluări de șanse procesuale, recomandări de acțiune fără revizia avocatului, preluarea automată a outputului în contracte sau acte fără verificare.

Această listă îți protejează nu doar clienții, ci și echipa (mai ales juniorii) de tentația „copy‑paste”.

2. Politică strictă de confidențialitate în prompturi

Trei reguli simple, dar care fac diferența:

1. Nu folosi în prompt nume, CNP-uri, coduri de dosar, adrese, numere de cont sau orice alt identificator personal.
2. Descrie spețele fie abstract, fie după ce ai anonimizat tot.
3. Păstrează datele sensibile în sisteme controlate (DMS, intranet, soluții on‑prem sau private cloud), nu în chat‑uri publice.

În plus, explică asta clienților: mulți apreciază când aud explicit că nu își vor găsi contractele în „burta” unui model AI public.

3. Introdu conceptul de „double check AI” în fluxul de lucru

Orice folosire de AI ar trebui să treacă prin două filtre umane:

• Filtrul de conținut – verifici dacă răspunsul este juridic corect, actual și aplicabil în sistemul nostru de drept.
• Filtrul de context – verifici dacă se potrivește speței concrete și intereselor clientului.

Eu aș merge mai departe: la acte procesuale sau contracte critice, folosește AI doar pentru brainstorming și structurare, nu pentru formularea finală. Formularea trebuie să rămână integral a avocatului.

4. Actualizează-ți polița de răspundere profesională

Mulți avocați nici nu au întrebat asigurătorul cum tratează utilizarea AI. E riscant.

Întrebări utile pentru broker/asigurător:

• utilizarea AI în redactarea documentelor intră sub incidența poliței actuale?
• există excluderi explicite pentru erori generate de software sau AI?
• e nevoie de clauze suplimentare, având în vedere noile practici de LegalTech?

Mai bine clarifici acum decât în mijlocul unui litigiu.

Cum poziționezi AI în fața clienților: avantaj competitiv, nu pericol

Mulți avocați se tem că, odată ce vorbesc cu clienții despre AI, vor alimenta ideea „dacă tot folosiți ChatGPT, de ce să mai plătim onorariul întreg?”.

Eu susțin exact contrariul: dacă explici corect, AI devine un argument de eficiență și calitate, nu de discount.

Mesaje care funcționează în practică

Câteva formulări pe care le-am văzut funcționând bine în cabinete care comunică deschis despre LegalTech:

• „Folosim inteligență artificială ca instrument intern de documentare. Deciziile juridice și recomandările rămân însă exclusiv ale echipei noastre de avocați.”
• „AI ne ajută să câștigăm timp la sarcini repetitive. Timpul economisit îl investim în strategie și personalizarea soluțiilor pentru dvs.”
• „Respectăm atât regulile profesiei de avocat, cât și politicile furnizorilor de AI. Nu externalizăm către algoritmi responsabilitatea față de clienți.”

În contextul restricțiilor OpenAI, poți chiar să subliniezi:

„Nu folosim AI pentru a lua decizii automatizate în cauzele dvs. Orice propunere juridică trece prin analiza unui avocat, care își asumă responsabilitatea.”

De ce contează în 2025–2026

Pe fondul discuțiilor despre RGPD, AI Act european, reglementarea profesiilor juridice și scandalurile de „AI care halucinează jurisprudență”, clienții mari (bănci, corporații listate, instituții) încep să pună întrebări foarte concrete despre:

• cum tratezi confidențialitatea când folosești AI;
• ce garanții de calitate ai peste conținutul generat automat;
• dacă ai politici interne de utilizare a AI.

Cabinetul care are răspunsuri clare și documentate pe aceste teme va avea un avantaj real când negociază cu departamentele de compliance și achiziții.

Ce urmează în seria „AI în sectorul juridic din România”

Decizia OpenAI nu închide ușa LegalTech‑ului pentru avocați din România, ci doar trasează mai clar gardul dintre:

• AI ca instrument de productivitate și documentare; și
• AI ca pseudo‑avocat autonom, care nu are ce căuta în profesiile reglementate.

Cabinetul matur tehnologic în 2026 va arăta, în opinia mea, cam așa:

• are politici interne scrise pentru utilizarea AI;
• folosește AI la analiză de contracte, cercetare juridică și management de dosare, dar păstrează decizia și consilierea la nivel uman;
• își instruiește echipa (mai ales juniorii) cum să pună întrebări bune AI‑ului și cum să verifice răspunsurile;
• își poziționează transparent practicile LegalTech în fața clienților.

Seria aceasta va continua cu articole dedicate analizei automate de contracte, predicției rezultatelor proceselor și organizării dosarelor cu ajutorul AI, ținând cont de acest nou cadru de restricții și responsabilități.

Întrebarea reală pentru următorii ani nu este „dacă” vei folosi AI în cabinet, ci „în ce condiții, cu ce reguli și cu ce nivel de asumare profesională”.