Noua formă de omor calificat și rolul AI în practica penală

Pe 12.12.2025, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect care îi interesează direct pe toți penalistii: extinderea sferei omorului calificat pentru cazurile în care uciderea este comisă din motive discriminatorii. Asta înseamnă, pe scurt, un regim sancționator mai dur pentru crime motivate de ură – inclusiv pe criterii de gen, orientare sexuală, religie, dizabilitate sau boală cronică.

Pentru un avocat de penal, astfel de modificări nu sunt „detalii tehnice”, ci factori care pot schimba încadrarea juridică, poziția procesuală a clientului, strategia de apărare și chiar mediul de negociere a unui acord de recunoaștere. În același timp, ritmul în care apar proiecte, ordonanțe, decizii CCR și ÎCCJ face aproape imposibilă urmărirea manuală a tot ce contează.

Aici intră în scenă LegalTech și, mai specific, aplicațiile de inteligență artificială pentru cercetare juridică. Modificări precum noua formă de omor calificat sunt exact tipul de schimbare unde un avocat „ajutat de AI” se mișcă mai repede și mai sigur decât unul care lucrează doar cu codul tipărit și căutări simple pe internet.

În articolul acesta:

• explic ce aduce nou proiectul la art. 189 Cod penal;
• discut consecințele practice pentru avocați (acuzare și apărare);
• arăt, concret, cum pot fi folosite soluțiile de AI juridic pentru a urmări, înțelege și aplica astfel de reforme.

---

Ce schimbă, în esență, proiectul privind omorul calificat

Proiectul de lege propune introducerea, în art. 189 Cod penal, a unei noi modalități de săvârșire a omorului calificat: uciderea unei persoane pentru motive legate de:

• rasă,
• naționalitate,
• etnie,
• limbă,
• religie,
• gen,
• orientare sexuală,
• opinie ori apartenență politică,
• avere,
• origine socială,
• vârstă,
• dizabilitate,
• boală cronică necontagioasă,
• infecție HIV/SIDA,
• sau alte împrejurări de același fel.

Efectul direct: fapta intră în sfera omorului calificat, cu sancțiunea de detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani.

Până acum, astfel de motive apăreau în art. 77 Cod penal, ca circumstanță agravantă generală. Adică instanța putea majora pedeapsa în limitele prevăzute pentru infracțiunea de bază. Prin mutarea lor în structura art. 189, legiuitorul face un pas în plus: nu mai vorbim doar de agravarea pedepsei, ci de încadrare într-o formă de incriminare mai gravă.

Realitatea este simplă: acolo unde, ieri, discutai între 10–20 de ani pentru omor simplu (art. 188), mâine vei discuta 15–25 sau chiar detențiune pe viață pentru omor calificat, dacă se probează motivele discriminatorii.

---

De ce contează această modificare pentru strategia de apărare

1. De la „simplu” la „calificat”: saltul de risc pentru inculpat

Pentru apărători, noua formă de omor calificat schimbă harta riscurilor:

• Limite de pedeapsă mai ridicate → spațiu mai restrâns pentru individualizare blândă.
• Presiune mai mare în faza de urmărire penală → discuțiile privind arestarea preventivă devin și mai sensibile.
• Impact asupra negocierilor → acordurile de recunoaștere vor trebui gestionate mult mai atent, inclusiv pe partea de probatoriu privind motivele faptei.

Un exemplu: o ucidere comisă asupra unei femei, cu un istoric de violență domestică și declarații ale inculpatului de tipul „și-a meritat-o, toate femeile sunt…”. În logica proiectului, un astfel de context poate fi interpretat ca omor calificat motivat de prejudecăți legate de gen.

Aici nu mai e vorba doar de „context tensionat”, ci de substrat de ură sau ostilitate față de o categorie protejată. Diferența de încadrare poate însemna ani buni în plus de executat.

2. Proba „motivului discriminatoriu”: bătălia care se mută pe conținut

Punctul sensibil devine proba mobilului:

• limbajul folosit de făptuitor înainte și după faptă,
• istoricul de comportament (mesaje, postări online, martori),
• eventuale apartenențe la grupări extremiste,
• contextul conflictului (personal vs. discriminatoriu).

Pentru apărare, devine esențial:

• să separe conflictul personal de motivele discriminatorii (dacă există baza factuală pentru asta);
• să conteste generalizările („a folosit o insultă, deci e omor din ură”);
• să arate că, în fapt, conflictul are o altă natură (patrimonială, familială, de vecinătate etc.).

Aici un instrument de analiză AI a probatoriului textual (mesaje, conversații, social media) poate fi de mare ajutor: identifică tipare de limbaj, cronologia mesajelor, diferențiază izbucnirile izolate de discursul constant de ură.

---

De la circumstanță agravantă la element constitutiv: impact tehnic

Soluția proiectului pornește de la art. 77 Cod penal, care deja tratează motivele discriminatorii ca circumstanță agravantă generală. Ce se schimbă când aceleași motive intră direct în art. 189?

1. Regim sancționator mai sever

Când discriminarea e doar circumstanță agravantă:

• pornești de la infracțiunea de bază (ex. art. 188 – omor simplu),
• judecătorul aplică o pedeapsă în limitele acelei infracțiuni,
• ținând cont de agravanta din art. 77.

Când discriminarea devine modalitate de comitere a omorului calificat:

• încadrarea urcă direct în art. 189,
• se aplică limitele de 15–25 de ani sau detențiune pe viață,
• marja de manevră la individualizare scade vizibil.

Din perspectiva politicii penale, mesajul este clar: crimele motivate de ură sunt tratate la același nivel de gravitate cu alte forme de omor calificat (premeditare, profit material, cruzimi etc.).

2. Probleme de concurs între agravanta generală și noua formă calificată

O întrebare pe care orice avocat o va primi la prima consultanță serioasă cu un client vizat de un astfel de dosar:

„Pot să fiu sancționat și pentru omor calificat, și cu circumstanța agravantă de discriminare din art. 77?”

Răspunsul, în logica tehnică a proiectului și a regulilor de concurs între norme, ar trebui să fie nu: ceea ce intră deja în conținutul special al infracțiunii (omor calificat motivat discriminatoriu) nu mai poate fi folosit încă o dată ca agravanta generală. Dar pentru asta va fi nevoie de:

• clarificări doctrinare,
• practică judiciară,
• și, cel mai probabil, decizii ÎCCJ și CCR.

Exact aici intervin instrumentele de cercetare juridică automatizată bazate pe AI: pot urmări evoluția practicii pe acest punct, pot extrage raționamentele instanțelor și le pot pune într-un format consultabil rapid, direct în cabinet.

---

Cum ajută inteligența artificială avocații să gestioneze aceste schimbări

Modificări ca această nouă formă de omor calificat sunt, în esență, un stress-test pentru modul în care cabinetele de avocatură lucrează cu informația juridică. Majoritatea caselor de avocatură din România au deja acces la baze de date. Diferența o face cum folosesc aceste date.

1. Monitorizare automată a modificărilor legislative

Un sistem de AI juridic bine configurat poate:

• monitoriza în timp real proiectele din Parlament și Ministerul Justiției;
• semnala când apare orice modificare la articole sensibile (ex. art. 188–189 Cod penal);
• trimite alerte interne către echipele de penal atunci când apare un proiect relevant;
• genera un rezumat inteligibil al modificării, cu accent pe impactul practic.

În loc să afli de schimbare de pe un grup de Facebook sau dintr-un articol viral, o afli direct în workspace-ul tău, structurată pe:

• ce se schimbă în text,
• ce se schimbă în limite de pedeapsă,
• ce se schimbă în strategia de apărare.

2. Analiză automată a impactului asupra dosarelor în lucru

Când intră în vigoare o astfel de modificare, următoarea întrebare sănătoasă este:

„Pe ce dosare deschise sau în lucru mă poate afecta asta, concret?”

Un instrument AI integrat cu sistemul intern de management al dosarelor poate:

• parcurge fișele de caz unde există infracțiuni de violență, omor, tentativă;
• identifica acele situații unde apar indicii de motive discriminatorii (gen, orientare sexuală, religie etc.);
• marca dosarele unde există risc de recalificare în noua formă de omor calificat;
• propune o listă prioritară de dosare care necesită analiză suplimentară cu avocatul coordonator.

Asta înseamnă că nu reacționezi „la întâmplare”, ci lucrezi proactiv: știi exact unde trebuie revăzută strategia procesuală, unde trebuie discuții urgente cu clientul și unde pot apărea riscuri suplimentare de pedeapsă.

3. Asistent AI pentru cercetare juridică penală

În seriile „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, una dintre cele mai puternice aplicații este cercetarea juridică automatizată. Pe un subiect ca omorul calificat motivat discriminatoriu, un astfel de asistent poate:

• identifica, în câteva secunde, toate referințele doctrinare relevante privind motivele discriminatorii ca agravante;
• găsi jurisprudența CEDO, CJUE, ÎCCJ și curți de apel legată de hate crime și crime motivate de ură;
• sugera argumente comparative din alte sisteme europene unde astfel de forme de omor sunt deja reglementate;
• genera un prim draft de memorandum intern pentru echipa de penal, ce poate fi ulterior rafinat de avocat.

Nu înlocuiește gândirea critică, dar scurtează masiv timpul consumat pe activități repetitive. Un avocat bun cu un instrument AI în mână rămâne autorul strategiei, dar construiește pe o bază de informație mult mai completă.

---

Exemple concrete: cum ar arăta practica penală „cu” și „fără” AI

Scenariul 1: Cabinet fără soluții LegalTech

• Proiectul de lege este observat întâmplător, la câteva zile sau săptămâni după publicare.
• Nu se face imediat o cartografiere a dosarelor afectate.
• Un dosar de omor aflat în faza de camera preliminară ajunge, ulterior, în fața unui procuror care cere recalificarea în noua formă de omor calificat.
• Apărarea reacționează tardiv, fără timp suficient pentru o analiză aprofundată a motivelor faptei și a practicii relevante.

Scenariul 2: Cabinet cu AI integrat în fluxul de lucru

• În aceeași zi (12.12.2025), sistemul de AI juridic semnalează proiectul, extrage modificările de la art. 189 și le distribuie echipei de penal.
• Instrumentul de analiză internă rulează pe baza de date de dosare și identifică 6 dosare sensibile, cu potențial de recalificare.
• Coordonatorul de practică stabilește imediat prioritățile, organizează call-uri cu clienții afectați și rediscută strategia împreună cu echipele.
• Asistentul AI generează o listă de jurisprudență relevantă privind hate crime, inclusiv cauze CEDO și doctrină, folosită deja la redactarea notelor de concluzii.

Diferența dintre cele două scenarii nu e „science fiction”. E doar diferența dintre un cabinet care vede AI ca pe un buzzword și unul care îl tratează ca pe o infrastructură de lucru.

---

De ce avocații români au nevoie de LegalTech într-un sistem penal în continuă schimbare

Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” pleacă de la o realitate simplă: legislația penală, practica instanțelor și contextul social se schimbă mai repede decât poate procesa, singur, un om, oricât de bun ar fi.

Modificarea art. 189 Cod penal este doar un exemplu. Urmează:

• noi infracțiuni în zona cybercrime,
• ajustări ale infracțiunilor de violență domestică,
• recalibrări ale infracțiunilor de corupție și evaziune,
• efectele deciziilor CCR și ÎCCJ asupra normelor de procedură penală.

Fără un minim ecosistem LegalTech – monitorizare, căutare avansată, asistenți AI specializați pe drept penal – riscul este să rămâi reactiv, să „alergi” după schimbări în loc să le anticipezi.

Din perspectiva mea, un cabinet modern de drept penal în România, în 2025, ar trebui să urmărească trei obiective clare:

1. Să nu rateze nicio schimbare legislativă relevantă, fie că vorbim de Cod penal sau de acte speciale.
2. Să poată evalua rapid impactul oricărei modificări asupra portofoliului propriu de dosare.
3. Să transforme informația juridică brută (legi, hotărâri, doctrine) în insight-uri aplicabile în strategie, cu ajutorul AI.

Modificarea omorului calificat prin introducerea motivelor discriminatorii este un bun test pentru toate cele trei obiective. Cine îl trece acum va fi mult mai pregătit pentru următoarele valuri de reforme.

---

În următoarele articole din seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” voi merge mai adânc în aplicarea AI la:

• analiza probelor digitale în dosarele penale;
• predicția rezultatelor pe anumite tipuri de infracțiuni;
• managementul inteligent al termenelor și actelor de procedură.

Până atunci, merită să vă întrebați foarte concret: dacă proiectul privind noua formă de omor calificat intră în vigoare mâine, știe echipa voastră exact ce are de făcut și pe ce dosare? Dacă răspunsul nu e un „da” clar, e momentul să vă gândiți serios la un upgrade LegalTech.