Noua linie 116 006 pentru victime schimbă jocul. Vezi cum pot avocații din România să folosească AI și LegalTech pentru sprijin real, rapid și eficient al victimelor.

Linia 116 006 și AI: cum se schimbă sprijinul pentru victime în România
În 2025, Uniunea Europeană a făcut un pas decisiv: numărul unic 116 006 devine standardul pentru liniile de asistență pentru victime în toate statele membre, iar directiva privind drepturile victimelor este actualizată. Nu vorbim doar despre un „nou număr de telefon”, ci despre o schimbare de arhitectură a sistemului de protecție a victimelor – de la raportarea infracțiunilor, la sprijin emoțional, consiliere juridică și acces la despăgubiri.
Pentru avocați și juriști din România, această schimbare înseamnă două lucruri clare:
- presiune mai mare pe instituții și pe profesioniști să răspundă rapid și coerent
- oportunitatea de a folosi LegalTech și inteligență artificială pentru a construi servicii moderne, scalabile și umane în același timp
Articolul JURIDICE.ro despre linia de asistență 116 006 prezintă cadrul normativ. În rândurile de mai jos mă duc mai departe: cum arată, concret, implementarea în România și ce rol poate juca inteligența artificială în sprijinul victimelor și al avocaților care le reprezintă.
Ce aduce nou directiva privind drepturile victimelor
Actualizarea directivei europene din 2012 nu e doar o cosmetizare legislativă; schimbă modul în care statele trebuie să gândească întregul traseu al victimei prin sistemul de justiție.
Elemente-cheie ale noilor reguli
Pe scurt, acordul provizoriu Consiliu – Parlament European înseamnă:
- Linie de asistență telefonică unică pentru victime în UE: 116 006, valabil și în România, în paralel cu eventuale numere naționale.
- Obligația statelor membre de a asigura prin această linie:
- informații clare despre drepturile victimelor
- sprijin emoțional
- consiliere privind accesul la servicii de sprijin și asistență juridică.
- Disponibilitate lingvistică: în limbile oficiale ale statului, cu încurajarea fermă de a oferi asistență și în alte limbi prin tehnologii de traducere și interpretare.
- Denunțarea infracțiunilor prin mijloace IT&C: victimele trebuie să poată sesiza faptele și transmite probe online, prin instrumente ușor de folosit.
- Raportare facilitată de terți: cooperare cu ONG-uri și alte organizații care primesc informații de la victime și le pot transmite către autorități.
- Acces la asistență juridică pentru victimele părți în procesul penal, care nu dispun de resurse financiare suficiente – cu posibilitatea aplicării criteriilor de venit și/sau temeinicie.
- Mecanisme efective pentru despăgubiri:
- proceduri de executare accelerate pentru punerea în aplicare a hotărârilor
- posibilitatea ca statul să plătească anticipat despăgubirile victimelor infracțiunilor violente intenționate și să recupereze ulterior sumele de la condamnat.
- Protecție sporită pentru copii-victime: servicii specializate, sprijin psihologic, examinări medicale, evaluare individuală a nevoilor, posibilitatea de a înregistra declarațiile pe video.
- Protecția datelor victimei: accesul inculpatului la date personale (ex. adresa victimei) este limitat strict la ce e necesar pentru dreptul la apărare sau alte interese legitime.
Toate acestea creează pentru România un cadru în care infrastructura juridică, socială și tehnologică trebuie să lucreze împreună. Aici intră în scenă AI-ul juridic și LegalTech-ul.
Dincolo de telefon: de ce e nevoie de LegalTech pentru linia 116 006
O linie telefonică 116 006 fără infrastructură digitală în spate riscă să devină doar un „call center supraîncărcat”. Pentru a fi cu adevărat utilă, trebuie să fie conectată la:
- baze de date cu servicii de sprijin (ONG-uri, centre de consiliere, cabinete de avocatură)
- sisteme de management al cazurilor
- fluxuri standardizate de trimitere către poliție, parchet, instanțe, servicii sociale
- instrumente de documentare și generare automată de formulare și cereri
Cum arată, practic, integrarea AI în linia pentru victime
- Asistenți virtuali 24/7 pentru triaj inițial
Chatboți juridici și voicebot-uri pot:- colecta primele informații (cine, ce, unde, când)
- explica, într-un limbaj simplu, ce drepturi are victima
- programa apelul cu un consilier uman sau avocat
- genera un „rezumat de caz” pentru profesionistul care va prelua situația.

-
Analiza automată a conversațiilor și documentelor
Un sistem AI de tip LegalTech poate eticheta automat:- tipul de infracțiune (violență domestică, infracțiuni sexuale, trafic, fraudă etc.)
- urgența situației
- nevoile principale (protecție imediată, ordin de protecție, adăpost, consiliere psihologică, reprezentare în instanță).
-
Recomandare inteligentă de servicii
Pe baza datelor de localizare și tipului de caz, AI poate sugera imediat:- ONG-uri specializate în zona victimei
- cabinete de avocatură cu experiență relevantă
- servicii publice (DGASPC, centre de criză, adăposturi) disponibile.
-
Documentare automată pentru avocat și victimă
Din dialogul cu victima, sistemul poate genera:- notițe structurate pentru dosarul penal
- proiecte de plângere penală sau cerere de ordin de protecție
- liste de documente și probe utile.
Fără astfel de instrumente, volumul de muncă rămâne covârșitor, iar experiența victimei – fragmentată. Cu AI, linia 116 006 poate deveni punctul de intrare într-un ecosistem coerent de sprijin, nu doar un număr de telefon.
Cum ajută AI avocații care reprezintă victimele
Pentru cabinetele de avocatură din România, intrăm într-o etapă în care AI-ul nu mai e un „nice to have”, ci un instrument direct legat de calitatea reprezentării victimelor.
1. Management de caz centrat pe victimă
Un sistem AI de management al dosarelor poate:
- grupa toate informațiile relevante pentru un caz: plângeri, procese-verbale, rapoarte medicale, corespondență cu poliția și parchetul
- marca automat termene-limită pentru:
- formularea plângerilor
- cererile de despăgubiri
- depunerea probelor
- genera „dashboards” simple cu:
- stadiul procedurilor
- ce urmează în dosar
- riscuri (prescripție, termene scurte, lipsă probe critice).
În cauzele cu victime vulnerabile (minori, violență domestică, trafic), posibilitatea de a avea o imagine clară, la zi, a dosarului reduce semnificativ riscul de erori.
2. Automatizarea documentelor și a cererilor de despăgubiri
Directiva insistă pe accesul efectiv la despăgubiri, inclusiv prin proceduri accelerate de executare și prin plata anticipată de către stat, în anumite cazuri.
Un modul LegalTech bazat pe AI poate:
- genera automat cereri de acordare a despăgubirilor pe baza unei fișe standard completate cu clientul
- propune calcule orientative ale prejudiciului material și moral (în funcție de practica instanțelor și tipul de infracțiune)
- completa automat date repetitive în formulare (datele părților, ale instanței, numărul dosarului etc.)
- crea modele personalizabile de:
- cereri de asistență juridică
- cereri de acordare a despăgubirilor de la stat
- cereri de executare împotriva condamnatului.
Timpul câștigat aici nu e doar o chestiune de eficiență economică; în practică, face diferența între o victimă care obține despăgubirile într-un termen rezonabil și una care renunță din epuizare.
3. Cercetare juridică automatizată și analiză de jurisprudență

Directiva actualizată va genera, inevitabil, litigii noi, practică neunitară, excepții de neconstituționalitate. Avocații care reprezintă victimele vor avea nevoie de:
- identificarea rapidă a jurisprudenței relevante (naționale și europene)
- comparații între soluții pe tipuri de infracțiuni și tipuri de prejudicii
- argumente gata structurate pe drepturile victimelor și obligațiile statului.
Instrumentele de cercetare juridică bazate pe AI (inclusiv soluții românești de tip „Juridice AI” și alte platforme LegalTech) pot:
- răspunde la întrebări naturale („care sunt condițiile pentru acordarea despăgubirilor de la stat în caz de infracțiuni violente?”)
- propune structuri de concluzii, excepții și argumente
- sugera citate relevante din directive, decizii CEDO, CJUE și jurisprudență națională.
Avocatul rămâne cel care decide strategia și asumă răspunderea, dar AI reduce timpul de căutare și îi permite să se concentreze pe ce contează: relația cu victima și calitatea pledoariei.
4. Protecția datelor și confidențialitate asistate de AI
Noile reguli cer expres limitarea accesului inculpatului la datele personale ale victimei. Aici apar două riscuri în practică:
- scurgeri de informații din cauza unei gestionări neuniforme a datelor
- documente depuse în instanță care conțin prea multe informații personale.
Soluțiile AI pot ajuta prin:
- anonimizare automată a documentelor (adresă, CNP, loc de muncă, școală, date despre copii etc.)
- generarea de versiuni „curățate” ale actelor care ajung la cealaltă parte
- identificarea și semnalarea zonelor sensibile din documente.
Pentru un cabinet de avocatură, asta înseamnă atât conformare la noile obligații, cât și un plus major de încredere din partea clienților.
Copiii-victime: unde AI poate face o diferență enormă
Directiva pune un accent aparte pe copii. Dincolo de obligațiile legale, aici discutăm despre o zonă unde tehnologia trebuie folosită cu grijă, empatie și mult control uman.
Asistență adaptată vârstei, cu sprijin tehnologic
AI poate contribui la:
- materiale explicative adaptate vârstei: videoclipuri, aplicații interactive care explică ce se întâmplă la audiere, de ce sunt însoțiți de un avocat, ce înseamnă să dai o declarație video
- planificarea audierilor astfel încât copilul să fie expus cât mai puțin la mediul traumatic (programare inteligentă a orelor, coordonare cu parchetul și instanțele)
- monitorizarea nevoilor copilului în timp: notarea automată a schimbărilor (ex. recomandare psihologică, școală nouă, mutare de domiciliu) pentru a ajusta strategia de protecție.

Un avocat care lucrează constant cu minori-victime poate folosi un sistem AI de management de caz pentru a urmări discret, dar structurat, evoluția fiecărui copil și pentru a coordona mai bine cu psihologi, ONG-uri și autorități.
De la directivă la practică: ce pot face acum cabinetele de avocatură
Realitatea? Implementarea nu va veni doar „de sus în jos”, dinspre Bruxelles sau București. Cabinetele de avocatură care vor să fie relevante în materia protecției victimelor trebuie să se pregătească activ.
Pași concreți pentru avocați și firme de avocatură
-
Audit intern al practicilor privind victimele
- Ce tipuri de cazuri preluați? (violență domestică, infracțiuni sexuale, trafic, accidente rutiere etc.)
- Cum documentați acum dosarele?
- Cât durează să formulați plângerile și cererile de despăgubiri?
-
Identificarea zonelor unde AI poate avea impact imediat
De obicei:- generarea de documente repetitive
- managementul termenelor
- căutarea de jurisprudență
- protecția datelor și anonimizare.
-
Pilotarea unor instrumente LegalTech
Aici intră în discuție:- platforme de cercetare juridică cu AI în limba română
- soluții de management de caz adaptate cabinetelor mici și medii
- asistenți virtuali integrați în site-ul firmei pentru potențiale victime care caută ajutor.
-
Integrarea cu ecosistemul 116 006
Pe măsură ce România implementează linia unică pentru victime, cabinetele pot:- încheia parteneriate cu ONG-uri și servicii de sprijin
- crea canale rapide de preluare a cazurilor trimise prin linia 116 006
- dezvolta, împreună cu dezvoltatori LegalTech, module specializate pentru victime.
De ce contează acum: AI în serviciul victimelor și al profesiei de avocat
Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” nu e despre gadget-uri tehnologice, ci despre cum se schimbă rolul avocatului. În materia drepturilor victimelor, miza e și mai clară: acces real la justiție, nu doar pe hârtie.
Linia 116 006 și noua directivă UE pun presiune pe sistem să fie mai uman, mai accesibil și mai eficient. AI-ul și LegalTech-ul sunt instrumentele care pot face această presiune gestionabilă pentru avocați și benefică pentru victime.
Dacă reprezinți victime sau intenționezi să-ți dezvolți practica în această direcție, următorul pas logic este să-ți construiești propria „arhitectură LegalTech”:
- un sistem clar de management al cazurilor
- instrumente AI de cercetare și generare de documente
- proceduri standardizate pentru protecția datelor și comunicarea cu victimele.
Cadrul normativ european s-a schimbat deja. Întrebarea reală, pentru profesia de avocat în România, nu este dacă vom folosi AI în sprijinul victimelor, ci cât de repede și cât de bine îl vom integra în practica de zi cu zi.