Limbajul juridic clar nu e doar stil, ci infrastructura pentru AI juridic eficient, analiză de contracte și LegalTech performant în cabinetele de avocatură din România.
Limbajul juridic clar: avantaj competitiv în era AI
Cele mai eficiente instrumente de AI juridic din 2025 nu eșuează din cauza algoritmilor, ci din cauza cuvintelor. Mai exact, din cauza modului în care sunt scrise și structurate conceptele și termenii juridici în textele pe care le „citesc”.
Pentru un cabinet de avocatură care vrea să folosească inteligența artificială pentru analiză de contracte, cercetare juridică automatizată sau management de dosare, limbajul juridic nu mai e doar o chestiune de stil, ci de performanță tehnică și de risc profesional.
Textul excelent al Alinei Gioroceanu despre limbajul juridic și termenii juridici oferă baza teoretică. Ce facem aici este să îl continuăm dintr-o perspectivă aplicată: cum se îmbină limbajul juridic, terminologia și AI-ul juridic și ce poți face concret, ca avocat în România, pentru a-ți pregăti practica pentru LegalTech.
1. De ce contează limbajul juridic pentru AI juridic
AI-ul juridic înțelege dreptul doar prin limbaj. Modelele de limbaj (LLM), softurile de analiză de contracte sau motoarele de căutare juridice bazate pe AI nu „știu drept” în sine. Ele învață tipare din cuvinte, termeni și structuri.
Pentru un cabinet de avocatură, asta are trei consecințe directe:
- Calitatea rezultatelor AI depinde de claritatea textelor: formule vagi, sinonimie haotică și termeni folosiți neuniform duc la răspunsuri nesigure sau contradictorii.
- Standardizarea terminologiei crește precizia căutărilor: atât căutările unui jurist în baza de date, cât și interogările puse unui chatbot intern.
- Prompturile bine formulate („limbaj de comandă” către AI) cer înțelegerea diferenței dintre limbaj comun și limbaj specializat.
Pe scurt: dacă limbajul juridic e neclar pentru oameni, va fi și mai neclar pentru AI. Iar în practică asta înseamnă:
- rezultate greșite la extragerea automată a clauzelor;
- recomandări eronate în due diligence asistat de AI;
- sinteze juridice incomplete sau părtinitoare.
2. Limbaj comun vs. limbaj juridic: de unde apar confuziile
Limbajul juridic este un limbaj specializat construit peste limbajul comun. Ambele folosesc aceleași cuvinte, dar nu întotdeauna cu aceleași concepte în spate.
2.1. Același cuvânt, alte lumi: exemplul „drept”
Cuvântul drept este exemplul clasic:
- în limbaj comun: „stă drept”, „e un om drept” (adjectiv, adverb);
- în limbaj juridic: „drept civil”, „drept de creanță”, „dreptul mediului” (substantiv, concept specializat).
Pentru un sistem de AI antrenat pe ambele tipuri de texte, riscul este să amestece nivelurile dacă nu îi oferi context clar în prompt sau în setul de date:
„Generează un rezumat pentru dreptul la apărare în procesul penal”
este mult mai clar decât „generează un rezumat despre drept”.
2.2. Limbaj primar vs. limbaj secundar în practica de zi cu zi
În doctrină apar des noțiunile de limbaj comun (primar) și limbaj de specialitate (secundar). Pentru un cabinet, asta se traduce foarte simplu:
- mailul către client: mai mult limbaj comun, termeni explicați;
- contractul sau întâmpinarea: limbaj juridic specializat, cu termeni bine stabiliți;
- promptul către AI: trebuie să echilibreze ambele, ca să fie înțeles corect atât de AI, cât și de avocatul care citește rezultatul.
În practică, multe cabinete se lovesc de:
- contracte scrise în „legaleză”, cu fraze opace;
- note interne „amestecate”: termeni tehnici + formulări vagi de limbaj comun;
- rezultate AI confuze pentru că inputul a fost și el confuz.
3. Termeni, concepte și cuvinte: ce trebuie standardizat pentru LegalTech
Pentru AI contează enorm diferența dintre cuvânt, concept și termen.
- Cuvântul este unitatea de limbă (ex. „cauză”, „pricină”).
- Conceptul este ceea ce gândim: „proces civil aflat pe rol”, „motiv juridic”.
- Termenul juridic este cuvântul sau grupul de cuvinte folosit stabil pentru un concept specializat.
3.1. De ce iubesc algoritmii termenii clari
Standardele de terminologie (de tip ISO 704) pleacă de la o idee foarte prietenoasă cu AI:
un concept – o denumire, pe cât posibil.
În realitate, în drept avem:
- sinonimie: cauză – pricină, proces – litigiu;
- polisemie: acțiune (ca act procedural, dar și ca fapt ilicit);
- termeni istorici care persistă în texte noi.
Pentru un sistem de AI juridic care indexează hotărâri sau contracte:
- sinonimia necontrolată reduce precizia căutărilor;
- polisemie + lipsă de context = clasificări greșite de documente.
De aceea, un pas esențial pentru orice cabinet care vrea să implementeze LegalTech este să-și creeze un mini-glosar intern de termeni juridici folosiți consecvent:
- ce folosim: cauză sau pricină?
- scriem peste tot contract de comodat sau mai apar și formulări de tip „convenție de folosință gratuită”?
- în notele interne folosim apelant-reclamant sau scriem de fiecare dată liber?
O astfel de disciplină terminologică ajută:
- oamenii (avocații, stagiarii, consilierii);
- modelele de AI care învață din documentele interne.
3.2. Termeni simpli vs. termeni complecși – ce înțelege AI
În limbajul juridic românesc, foarte mulți termeni importanți sunt grupuri de cuvinte, nu cuvinte singure:
- termeni simpli: contract, gaj, apel, martor;
- termeni complecși: act autentic, acțiune în revendicare, legitimă apărare, mandat european de arestare, capacitate de exercițiu a persoanei fizice.
Pentru un model de AI:
- contract este un token;
- contract de comision este o unitate conceptuală care trebuie recunoscută ca atare.
Dacă în documentele tale apar de fiecare dată variații necontrolate:
- contract de comision, contract de comision comercial, contractul de comision – fără un standard clar,
atunci modelul de AI va avea mai multă dificultate să trateze toate aceste forme ca același termen juridic.
4. Cum îți pregătești documentele pentru AI juridic: ghid practic
Există o legătură directă între igiena terminologică și calitatea rezultatelor AI. Cabinetele care își curăță și structurează limbajul juridic vor obține mult mai mult din investițiile în LegalTech.
4.1. Pasul 1 – Inventarul termenilor din practică
Începe cu o radiografie simplă, pe 3–6 luni de activitate:
- Alege un domeniu (ex. drept civil sau dreptul muncii).
- Colectează:
- 10–20 de contracte;
- 20–30 de acte procedurale (acțiuni, întâmpinări, note scrise);
- câteva opinii juridice.
- Extrage automat (sau cu ajutorul unui stagiar + AI) termenii tehnici frecvenți.
Apoi marchează:
- termenii folosiți în mai multe forme (ex. drept de proprietate exclusivă / drept exclusiv de proprietate);
- cuvintele comune folosite cu sens specializat (ex. posesie, detenție, cauză, titlu).
4.2. Pasul 2 – Mini-glosar intern pentru AI și pentru oameni
Construiește un glosar intern de limbaj juridic al cabinetului, cu câteva reguli simple:
- pentru fiecare concept important:
- termen recomandat (ex. acțiune în constatare);
- variante tolerate (ex. doar în citate sau vechi hotărâri);
- definiție scurtă, adaptată și pentru juniori;
- 1–2 exemple de utilizare în frază.
Acest glosar devine:
- bază de date pentru:
- instruirea internă;
- configurarea unui chatbot juridic intern;
- prompturi standard de analiză de contracte;
- filtru de calitate pentru drafturile generate de AI:** poți cere explicit: „rescrie folosind terminologia din glosarul intern următor: …”.**
4.3. Pasul 3 – Rescriere orientată către AI a documentelor-cheie
Acolo unde lucrezi frecvent cu AI (analiză de contracte, due diligence, standardizare de modele), merită să:
- clarifici termenii polisemantici de la prima apariție:
- „În sensul prezentului contract, Cauză înseamnă …”;
- stabilești tipare de formulare repetitive pentru noțiuni-cheie:
- clauză penală, condiție suspensivă, forță majoră, hardship;
- eviți sinonimul „de stil” în clauzele critice:
acolo unde securitatea juridică primează, stilul literar strică mai mult decât ajută.
Rezultatul? AI-ul tău va recunoaște exact ce clauze să extragă, ce riscuri să marcheze și ce comparații să facă între contracte diferite.
5. Cum scrii prompturi mai bune folosind principiile limbajului juridic
AI-ul juridic nu este doar despre documente, ci și despre cum comunici cu modelul. Prompturile bune sunt, de fapt, enunțuri juridice clare, care respectă diferența dintre limbaj comun și limbaj specializat.
5.1. Structura unui prompt eficient pentru un avocat
Un prompt bun către un model de AI juridic, în română, poate urma această structură:
- Context juridic clar:
- „Ești asistent juridic într-un cabinet de avocatură specializat în drept civil român.”
- Obiectiv exact:
- „Analizează contractul de comodat de mai jos și identifică toate clauzele privind răspunderea comodatarului.”
- Terminologie controlată:
- „Folosește termenii: contract de comodat, comodant, comodatar, răspundere civilă contractuală.”
- Formă de răspuns:
- „Răspunde în tabel, cu trei coloane: clauza relevantă, articol, observații.”
Observă că totul se leagă de controlul conceptelor și terminilor. Promptul nu e un email prietenos, ci un mini-text juridic structurat.
5.2. Greșeli tipice de evitat
În practica cu AI juridic în cabinele românești, am văzut frecvent câteva probleme:
- combinarea haotică de termeni români și englezi (lease, chirie, tenancy) într-un singur prompt;
- folosirea cuvintelor comune fără a preciza în ce sens juridic sunt folosite (titlu, cauză, posesie);
- cereri foarte generale de tip „explică-mi tot” fără a delimita disciplina, izvorul de drept sau nivelul de detaliu.
Aplicând regulile discutate mai sus, prompturile devin mai clare, iar AI-ul răspunde mai aproape de ceea ce ai cere unui colaborator uman.
6. De ce investiția în limbaj juridic clar aduce lead-uri și clienți
În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, accentul cade pe tehnologie. Dar aici e un punct unde merită să fiu tranșant:
cel mai bun LegalTech nu va compensa niciodată un limbaj juridic prost.
Avocații și cabinetele care își clarifică limbajul juridic câștigă pe mai multe fronturi:
- Eficiență internă: AI-ul răspunde mai precis, juniorii învață mai repede, documentele standard se reutilizează ușor.
- Risc redus: mai puține erori de interpretare în contracte și opinii generate sau asistate de AI.
- Marketing și lead-uri: conținutul juridic clar (articole, ghiduri, FAQ-uri) este preferat de motoarele de căutare – inclusiv de noile motoare AI – și atrage clienți care înțeleg ce le oferi.
Dacă vrei ca numele cabinetului tău să apară în răspunsurile generate de motoarele de căutare bazate pe AI, textele tale publice trebuie să fie:
- structurate logic;
- bogate în termeni juridici corecți, explicați clar;
- consecvente terminologic.
Asta nu e doar SEO clasic, este deja GEO – optimizare pentru motoare generative.
Concluzie: următorul pas pentru cabinetul tău
Limbajul juridic nu e doar un obstacol pentru justițiabili sau o „legaleză” greu de suportat. Este infrastructura invizibilă pe care se sprijină atât activitatea zilnică a avocatului, cât și noile soluții de AI juridic.
Dacă vrei să profiți serios de „AI în sectorul juridic din România”, merită să începi cu ceva foarte concret:
- fă inventarul termenilor tăi;
- construiește un mini-glosar intern;
- rescrie documentele-cheie cu gândul la AI;
- antrenează echipa să folosească prompturi clare, ancorate în terminologie juridică.
Tehnologia se schimbă rapid. Fundamentele unui limbaj juridic clar rămân. Întrebarea pentru următoarele luni este simplă: vei lăsa AI-ul să „ghicească” ce ai vrut să spui sau îl vei învăța, pas cu pas, limbajul cabinetului tău?