OUG 76/2025 schimbă regulile de închidere a programelor 2014‑2020. Vezi unde sunt riscurile și cum poate AI juridic ajuta avocații să controleze haosul normativ.
Închiderea programelor 2014‑2020: unde se joacă, de fapt, riscul
La final de 2025, România încă închide socotelile cu perioada de programare 2014‑2020. Vorbim de miliarde de euro care trebuie justificate, certificate, raportate și apărate juridic – la zi, fără greșeli și fără întârzieri.
Ordonanța de urgență nr. 76/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1157 din 12.12.2025, ajustează tocmai acest mecanism de închidere a programelor operaționale. Pentru avocați, consilieri juridici, consultanți în fonduri europene și juriști din administrație, nu e doar o știre legislativă: e un test de reziliență administrativă și un caz‑școală despre cum ar trebui folosită inteligența artificială în practica juridică.
Realitatea? E aproape imposibil să urmărești manual toate aceste liste de proiecte, termene, condiții europene și riscuri de dezangajare. Aici intră în scenă LegalTech și soluțiile de AI juridic, care pot transforma un haos normativ într‑un flux de lucru controlabil.
În articolul de față:
- clarific ce aduce nou OUG 76/2025 în închiderea programelor 2014‑2020;
- explic unde sunt riscurile reale pentru autorități, beneficiari și avocați;
- arăt, concret, cum pot fi folosite soluțiile de AI în managementul juridic al fondurilor europene și în activitatea de zi cu zi a cabinetelor de avocatură.
Ce schimbă OUG 76/2025 în închiderea programelor 2014‑2020
OUG 76/2025 modifică OUG 36/2023 (cadrul general pentru închiderea programelor operaționale 2014‑2020) și OUG 156/2024 (măsuri fiscal‑bugetare). Scopul oficial: maximizarea absorbției fondurilor și evitarea dezangajărilor.
Pe scurt, ordonanța:
- adaptează regulile la situația proiectelor nefinalizate la 31.12.2023;
- clarifică tratamentul proiectelor etapizate în 2021‑2027 și al celor nefuncționale;
- pune pe masă reguli unitare privind neregulile, raportările și schimbul de informații;
- prelungește și ajustează mecanismele de sprijin material pentru persoanele în risc de deprivare materială, identificând excepții pentru 2025.
De ce contează pentru practicieni
Pentru avocați și juriști, miza nu e doar „compliance”. Miza este:
- cine suportă ajustările financiare dacă proiectul ajunge nefuncțional;
- cum se pot renegocia contracte între beneficiari și contractanți, în contextul noilor termene;
- cum se documentează și apără dosarele de nereguli, contestații și litigii;
- cum se asigură trasabilitate juridică perfectă, în cazul unor audituri ulterioare.
În orice cabinet serios care atinge zona de fonduri europene, această ordonanță generează, practic, un val de:
- analize contractuale;
- actualizări de proceduri interne;
- notificări către clienți;
- revizuire a matricelor de risc și de conformitate.
Iar aici, AI juridic devine un aliat foarte concret.
Proiecte nefinalizate, nefuncționale și etapizate: unde se pot rupe lucrurile
OUG 76/2025 regândește modul în care sunt tratate proiectele care, la 31.12.2023, erau nefinalizate. Cheia este reîncadrarea lor, acolo unde se îndeplinesc condițiile, ca proiecte nefuncționale, în sensul art. 118a din Regulamentul (UE) 2021/1060.
Ce înseamnă asta, practic
- Dacă un proiect nefinalizat la 31.12.2023 nu e etapizat în 2021‑2027 și nu are recepția finală până la 31.12.2025,
- și nu este declarat/Reîncadrat nefuncțional,
- autoritatea de management va trebui să restituie Comisiei Europene sumele plătite pentru cheltuieli anterioare anului 2023.
Asta lovește direct:
- bugetul de stat;
- indicatorii de absorbție la nivel de program;
- relația contractuală beneficiar – autoritate de management – furnizori.
Unde pot interveni cabinetele de avocatură
Avocații pot avea un rol esențial pe trei niveluri:
- strategie juridică de închidere a proiectului: recalibrarea calendarului contractual, acte adiționale, renegocierea clauzelor de penalități;
- analiza încadrării ca proiect nefuncțional: ce înseamnă nefuncțional în lumina Regulamentului UE, ce documente susțin sau combat această calificare;
- litigii, contestații și recuperări: de la contencios administrativ împotriva deciziilor de recuperare de fonduri până la litigii comerciale cu antreprenorii.
Fără instrumente digitale, toată această muncă devine greu de gestionat, mai ales dacă un cabinet are zeci de clienți cu proiecte pe diverse programe operaționale.
Cum poate AI juridic să țină sub control acest hățiș normativ
Pentru seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, OUG 76/2025 e un exemplu perfect: un act tehnic, lung, care se suprapune peste regulamente europene, ordonanțe anterioare și ghiduri de implementare.
1. Analiza automată a cadrului legal relevant
În loc să cauți manual prin zeci de acte normative, un sistem de AI juridic poate:
- identifica toate articolele afectate din OUG 36/2023 și OUG 156/2024;
- mapa normele naționale pe articolele relevante din Regulamentele (UE) 1303/2013 și 2021/1060;
- genera un rezumat executiv personalizat: ce e relevant pentru autoritate de management, ce e relevant pentru beneficiar, ce pentru furnizori.
Pentru un cabinet orientat pe fonduri europene, asta înseamnă:
- răspunsuri mai rapide către clienți;
- memorii juridice mai bine structurate;
- timp economisit pe activitate nefacturabilă.
2. Managementul digital al contractelor și obligațiilor
Închiderea programelor 2014‑2020 înseamnă mii de contracte de finanțare, lucrări, servicii, furnizare. Un modul de contract management cu AI poate:
- extrage automat din contracte: termene de recepție, condiții de plată, clauze suspensive/rezolutorii, obligații de raportare;
- seta alerte automate pentru termene critice (ex: 31.12.2025 – recepția lucrărilor);
- evidenția clauze care intră în coliziune cu noul cadru legal sau care necesită acte adiționale.
Exemplu concret:
Un beneficiar are 14 contracte de lucrări în paralel, pe trei programe operaționale diferite. AI‑ul identifică instant unde există riscul major de a nu se încheia recepția până la 31.12.2025 și marchează proiectele în care, dacă nu apar modificări, există risc de reîncadrare ca nefuncționale.
3. Urmărirea plăților și a fluxurilor financiare
Maximizarea absorbției fondurilor nu e doar o problemă contabilă, ci și juridică. În multe proiecte, plata depinde de îndeplinirea unor condiții contractuale și legale.
Un instrument LegalTech integrat cu date financiare poate:
- urmări istoricul plăților și corelarea lor cu cererile de rambursare;
- marca automat plățile care riscă să fie supuse corecțiilor financiare, în funcție de tipul de neregulă identificată;
- genera rapoarte pentru client și pentru avocat cu scenarii „what‑if” (de ex.: ce se întâmplă dacă proiectul nu se finalizează în termen?).
Pentru avocați, asta se traduce în consultanță proactivă, nu doar reactivă când apar decizii de corecție sau de recuperare.
Nereguli, etapizare și litigii: cum ajută AI în contenciosul fondurilor europene
OUG 76/2025 introduce o reglementare explicită și unitară a schimbului de informații și a obligațiilor legate de nereguli atât pentru programele 2014‑2020, cât și pentru 2021‑2027, în special pentru proiectele etapizate.
De ce e critică această clarificare
- aceeași operațiune poate fi urmărită în două perioade de programare diferite;
- neregulile identificate în faza I sau II trebuie raportate și tratate coerent;
- în lipsa unei trasabilități juridice bune, riscul de decizii greșite de recuperare crește.
Cum poate AI să structureze un dosar de neregulă
Un flux LegalTech dedicat contenciosului fondurilor europene poate:
- centraliza toate documentele relevante (contracte, notificări, rapoarte de audit, corespondență);
- indexa automat probele și le poate corela cu baza legală (articole din regulamente UE, legislație națională, ghiduri);
- genera o cronologie juridică clară a proiectului și a neregulii invocate;
- sugera jurisprudență relevantă (de ex. CJUE sau instanțe naționale, dacă există un modul de căutare jurisprudentială cu AI).
Pentru avocați, asta înseamnă:
- timp redus de pregătire a plângerilor prealabile și a acțiunilor în contencios administrativ;
- structură mai bună a argumentelor;
- posibilitatea de a oferi clienților estimări de risc mai bine fundamentate (inclusiv prin modele de predicție a rezultatelor, acolo unde datele permit astfel de analize).
Sprijin material și termene extinse: o zonă sensibilă social, dar și juridic
Un element interesant al OUG 76/2025 este prelungirea și clarificarea cadrului privind distribuția suporturilor electronice de sprijin material pentru persoanele în risc de deprivare materială sau sărăcie extremă, pentru destinatarii identificați în 2025.
Se instituie și o excepție de la termenul limită de acordare a sprijinului pentru aceste categorii, la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Pentru juriștii specializați în drept social, achiziții publice și fonduri europene, asta ridică întrebări concrete:
- cum se vor adapta contractele de achiziție pentru cardurile sau tichetele electronice;
- ce se întâmplă cu clauzele privind termenele de livrare și distribuție;
- cum se documentează eligibilitatea cheltuielilor realizate după termenul inițial de 31.12.2025.
Aici, un sistem AI bine configurat poate:
- urmări simultan condițiile din regulamentul UE, OUG 36/2023 și OUG 76/2025;
- marca automat situațiile de risc (ex: distribuții întârziate, schimbări de categorie de beneficiar);
- genera check‑list‑uri personalizate pentru operatorii din teren și pentru juriști.
Ce înseamnă OUG 76/2025 pentru un cabinet de avocatură orientat spre LegalTech
Cabinetele de avocatură care vor rămâne competitive pe zona fondurilor europene în următorii ani vor face două lucruri în paralel:
- vor înțelege foarte bine tehnic reglementările precum OUG 76/2025;
- vor adopta soluții de AI juridic și LegalTech care să le permită să gestioneze volum mare de proiecte fără a sacrifica calitatea.
Un posibil „stack” LegalTech pentru astfel de mandate
- Motor de căutare juridică cu AI – pentru monitorizarea continuă a modificărilor legislative și a regulamentelor UE relevante;
- Contract analytics – pentru extragerea și urmărirea termenelor și obligațiilor esențiale din contractele de finanțare și execuție;
- Case & matter management cu AI – pentru organizarea tuturor proiectelor de fonduri europene pe clienți, programe, riscuri, termene;
- Document automation – pentru generarea rapidă de notificări, acte adiționale, plângeri prealabile, acțiuni în instanță, pe baza unor template‑uri inteligente;
- Dashboards de risc și absorbție – care să ofere partenerilor o vedere panoramică: câte proiecte sunt în risc de nefuncționalitate, câte acțiuni sunt pe rol, ce corecții pot apărea.
Am văzut cabinete care, după ce au introdus doar un modul de management de termene alimentat cu AI, au redus cu peste 40% timpul pierdut pe verificări repetitive în dosarele de fonduri.
Concluzie: AI nu înlocuiește avocatul, dar îi schimbă complet munca
OUG 76/2025 arată foarte clar două lucruri:
- legislația privind închiderea programelor operaționale 2014‑2020 e tehnică, stufoasă și cu impact financiar uriaș;
- fără instrumente digitale inteligente, e aproape imposibil să controlezi la timp toate riscurile juridice, contractuale și financiare aferente.
Pentru seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, acest act normativ e o demonstrație practică:
acolo unde volumul de date, termene, contracte și norme depășește capacitatea unei echipe de a lucra „pe hârtie”, AI‑ul devine infrastructură de lucru, nu opțiune exotica.
Dacă lucrezi cu fonduri europene – fie că reprezinți autorități, beneficiari sau furnizori – următorul pas logic este să pui pe hârtie un plan minim de LegalTech: unde poți folosi AI pentru căutare juridică, unde pentru managementul contractelor, unde pentru monitorizarea termenelor critice. Clienții vor observa diferența mai repede decât crezi.