ÎCCJ clarifică competența la cererile privind Biroul de Credit. Vezi cum poți folosi AI și LegalTech pentru a gestiona rapid, scalabil și profitabil aceste dosare.
ÎCCJ clarifică competența la cererile privind Biroul de Credit. Ce înseamnă asta pentru avocați în era AI
În martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 843/27.03.2025, că cererile privind ștergerea mențiunilor negative din Biroul de Credit țin de competența teritorială alternativă. Practic, reclamantul poate alege între sediul operatorului/persoanei împuternicite și reședința sa obișnuită, în temeiul art. 24 alin. (4) din Legea nr. 102/2005.
Pentru avocați, nu e doar un detaliu tehnic. Este o piesă în puzzle-ul tot mai complex al litigiilor de credit și protecția datelor, unde clienții vin cu telefoanele pline de notificări, scoruri de credit afectate și frustrări acumulate. Iar în 2025, cu volume crescute de litigii și presiune pe timp și cost, răspunsul nu mai poate fi doar „mai multă muncă manuală”.
În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, acest articol leagă jurisprudența ÎCCJ de o întrebare foarte practică: cum putem folosi inteligența artificială ca să gestionăm rapid, sigur și profitabil dosarele privind Biroul de Credit și protecția datelor?
1. Ce a stabilit ÎCCJ despre cererile de ștergere din Biroul de Credit
Decizia ÎCCJ pornește de la un lucru simplu: cererea de ștergere a mențiunilor negative din Biroul de Credit este, în fond, o cerere ce vizează exercitarea drepturilor persoanei vizate față de un operator de date.
Consecința practică:
Reclamantul poate formula acțiunea la instanța de la sediul operatorului/persoanei împuternicite sau la instanța de la reședința sa obișnuită (competență teritorială alternativă).
Această soluție se sprijină pe art. 24 alin. (4) din Legea nr. 102/2005, care transpune regulile din dreptul UE privind protecția datelor.
De ce contează această competență pentru strategia de litigiu
Pentru avocați, posibilitatea de alegere a instanței nu e un moft, ci un instrument tactic:
- puteți reduce costurile și disconfortul clientului, alegând instanța de la domiciliu;
- puteți optimiza durata procesului, în funcție de încărcarea instanțelor (acolo unde aveți date sau experiență);
- puteți construi mai coerent o practică regională/natională în litigii de protecția datelor și drept bancar.
Aici intră în scenă AI: gestionarea coerentă a zecilor sau sutelor de dosare similare, cu aceeași problemă de competență, devine mult mai ușoară când aveți un sistem LegalTech care „înțelege” regula și o aplică automat.
2. Context juridic: Biroul de Credit, protecția datelor și drepturile persoanei vizate
Mențiunile din Biroul de Credit nu sunt doar „date financiare”. Sunt date cu impact direct asupra vieții economice a unei persoane: acces la credit ipotecar, leasing, carduri de credit, refinanțări.
Ce drepturi are persoana vizată în raport cu Biroul de Credit
În baza legislației de protecția datelor, corelată cu Legea nr. 102/2005, persoana vizată are, în esență, următoarele drepturi:
- dreptul de acces – să știe ce date sunt înregistrate și cine le prelucrează;
- dreptul la rectificare – corectarea datelor inexacte sau incomplete;
- dreptul la ștergere (în anumite condiții) – mai ales când:
- datele nu mai sunt necesare scopului pentru care au fost colectate;
- prelucrarea e ilegală;
- a expirat termenul legal de stocare;
- dreptul de opoziție – în anumite situații, la prelucrarea datelor.
Litigiile privind Biroul de Credit sunt, în practică, un amestec de drept civil, bancar și protecția datelor. Aici AI poate deveni un partener tehnic important: clasifică rapid spețele, identifică baza juridică, propune tipare de argumentare.
3. Unde intervine AI: de la analiză de dosar la strategie de litigiu
Realitatea din cabinetele de avocatură e clară: volumul de cazuri similare – contestații la executare, ștergere din Biroul de Credit, litigii de protecția consumatorilor – e mare și repetitiv. Miza nu mai e doar „să câștigăm dosarul”, ci să putem gestiona serii întregi de dosare cu aceeași calitate, dar cu mai puțin timp consumat per caz.
3.1. Analiză juridică automată pentru dosarele de credit
Un sistem de inteligență artificială bine antrenat pe drept bancar și protecția datelor poate:
- citi automat documentele din dosar (contracte de credit, notificări, extrase Biroul de Credit, corespondență cu banca);
- identifica mențiunile relevante: data raportării în Biroul de Credit, durata stocării, natura incidentelor de plată;
- verifica termenele legale: durata maximă de raportare, prescripție, termene de contestare;
- eticheta speța: caz de ștergere pentru expirarea termenului, pentru inexactitatea datelor, pentru lipsa consimțământului etc.
În loc să consume ore pe fiecare caz, avocatul poate porni de la un rezumat juridic generat de AI, pe care îl verifică și îl rafinează.
3.2. Verificarea competenței și generarea automată de cereri
Decizia ÎCCJ privind competența alternativă e perfectă pentru automatizare:
- sistemul AI poate prelua adresa clientului și sediul operatorului;
- poate indica instant instanțele competente conform regulii de competență alternativă;
- poate genera șabloane de cerere de chemare în judecată, cu:
- capete de cerere adaptate tipului de situație (ștergere, rectificare, daune morale);
- motivarea pe Legea nr. 102/2005, legislația de protecția datelor și jurisprudența ÎCCJ;
- invocarea expresă a dreptului de alegere a instanței.
Avocatul păstrează controlul, dar nu mai pornește de la foaia albă. Timpul câștigat se duce în fine-tuning juridic și strategie, nu în rescris formulare.
4. LegalTech pentru protecția datelor: ce pot folosi avocații, concret
Când vorbim de AI în sectorul juridic din România, nu vorbim de un viitor vag. Vorbim de instrumente foarte concrete pe care un cabinet le poate adopta în 2025–2026.
4.1. Sisteme de management al dosarelor cu AI integrat
Un dossier management system cu componentă AI poate:
- organiza dosarele pe tipuri de litigii: „Biroul de Credit – ștergere mențiuni”, „credit de consum – clauze abuzive” etc.;
- genera alerte automate pentru termene: răspuns la cerere, apel, recurs;
- propune template-uri de documente în funcție de tipul speței;
- centraliza jurisprudența relevantă (inclusiv Decizia ÎCCJ nr. 843/2025) și o poate sugera automat la redactarea cererii.
4.2. Motoare de căutare juridică bazate pe AI
În loc de căutări generale și pierdere de timp prin sute de decizii, avocații pot folosi:
- căutare semantică pe termeni precum „ștergere Birou de Credit competență alternativă”;
- filtrare pe instanță, dată, soluție;
- generare de rezumate comparative: ce au reținut diferite instanțe despre natura răspunderii băncii, criteriile pentru daune morale, aplicarea termenelor de stocare a datelor.
Asta scade timpul de cercetare juridică și crește coerența liniei de litigiu pe toate dosarele similare.
4.3. Asistenți AI pentru comunicarea cu clienții
În dosarele privind Biroul de Credit, comunicarea cu clienții e, de multe ori, repetitivă:
- „Cât durează ștergerea mențiunilor?”
- „Cum îmi afectează scorul de credit?”
- „Ce documente trebuie să aduc?”
Un asistent AI (chatbot juridic intern, controlat de cabinet) poate:
- răspunde 24/7 la întrebările standard, în baza unei baze de cunoștințe creată de avocați;
- colecta datele inițiale ale speței (contract, nume bancă, perioadă, data incidentelor);
- programa întâlnirea cu avocatul, deja cu „fișa cazului” completată.
Rezultatul: avocatul intră în discuția cu clientul cu informațiile esențiale deja structurate, nu de la zero.
5. Predicția rezultatelor și managementul riscului: unde AI ajută și unde trebuie trasă linia
Un alt avantaj al AI în litigiile privind Biroul de Credit este partea de analiză statistică a rezultatelor.
5.1. Ce poate face un model de predicție pentru dosarele de credit
Pe baza unui istoric de dosare (ale cabinetului sau anonimizate, acolo unde cadrul legal o permite), un model AI poate:
- estima probabilitatea de admitere a cererii de ștergere, în funcție de:
- vechimea mențiunii;
- comportamentul de plată ulterior;
- instanța aleasă;
- jurisprudența recentă;
- sugera scenarii alternative: soluționare amiabilă cu banca vs. litigiu;
- ajuta la calibrarea onorariului în funcție de complexitate și șanse.
Asta nu înlocuiește judecata avocatului, dar este un instrument de decizie: poți explica clientului, transparent, de ce merită sau nu să intre într-un proces.
5.2. Limitele AI – unde rămâne esențial rolul avocatului
În litigii cu impact personal puternic – cum sunt cele care blochează accesul la credit locativ sau refinanțare –, clientul nu are nevoie doar de procentaje. Are nevoie de:
- o strategie juridică adaptată situației concrete;
- un discurs uman în fața instanței;
- decizii asumate pe chestiuni sensibile (de exemplu, dacă se cer sau nu daune morale mari).
AI ajută cu volum, consistență, viteză. Decizia juridică, etică și tactică rămâne la avocat. Asta e linia care nu trebuie trecută.
6. Cum poate un cabinet să înceapă practic cu AI pe dosarele Biroul de Credit
Adoptarea AI nu trebuie să fie un „big bang”. Pentru majoritatea cabinetelor românești, funcționează mai bine o abordare incrementală:
- Identificați un tip de dosar recurent – de exemplu, „cereri de ștergere mențiuni negative din Biroul de Credit”.
- Standardizați fluxul de lucru:
- ce documente cereți clientului;
- cum analizați competența (inclusiv regula din Decizia ÎCCJ nr. 843/2025);
- cum redactați capetele de cerere și motivarea.
- Introduceți AI pe bucăți:
- întâi pentru scanare și rezumare documente;
- apoi pentru propuneri de șabloane de cereri;
- ulterior pentru căutare și recomandare de jurisprudență.
- Monitorizați rezultatele:
- timp mediu de pregătire a unui dosar înainte/după AI;
- rata de admitere a acțiunilor;
- feedback de la clienți.
Cei care fac acest pas acum, în 2025–2026, își creează un avantaj competitiv clar pe piața serviciilor de drept bancar și protecția datelor.
Concluzie: decizia ÎCCJ e clară, întrebarea e cum o folosiți cu ajutorul AI
Decizia ÎCCJ privind competența alternativă în cererile de ștergere a mențiunilor din Biroul de Credit clarifică un aspect procedural esențial. Mai important pentru avocați este cum integrează această regulă într-un flux de lucru susținut de AI, astfel încât:
- să gestioneze volume mari de dosare similare;
- să ofere clienților răspunsuri rapide și bine fundamentate;
- să reducă timpul consumat pe sarcini repetitive și să-l mute spre strategie și plaidorie.
Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” are exact această miză: să arate că AI nu este un gadget tehnologic, ci un instrument foarte concret pentru litigii reale, cu oameni reali, cum sunt cele privind Biroul de Credit. Următorul pas ține de fiecare cabinet: rămâneți în paradigma „tipar – scaner – word”, sau începeți să construiți o practică de litigii asistată de AI, în care astfel de decizii ale ÎCCJ devin reguli vii într-un sistem inteligent?