Grecia la CJUE: lecție de compliance și LegalTech

Grecia ajunge la CJUE: un studiu de caz de „așa nu” în compliance

Când un stat membru UE ajunge în fața Curții de Justiție pentru că nu a respectat un termen clar – decembrie 2020 – nu mai vorbim doar de drept aerian. Vorbim despre cum se face (sau nu) managementul conformării la nivel instituțional.

Decizia Comisiei Europene din 11.12.2025 de a trimite Grecia la CJUE pentru neaplicarea Regulamentului PBN e fix genul de speță din care un avocat bun își construiește o strategie de consultanță, de litigii și, tot mai des în 2025, o strategie de LegalTech și AI pentru compliance.

Pentru avocații din România, cazul e interesant din trei motive:

• arată cum funcționează, în practică, mecanismul de infringement;
• evidențiază riscurile ignorării termenelor și obligațiilor tehnice din dreptul UE;
• e un exemplu clar unde instrumentele de AI juridic puteau preveni derapajul.

În această serie „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, folosim cazul Greciei ca să arătăm nu doar cum funcționează dreptul UE, ci și cum un cabinet de avocatură poate construi servicii moderne de compliance pe baza lui.

---

1. Ce a greșit Grecia, pe scurt și fără floricele

Grecia este trimisă la CJUE pentru că nu a instituit și nu a publicat procedurile de navigație bazată pe performanță (PBN) pe aeroporturile sale, așa cum cere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1048.

Esențialul, în termeni juridici operaționali:

• Regulamentul PBN stabilea obligații clare pentru statele membre;
• procedurile PBN pentru 44 de capete de pistă instrumentală trebuiau publicate până în decembrie 2020;
• în 2024, Comisia a trimis scrisoare de punere în întârziere;
• tot în 2024, după răspunsuri insuficiente, a emis aviz motivat;
• în 12.2025, constatând că măsurile sunt tot incomplete, sesizează CJUE.

Comisia consideră eforturile Greciei „insuficiente” – o formulare care, tradusă în limbaj de practician, înseamnă: lipsă de plan coerent, lipsă de execuție, lipsă de dovadă documentară.

Ce e, de fapt, PBN și de ce contează

Navigația bazată pe performanță nu e doar o modă tehnică. Ea aduce:

• siguranță sporită la decolare/aterizare;
• capacitate crescută a aeroporturilor;
• reducerea impactului asupra mediului (rute optimizate, mai puțin combustibil);
• eficiență de cost pentru operatori și, indirect, pentru pasageri.

Din perspectiva dreptului UE, PBN e un exemplu clasic de reglementare tehnică obligatorie, unde nerespectarea nu e un detaliu: lovește direct în siguranță, mediu și funcționarea pieței interne.

---

2. Lecția pentru avocați: cum arată, concret, eșecul de compliance

Cazul Greciei arată tiparul clasic al unui eșec de conformare, pe care îl vedem și în companii, și în instituții publice, inclusiv în România.

Etapele eșecului

1. Regulament clar, cu termen ferm – există text, există deadline.
2. Implementare întârziată – proiecte tehnice complicate, bugete, licitații, schimbări de guvern etc.
3. Lipsă de monitorizare centralizată – nimeni nu are tabloul complet, cu termene și responsabilități.
4. Comunicare deficitară cu autoritatea de supraveghere – răspunsuri parțiale, planuri neasumate.
5. Intervenția forțată a autorității – în UE, asta înseamnă infringement și, în final, CJUE.

Într-un cabinet de avocatură, aceeași logică se vede la:

• companii care nu aplică la timp reglementări sectoriale (energie, transport, bancar);
• instituții publice care ratează termene pentru transpunerea directivelor;
• operatori economici care nu își actualizează procedurile interne la noile regulamente UE.

Un avocat de compliance bun nu așteaptă scrisoarea de punere în întârziere. Construiește din timp sistemul care spune clar: cine, ce, până când, cu ce consecințe.

---

3. Unde intră AI și LegalTech în povestea asta

În 2025, să faci management de conformare doar cu Excel-uri și e-mailuri e, sincer, o rețetă pentru probleme. În special în dreptul UE, unde ai:

• un flux constant de regulamente, directive, ghiduri;
• termene tehnice multiple, uneori diferite pe sectoare sau instituții;
• obligații de raportare, dovadă și auditabilitate.

Ce poate face AI-ul juridic, concret

Pentru un caz de tip Regulamentul PBN, un set de instrumente LegalTech pentru avocați ar putea include:

• Monitorizare automată a legislației UE: un motor de căutare AI care urmărește Jurnalul Oficial și comunicările Comisiei și trimite alerte când apar acte relevante pentru clienții tăi (de ex. transporturi, aviație, energie).

• Maparea obligațiilor: sistem care extrage din regulament:

  • actorii vizați (state membre, autorități aviatice, operatori);
  • obligațiile concrete (elaborare proceduri, publicare, raportare);
  • termenele limită (decembrie 2020, etape intermediare etc.).

• Dashboard de conformare pentru fiecare client/instituție:

  • procent de obligații îndeplinite;
  • termene apropiate (30/60/90 zile);
  • riscuri asociate (amenzi, pierderea licențelor, infringement la nivel de stat).

• Asistent AI pentru redactare și răspunsuri către autorități:

  • propuneri de răspuns structurat la scrisoarea de punere în întârziere;
  • modele de planuri de măsuri cu jaloane realiste;
  • generare automată de rapoarte de progres.

Când combini toate acestea într-un flux logic, obții un serviciu pe care puține cabinete îl oferă azi: compliance by design, nu pompieristic.

---

4. Cum transformi cazul Greciei într-un produs de consultanță în România

Pentru un cabinet românesc focusat pe dreptul UE și reglementări sectoriale, speța Greciei poate fi folosită ca model pentru un serviciu clar vândut clienților.

Pasul 1: poziționarea serviciului

Poți construi o ofertă de tip:

„Serviciu de monitorizare și gestionare a conformării la reglementări UE pentru instituții și companii din sectoare reglementate (transport, energie, financiar).”

Aceasta include:

• audit inițial al obligațiilor din regulamente relevante;
• configurarea unui sistem AI de monitorizare legislativă;
• implementarea unui calendar de conformare cu responsabilități clare;
• sprijin la comunicarea cu autoritățile (ANRE, ASF, autorități de transport etc.).

Pasul 2: AI ca „motor invizibil”

Pentru client nu contează cum e construită tehnic soluția. Dar pentru cabinet contează să:

• folosească instrumente de cercetare juridică automatizată pentru a rămâne la zi cu dreptul UE;
• integreze un modul de management al dosarelor și termenelor, care să trimită alerte interne când se apropie un termen regulamentar;
• documenteze în timp real toate măsurile implementate, pentru a putea demonstra „eforturi suficiente” în fața autorităților.

Aici, AI-ul te ajută să scalezi:

• în loc să ai un stagiar care urmărește manual noutățile legislative, ai un sistem care ți le aduce zilnic, filtrate;
• în loc să verifici manual fiecare regulament de 200 de pagini, ai un model AI care îți extrage obligațiile cheie;
• în loc să cauți prin e-mailuri „cine ce a făcut”, ai un dashboard care îți arată statusul pe fiecare obligație.

Pasul 3: folosirea cazului Greciei în pitching

Când discuți cu o autoritate, o companie aeriană sau un alt operator din sector reglementat, poți folosi cazul Greciei ca exemplu foarte concret:

• „Uitați ce se întâmplă când un stat membru nu are un sistem solid de management al conformării.”
• „Noi vă propunem un model în care astfel de situații sunt identificate cu ani înainte să ajungeți în situație de sancțiuni.”

Nu e teorie, e jurisprudență în formare. Iar clienții răspund mult mai bine la exemple reale decât la prezentări abstracte.

---

5. Întrebarea esențială: cum eviți ca România să fie „următoarea Grecia”?

România are propriile provocări de conformare la dreptul UE. Și la noi există riscul ca obligații tehnice complexe (digitalizare, mediu, transport, energie) să fie tratate „la marginea biroului” până e prea târziu.

Ce poate face, concret, un avocat român

1. Să-și specializeze practica pe compliance UE + LegalTech

   • să înțeleagă mecanismul de infringement, rolul CJUE și tipurile de sancțiuni;
   • să-și construiască o bibliotecă internă de spețe (precum cazul Greciei) folosite în consultanță.

2. Să integreze AI în fluxurile interne

   • research automatizat pe dreptul UE și jurisprudență CJUE;
   • management de dosare cu termene și alerte automate;
   • generare asistată de documente (memos, planuri de măsuri, răspunsuri către autorități).

3. Să-și educe clienții pe logica „compliance continuu”

   • nu „facem un proiect acum și ne vedem peste 5 ani”, ci abonamente de monitorizare;
   • rapoarte trimestriale de risc de neconformare pe reglementările relevante;
   • simulări de „worst case scenario” (ce se întâmplă dacă nu respectăm termenul X?).

Unde se intersectează toate acestea cu AI în sectorul juridic

În această serie despre AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați, cazul Greciei ilustrează perfect că:

• AI-ul nu e un moft, ci o unealtă de management al riscului juridic;
• un cabinet care stăpânește dreptul UE + AI are un avantaj competitiv clar;
• spețele de infringement și CJUE vor deveni, tot mai mult, terenul natural al avocaților care știu să combine analiza juridică profundă cu instrumente inteligente de monitorizare și management.

---

Concluzie: de la „am ratat termenul” la „nu mai ratăm nimic”

Ceea ce vedem azi cu Grecia la CJUE e, de fapt, un avertisment pentru toți actorii din UE: state, autorități, companii. Termenele din regulamente nu sunt decorative, iar „eforturi insuficiente” nu mai țin în 2025.

Pentru avocații din România, șansa este clară:

• să transforme astfel de spețe în laboratoare de învățare pentru dreptul UE;
• să construiască servicii de compliance bazate pe LegalTech și AI;
• să devină, pentru clienți, parteneri de încredere care previn crizele, nu doar le sting.

Dacă îți dorești ca următorul „caz Grecia” să fie, pentru clienții tăi, doar un exemplu de „așa nu” povestit la training, nu o criză trăită pe pielea lor, acum e momentul să îți pui întrebarea: ce sistem de AI și LegalTech pentru compliance construiesc în cabinetul meu în 2026?