Fiat Justitia și LegalTech: de la dosarele Revoluției la AI

Fiat Justitia în era AI: ce ne învață dosarele Revoluției și Mineriadei

În 2025, la 35 de ani de la Revoluție, România încă își poartă în instanțe dosarele Decembrie ’89 și Mineriada 13-15 iunie 1990. Încă discutăm despre camere preliminare, restituiri la Parchet și hotărâri CEDO neexecutate complet, în timp ce familiile victimelor așteaptă pur și simplu să se facă dreptate.

Asta nu mai e doar o problemă istorică. E un simptom clar al felului în care sistemul nostru judiciar gestionează (sau nu gestionează) dosare complexe, cu sute de părți vătămate, tone de documente și investigații fragmentate pe decenii. Iar pentru avocați, procurori și judecători, realitatea e crudă: timpul se duce în căutări, administrare de volume uriașe de informații, verificări repetitive. Prea puțin rămâne pentru analiză juridică reală și strategie.

În această postare din seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, folosesc contextul dat de articolul „Fiat Justitia” al lui Antonie Popescu pentru a arăta:

• de ce dosarele Revoluției și Mineriadei sunt un studiu de caz perfect al ineficienței procedurale;
• cum ar putea fi folosită inteligența artificială pentru a gestiona astfel de cauze;
• ce câștigă, concret, un cabinet de avocatură românesc care adoptă LegalTech acum, nu peste 5 ani.

1. Dosarul 13-15 iunie 1990: când procedura omoară ritmul dreptății

Realitatea este dură: în decembrie 2025, la Înalta Curte dosarul Mineriadei se află încă în Camera preliminară. Instanța trebuie să decidă dacă trimite cauza la judecata de fond sau o restituie la Parchet pentru „acoperirea unor riscuri”. Pronunțarea este stabilită abia la 28.01.2026.

În paralel, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei critică România pentru:

• anchete începute la începutul anilor ’90 și încă nefinalizate;
• nereguli repetate care au dus la restituirea dosarelor (de trei ori, pentru Decembrie ’89);
• neclarități majore privind anumite perioade (17-22 decembrie 1989) și cauze punctuale.

Aceste întârzieri nu țin doar de „voință politică” sau „presiuni”. O parte importantă ține de complexitatea tehnică și organizatorică a acestor dosare:

• mii de pagini de declarații, rapoarte, interceptări, acte medicale, expertize;
• sute de persoane vătămate, multe organizații nerecunoscute sau omise în rechizitoriu;
• acte emise de structuri militare, parchet militar, Parchetul General, instanțe diferite;
• hotărâri CEDO care trebuie înțelese, corelate și implementate.

În articolul „Fiat Justitia”, Antonie Popescu pune degetul pe rană: fără includerea unor părți vătămate de notorietate și fără clarificarea rolului FSN și al organizatorilor represiunii, dosarul riscă să rămână incomplet. Asta înseamnă proceduri contestabile, anulări, noi trimiteri înapoi. Tradus în limbaj de management: ciclu nesfârșit de rework.

2. Ce ar fi putut face AI pentru astfel de dosare (dacă o aveam din anii ’90)

Nu putem rescrie istoria. Putem, însă, învăța din ea. Dacă ne uităm la problemele concrete din dosarele Revoluției și Mineriadei, vedem exact locurile unde AI și LegalTech pot reduce ani întregi de bâlbâieli procedurale.

2.1. Identificarea și gestionarea părților vătămate

Una dintre criticile fundamentale: lipsesc din rechizitoriu entități vătămate evidente – universități, asociații, partide istorice, organizații civice.

Ce poate face AI aici?

• Recunoaștere automată de entități (NER): un sistem de analiză a textului parcurge toate actele de urmărire penală, plângerile, cererile și identifică automat: persoane, instituții, asociații, partide, funcții.
• Detectarea inconsecvențelor: dacă „Asociația 21 Decembrie 1989” apare în 200 de acte ca parte vătămată, martor, petent, dar nu apare în lista finală din rechizitoriu, sistemul semnalează o posibilă omisiune.
• Dashboard de părți procesuale: procurorul, judecătorul sau avocatul vede în timp real cine sunt toate părțile, în ce calitate apar, câte acte îi vizează, ce cereri au depus.

E impact mare? Da. O astfel de funcționalitate reduce masiv riscul ca un dosar să fie restituit din cauza unor scăpări de acest tip. Pentru un cabinet de avocatură, aceleași tehnologii pot fi folosite în:

• acțiuni colective;
• litigii cu sute de reclamanți;
• dosare de muncă sau consumatori la scară mare.

2.2. Căutare juridică inteligentă și corelarea deciziilor CEDO

Hotărârea CEDO „Mocanu și alții vs. România” (2014) și deciziile ulterioare ale Comitetului de Miniștri sunt esențiale. Ele stabilesc, printre altele, că crimele împotriva umanității sunt imprescriptibile și că investigațiile trebuie să fie efective, continue, fără pauze nejustificate.

În practică, însă, astfel de hotărâri sunt:

• citite fragmentar;
• înțelese diferit de la un procuror la altul;
• prost corelate cu dosarul concret.

Un instrument de cercetare juridică bazat pe AI poate:

• răspunde la întrebări directe în limbaj natural: „Cum definește CEDO investigația efectivă în cauzele privind violențe la Revoluție?”;
• extrage automat pasaje relevante din hotărâri CEDO și să le lege de articole din Codul penal și Codul de procedură penală;
• genera un memento de conformitate: ce trebuie să facă Parchetul și instanțele pentru a nu încălca Convenția.

Pentru un avocat care lucrează în dosare penale complexe, asta înseamnă:

• mai puține ore pierdute în căutări manuale;
• memorii și concluzii scrise pe baza unei viziuni unitare asupra jurisprudenței europene;
• argumente clare când invocă neexecutarea hotărârilor CEDO.

3. Durata excesivă a anchetelor penale: unde poate interveni LegalTech

CEDO a constatat încălcări procedurale grave în aceste cauze, mai ales privind durata excesivă a anchetelor penale. Comitetul de Miniștri insistă, în decizia din 04.12.2025, ca România să folosească „toate resursele disponibile” pentru a finaliza investigațiile.

În 2025, aceste „resurse disponibile” includ deja:

• sisteme de management al dosarelor cu automatizare;
• predicție a duratei procedurilor, pe baza datelor istorice;
• alertare automată când anumite termene sau etape sunt întârziate.

3.1. Management inteligent al fluxului de lucru

Pentru Parchet și instanțe, dar și pentru cabinetele de avocatură care urmăresc aceste dosare, AI poate:

• crea cronologii automate ale evenimentelor: de la 17-22 decembrie și 22-30 decembrie 1989, până la faze procedurale ulterioare (classări, redeschideri, restituiri);
• marca găuri temporale: perioade în care nu s-a făcut nimic relevant în anchetă;
• genera rapoarte clare care să arate dacă investigația este „efectivă” sau doar formală.

Pentru un avocat, un astfel de timeline inteligent este aur:

• îl folosește pentru a demonstra durata excesivă a anchetei;
• îl atașează la plângeri, excepții, cereri de accelerare a procedurii;
• îl folosește ca instrument de comunicare cu clientul („uite, în ultimii 5 ani s-au făcut doar 3 acte de urmărire penală relevante”).

3.2. Predicția duratei și a blocajelor

Un alt nivel de AI în LegalTech este analiza predictivă:

• pe baza datelor istorice despre dosare similare (complexitate, număr de părți, natură infracțiuni), sistemul estimează durata probabilă a procedurii;
• identifică factori de risc: schimbări de complet, restituiri la Parchet, conexări, disjungeri.

Nu vorbim de „cristal magic”, ci de statistici: dacă, de exemplu, în 70% din cauzele cu peste 300 de părți vătămate apare cel puțin o restituire la Parchet din cauza problemelor din rechizitoriu, un astfel de semnal ar fi putut pune presiune internă pentru curățarea rechizitoriului înainte de sesizarea instanței.

Pentru un cabinet de avocatură, aceste predicții înseamnă:

• strategie realistă de comunicare cu clientul (nu promiți „6 luni și gata” într-un dosar care statistic durează 5 ani);
• decizii informate privind resursele interne (câți oameni pui pe cauză, cum îți planifici cash-flow-ul);
• argumente clare în negocieri sau în discuții mediatice.

4. AI în cabinetul de avocatură românesc: cum treci de la teorie la practică

Discuția despre dosarele Revoluției și Mineriadei nu este doar morală sau istorică. Este și una foarte practică: dacă sistemul ar fi avut instrumente moderne de tip LegalTech, multe dintre problemele semnalate de CEDO și de Comitetul de Miniștri ar fi fost, cel puțin parțial, prevenite.

Pentru un cabinet de avocatură din România, AI nu înseamnă roboți care înlocuiesc avocatul, ci:

4.1. Asistent de cercetare juridică 24/7

Un instrument de tip „Juridice AI” sau soluții similare poate:

• răspunde în limba română la întrebări de drept penal, drepturile omului, procedură;
• sugera jurisprudență CEDO relevantă pentru cauze cu violențe, represiune, crime împotriva umanității;
• ajuta la redactarea mai rapidă a memoriilor, excepțiilor, concluziilor.

4.2. Analiză automată de documente și verificarea calității actelor

Înainte să depui o plângere complexă sau să ataci un rechizitoriu, poți folosi AI pentru:

• identificarea părților vătămate omitite sau menționate inconsistent;
• detectarea contradicțiilor între diferite acte (declarații, rapoarte, încadrări juridice);
• verificarea coerenței timeline-ului faptic.

Este exact tipul de analiză care, în dosare de tip Revoluție/Mineriade, poate face diferența între un proces care merge pe fond și un alt ciclu de „restituire la Parchet”.

4.3. Management de dosar bazat pe date

Un cabinet care lucrează în cauze penale sensibile, inclusiv cele privind crime împotriva umanității sau violențe ale statului, poate folosi AI pentru:

• urmărirea tuturor termenelor, inclusiv cele din fața CEDO, Comitetul de Miniștri, parchete militare;
• generarea de rapoarte periodice pentru clienți (asociații de victime, ONG-uri, organisme internaționale);
• analiză strategică: unde se blochează dosarele, ce tip de demers are efect, ce nu funcționează.

5. De ce „Fiat Justitia” are nevoie de „Fiat LegalTech” în România

Fraza „Fiat Justitia” – „Să se facă dreptate” – sună puternic în articolul lui Antonie Popescu. Dar între dorință și realitate există un gol de zeci de ani, umplut cu:

• întârzieri;
• erori procedurale;
• lipsă de coordonare;
• memorie instituțională fragmentată.

Adevărul este simplu: fără tehnologie serioasă, sistemul judiciar românesc nu va putea gestiona bine dosarele din Decembrie ’89 – iunie ’90 și nici pe cele complexe care vin din urmă (corupție sistemică, crimă organizată, încălcări grave ale drepturilor omului).

Pentru avocați, asta înseamnă două opțiuni:

• rămâi în paradigma „print, dosar cu șină, notițe pe post-it”, pierzând ore în șir în arhive;
• sau îți construiești un avantaj competitiv real folosind AI în cercetare juridică, analiză de documente și management de dosare.

Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” merge exact în această direcție: nu teoretizăm tehnologia, ci o punem în oglindă cu cele mai dureroase eșecuri ale sistemului. Dosarele Revoluției și Mineriadei strigă „Fiat Justitia”. Tehnologia, dacă e folosită inteligent, poate răspunde: „Fiat și un sistem care chiar poate livra dreptate, la timp”.

Dacă vrei ca următorii 10 ani ai profesiei tale să arate altfel decât ultimii 30 de ani ai acestor dosare, momentul să testezi și să integrezi instrumente LegalTech – de la AI pentru cercetare juridică la management inteligent de dosar – este acum, nu când următorul termen din dosarul tău este deja amânat a treia oară.