Succesul INM la Themis 2025 arată cum se construiește performanța juridică. Vezi cum poate AI să devină partener strategic pentru avocați și cabinete din România.
Cum arată o echipă câștigătoare în era LegalTech
În 2025, România a câștigat din nou Marea Finală a competiției Themis, iar Institutul Național al Magistraturii a urcat pe podium cu două echipe. Șase victorii în șaisprezece ani înseamnă mai mult decât un palmares frumos – înseamnă un sistem de formare care produce constant performanță la nivel european.
Aceeași întrebare apare însă imediat pentru orice avocat sau viitor magistrat: cum se transferă acest tip de performanță dintr-o competiție în sala de judecată, în dosarele complexe, presate de timp și de clienți? Răspunsul onest, în 2025, nu mai poate ignora tehnologia juridică (LegalTech) și inteligența artificială.
Articolul pornește de la succesul echipei INM la Themis 2025 și îl folosește ca punct de sprijin pentru o discuție foarte practică: ce înseamnă, concret, să fii „echipă câștigătoare” într-un drept tot mai tehnic, tot mai digital, și cum poate AI să devină partener strategic pentru avocații din România, nu doar un „gadget” interesant.
Themis 2025: mai mult decât o medalie, un model de lucru
Succesul României la Themis 2025 nu e întâmplător. Două echipe INM pe podium, cu locurile I și III, într-o competiție cu Austria, Franța, Germania, Grecia și Italia, înseamnă câteva lucruri foarte clare:
- nivel tehnic ridicat al argumentării;
- disciplină în cercetare juridică;
- capacitate de lucru în echipă pe spețe complexe;
- claritate în structurarea pledoariei în fața unui juriu exigent.
Auditorii de justiție care au concurat la Luxemburg au lucrat pe spețe de drept al Uniunii Europene, cu probleme interdisciplinare și termene scurte. Exact tipul de context în care, în practică, o casă de avocatură se poate prăbuși sub volum… sau poate să performeze impecabil dacă are procese interne bine puse la punct și suport tehnologic inteligent.
De la pregătirea pentru Themis la pregătirea pentru litigii
Pentru a câștiga o semifinală la Napoli și apoi Marea Finală la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu ajunge „să știi drept”. E nevoie de:
- cartografiere rapidă a cadrului normativ (drept UE, național, jurisprudență CJUE și CEDO);
- identificarea liniilor de argumentare posibile și evaluarea riscurilor fiecăreia;
- anticiparea contraargumentelor celorlalte echipe;
- rafinarea pledoariei astfel încât să fie clară, coerentă și convingătoare.
Exact același tip de muncă există, doar că în versiune mai dură, în:
- litigii fiscale de mare valoare;
- contencios administrativ și concurență;
- litigii transfrontaliere, cu aplicare de drept UE;
- investigații de concurență sau dosare penale economice.
Și aici începe discuția serioasă despre AI în sectorul juridic: nu pentru a înlocui avocatul sau magistratul, ci pentru a-i permite să lucreze la standard de „Themis” în fiecare dosar important.
De ce AI și LegalTech contează pentru performanță juridică
AI nu câștigă procese și nu ia decizii de conștiință. Avocatul și judecătorul o fac. Dar AI poate schimba radical felul în care ajungi până la pledoarie.
1. Cercetare juridică accelerată, dar controlată de profesionist
Un avocat bun știe că jumătate din victorie e în cercetare. Problema reală, în practică, e timpul. Zeci de ore în baze de date, căutări cuvinte-cheie, jurisprudență împrăștiată.
Un sistem de cercetare juridică bazat pe AI poate:
- scana în câteva secunde mii de decizii relevante;
- propune spețe similare și linii de argumentare folosite anterior;
- extrage automatisat fragmente relevante și le sumarizează;
- sugera diferențe fine între decizii care, altfel, par aproape identice.
Rolul avocatului rămâne esențial:
- verifică, corectează și filtrează;
- decide ce intră în strategie și ce nu;
- adaptează totul la contextul concret al cauzei și la profilul completului.
Dar saltul de viteză e enorm. Acolo unde un avocat petrecea 10–15 ore, cu AI poate coborî la 2–3, păstrând (uneori chiar crescând) calitatea argumentării.
2. Simularea scenariilor de litigii și a contraargumentelor
Echipele INM care au câștigat Themis au făcut, foarte probabil, un exercițiu intens de „ce ne vor răspunde ceilalți?”.
Un instrument de simulare a scenariilor juridice bazat pe AI poate juca, în pregătirea unui dosar, rolul „echipei adverse virtuale”:
- generează contraargumente plauzibile la poziția ta;
- propune interpretări alternative ale textelor legale;
- semnalează vulnerabilități logice în structura argumentelor;
- testează variante multiple de structură a pledoariei.
Nu e un substitut pentru moot court sau pentru pregătirea clasică, dar este un antrenor foarte incomod și foarte util. Iar pentru o casă de avocatură care vrea să mențină intern un „standard Themis” de pregătire, astfel de simulări devin rapid un avantaj competitiv.
3. Management de dosare și coordonare de echipă
Într-o competiție, ca și într-un litigiu mare, problema nu e doar „ce argumente ai”, ci cât de bine lucrează echipa:
- cine urmărește termenele;
- cine actualizează jurisprudența;
- cine revizuiește drafturile;
- cum se păstrează consistența strategiei între mai multe căi de atac sau proceduri paralele.
Instrumentele de LegalTech pentru management de dosare ajutate de AI pot:
- organiza automat documentele pe problematici juridice;
- eticheta probele și actele relevante pe fiecare capăt de cerere;
- genera cronologii ale faptelor și timeline-uri procesuale;
- sugera task-uri critice care nu trebuie ratate.
În 2025, o echipă care lucrează doar din e-mail și Excel, fără un minim sistem inteligent de gestionare a cauzelor, pleacă cu handicap în fața unei echipe care folosește instrumente moderne.
Ce poate învăța un cabinet de avocatură din modelul INM–Themis
Performanța echipelor INM e un studiu de caz foarte util pentru cabinetele de avocatură, nu doar un motiv de mândrie națională.
1. Standard de pregătire: „nu există speță mică”
Echipele ajunse la Marea Finală Themis tratează fiecare rundă ca pe o finală. Același mindset poate fi replicat în practică prin:
- proceduri interne clare pentru cercetare minimă obligatorie în orice dosar;
- utilizarea constantă a unor instrumente AI de analiză a contractelor, jurisprudenței și doctrină;
- sesiuni interne de „pledoarii de probă” pe dosarele cheie, folosind AI ca „juriu virtual” care marchează neclaritățile.
2. Echipa și coordonatorul
La Themis 2025, fiecare echipă a avut un coordonator – un judecător cu experiență. Într-un cabinet, rolul lui este jucat de:
- partenerul coordonator;
- seniorul pe practica respectivă;
- uneori, chiar de un „knowledge manager”.
Cu suport AI, coordonatorul poate:
- urmări mai ușor progresul pe spețe și pe documente;
- identifica blocaje (de exemplu, cercetare neterminată pe o chestiune critică);
- transmite feedback rapid, direct pe documente, pe baza unor rezumate generate de AI.
3. Cultură de învățare continuă și LegalTech
Succesul repetat al INM (6 victorii în 16 ani) arată un sistem de formare construit pe termen lung, nu doar o generație norocoasă.
Cabinetele care văd AI doar ca pe un abonament tehnic ratat vor rata esențialul. Ce funcționează, din ce am văzut la firmele care se mișcă bine pe zona de LegalTech, e combinația:
- training regulat pentru avocați pe folosirea instrumentelor AI;
- politici interne clare despre ce se poate și ce nu se poate face cu AI (confidențialitate, verificări obligatorii, interdicții de copiat fără control uman);
- integrarea treptată a AI în fluxurile de lucru reale, nu doar „joacă” pe un sandbox.
De la concursuri la dosare reale: AI ca partener strategic
Există un decalaj destul de mare între modul în care se pregătesc studenții pentru moot court și modul în care se lucrează în multe cabinete. Primii sunt obsedați de argument și structură, ceilalți se pierd adesea în focul zilnic al termenelor.
AI poate fi exact puntea dintre cele două lumi.
Cum poate arăta, concret, o zi de lucru cu AI în cabinet
Un scenariu foarte realist pentru un litigiu complex de drept UE sau contencios administrativ:
-
Primirea dosarului – documentele sunt încărcate într-un sistem intern securizat, unde AI:
- le indexează;
- le grupează pe teme juridice;
- extrage reperele factuale esențiale.
-
Cercetare juridică asistată de AI – avocatul formulează întrebări precise:
- „care sunt cele mai relevante decizii CJUE pe tema X?”;
- „care sunt diferențele de abordare între ÎCCJ și curțile de apel pe problematica Y?”.
-
Analiza de risc și scenarii – AI generează:
- posibile linii de argumentare;
- contraargumente plauzibile;
- o hartă de riscuri (unde e jurisprudența contra, unde e incertă).
-
Draftarea întâmpinării sau cererii de chemare în judecată – avocatul pornește de la:
- un schelet de structură propus de AI;
- listă de decizii relevante, cu citate sugerate.
-
Revizuire finală umană – etapa critică:
- verificare temeinică a tuturor citărilor;
- ajustare de ton și strategie;
- adaptare la complet, la practică locală, la obiectivul comercial al clientului.
Rezultatul: o calitate apropiată de pregătirea pentru o finală de competiție, dar într-un timp realist pentru un cabinet care are și alte 20 de dosare pe rol.
Cum alegi și implementezi AI în practica ta (fără să pierzi controlul)
Adoptarea AI în avocatură nu e doar o decizie de software. E, mai ales, o decizie de strategie și cultură internă.
1. Clarifică ce vrei să rezolvi
Nu are sens „să ai AI” doar ca să bifezi un trend. Întreabă-te:
- unde pierdem cel mai mult timp? (cercetare, redactare, management de dosare?)
- unde facem cele mai multe erori sau omisiuni?
- care sunt tipurile de cauze unde presiunea de timp e critică?
Acolo trebuie introdus AI mai întâi.
2. Începe cu un proiect pilot mic
Un bun model este:
- alege o practică (de ex. litigii fiscale sau dreptul muncii);
- selectează 2–3 avocați deschiși la tehnologie;
- definește clar obiectivul: „reducem cu 30% timpul de cercetare pe dosarele noi în 3 luni”;
- măsoară înainte și după.
Fără metrici, totul rămâne la „ni se pare că ajută” – ceea ce nu convinge nici partenerii, nici clienții.
3. Politici interne clare și training recurent
Orice utilizare de AI în domeniul juridic trebuie să fie:
- confidențială – datele sensibile ale clienților nu pleacă în afara mediului controlat;
- verificată – niciun output AI nu ajunge direct la client sau în instanță fără control uman;
- documentată – există proceduri scrise, nu „fiecare face cum crede”.
Training-ul nu e un eveniment unic, ci un proces. Exact cum magistrații și avocații revin periodic la cursuri postuniversitare, la fel ar trebui tratat și AI în profesiile juridice.
De ce contează acum: fereastra de oportunitate pentru avocații din România
Succesul INM la Themis 2025 arată clar că România poate juca în liga mare a argumentării juridice europene. Întrebarea sinceră este dacă și mediul avocațial va ține pasul, mai ales pe zona de AI și LegalTech.
Cabinetele care, în următorii 1–3 ani, își construiesc procese interne moderne, cu AI integrat inteligent, vor:
- atrage mai ușor clienți corporate și transfrontaliere;
- lucra mai eficient pe proiecte complexe, cu marje mai bune;
- oferi tinerilor avocați un mediu de lucru apropiat de standardele competițiilor internaționale.
Cele care amână vor simți, treptat, diferența – nu din comunicate de presă, ci direct în pitch-uri pierdute, clienți nemulțumiți și oameni buni care aleg alt tip de practică.
Dacă există un mesaj practic din povestea Themis 2025 pentru avocați, e acesta:
Standardul european de performanță juridică se construiește cu talent, muncă susținută și, în 2025, cu tehnologie inteligent folosită. AI nu înlocuiește profesioniștii, dar îi poate ridica la nivelul la care podiumul devine obișnuință, nu excepție.
Acum e momentul bun să decizi în ce echipă vrei să joci: cea care vede AI ca pe un risc vag sau cea care îl tratează ca pe un partener strategic de performanță.