Litigiile se digitalizează rapid, iar modul în care avocații folosesc AI oferă un model excelent pentru implementarea inteligenței artificiale în orice companie românească.
De ce ne interesează deodată litigiile și AI-ul?
Numărul de dosare comerciale din România a crescut constant în ultimii ani, iar costul unui litigiu complex sare ușor de 50.000–100.000 de euro pentru o companie medie. În același timp, instanțele sunt sufocate, termenele se lungesc, iar presiunea pe departamentele juridice și pe avocați crește.
Pe acest fundal vine discuția ZF Live din 16.12.2025 cu Alin Grapă, avocat Filip & Company, despre tendințele de pe piața de litigii și rolul tehnologiei în procesele juridice. Chiar dacă emisiunea e gândită pentru publicul de business și juridic, mesajul ei e mai larg: modul în care digitalizarea schimbă litigiile este, practic, un manual de implementare AI pentru orice companie.
În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, articolul acesta ia punctul de plecare din discuția ZF Live și îl transformă într-un ghid: ce se întâmplă cu litigiile, ce aduce tehnologia (inclusiv AI) pe masă și, mai ales, ce pot învăța firmele românești din felul în care justiția se digitalizează.
1. Piața de litigii în România: presiune mare, eficiență mică
Piața de litigii juridice devine mai voluminoasă, mai complexă și mai scumpă. Asta împinge atât instanțele, cât și cabinetele de avocatură spre digitalizare și automatizare.
Ce se vede deja în practică
Pentru mediul de business, tendințele principale sunt clare:
- mai multe litigii comerciale și fiscale, pe fondul schimbărilor legislative și al instabilității fiscale;
- litigii mai tehnice (IT, GDPR, tech, energie, concurență), care cer o documentare masivă;
- presiune crescută pe costuri – clienții cer onorarii mai transparente și rezultate mai rapide;
- așteptări mai mari de la avocați: nu doar „câștigăm sau pierdem”, ci și predicție de risc, strategie și scenarii alternative.
Most companies get this wrong: tratează litigiul ca pe un „rău inevitabil”, nu ca pe un proces care poate fi optimizat la fel ca un flux de producție sau un funnel de vânzări.
De ce contează asta pentru AI în business
Ce se întâmplă acum în litigii este un caz-școală pentru orice companie care se gândește la AI:
- ai un volum mare de date (contracte, e-mailuri, hotărâri, rapoarte);
- ai procese repetitive (căutare, sortare, redactare, monitorizare termene);
- ai impact financiar mare și direct (costuri de litigiu, provizioane, penalități);
- ai nevoie de consistență și trasabilitate.
Orice mediu cu profilul ăsta este perfect pentru automatizare și inteligență artificială aplicată.
2. Cum schimbă tehnologia procesele de litigii
Digitalizarea a intrat deja în litigii: dosare electronice, ședințe online, comunicări prin portal, platforme de management de caz. Dar astea sunt doar începutul. Valoarea reală vine când adaugi peste infrastructura digitală un strat de LegalTech cu AI.
Din hârtie la dosar electronic – primul salt
În ultimii ani, instanțele românești au făcut câțiva pași importanți:
- acces online la dosare și hotărâri;
- depunere electronică de acte în tot mai multe instanțe;
- ședințe de judecată online în anumite situații;
- comunicare digitală între avocați, părți și instanțe.
Nu e perfect, dar deja schimbă jocul: mai puține drumuri inutile, mai puține întârzieri logistice, mai mult timp pentru munca juridică propriu-zisă.
Următorul nivel: LegalTech cu AI pentru avocați
Aici lucrurile devin interesante pentru serie și pentru mediul de business.
Exemple concrete de AI în litigii:
- analiza contractelor: un sistem AI parcurge sute de contracte și semnalează clauze cu risc de litigiu (de ex. clauze neclare de reziliere sau de penalități);
- cercetare juridică automatizată: motor AI care caută jurisprudența relevantă, o sintetizează și o leagă de articole de lege actualizate;
- predicția rezultatelor: modele care, pe baza datelor istorice, estimează probabilitatea de câștig, durata procesului și impactul financiar;
- managementul dosarelor: dashboard-uri care arată în timp real câte litigii are o companie, în ce stadiu, cu ce risc și cu ce bugete;
- generare de drafturi: AI care creează prime versiuni de întâmpinări, cereri, notificări, bazate pe șabloane și pe datele cazului.
The reality? E mai simplu decât pare. Multe din aceste instrumente se bazează pe pattern-uri repetitive, nu pe „magie”. Valoarea vine din volumul de muncă manuală înlocuit și din coerența deciziilor.
3. Ce pot învăța companiile din digitalizarea litigiilor
Felul în care cabinetele de avocatură folosesc AI este aproape identic cu felul în care o companie obișnuită ar trebui să se uite la AI în business.
Paralele clare: litigii vs. operațiuni de business
-
Reducerea costurilor
- În litigii: mai puține ore facturate pe sarcini repetitive, mai puține erori, strategii de „settlement” mai bine fundamentate.
- În business: procese automatizate în HR, financiar, suport clienți; mai puține ore consumate pe Excel și rapoarte.
-
Creșterea vitezei de reacție
- În litigii: avocații pregătesc mai repede documente, găsesc mai repede jurisprudența potrivită.
- În business: decizii pe date aproape în timp real, rapoarte de management actualizate, simulări de scenarii.
-
Management de risc mai bun
- În litigii: AI semnalează dosarele cu risc major, potențialele pierderi și șansele de succes.
- În business: modele de risc de neplată, scoring de clienți, detecție de fraude, forecast de cash-flow.
-
Standardizare + personalizare inteligentă
- În litigii: documente standard, adaptate pe caz cu ajutorul AI.
- În business: oferte standard, personalizate automat pe profilul clientului.
Lecția principală pentru manageri
Dacă un domeniu conservator ca justiția începe să folosească AI pentru litigii, nu există nicio scuză ca un business privat să rămână blocat la nivel de Excel și e-mail. Modelul e deja pe masă:
Identifici procesele repetitive, pui deasupra lor o infrastructură digitală minimă și abia apoi adaugi AI pentru decizie și automatizare.
4. De unde începe un cabinet de avocatură sau un departament juridic
Pentru avocați și departamente juridice interne, întrebarea nu mai e „dacă” vor folosi AI, ci „cum o fac fără să-și piardă controlul și calitatea muncii”.
Pasul 1: Cartografierea proceselor juridice
În practică, primul pas sănătos este să desenezi pe hârtie:
- cum intră un caz nou;
- cum se colectează informațiile;
- cum se fac cercetarea și analiza juridică;
- cum se redactează documentele;
- cum se monitorizează dosarul în timp.
Doar după ce știi cum arată fluxul, poți decide:
- ce poți automatiza (ex.: generare de documente standard, notificări de termene);
- ce poți augmenta cu AI (ex.: analiză de contracte, research, predicție de șanse);
- unde ai nevoie în continuare de judecată umană fină (strategie, negociere, pledoarie).
Pasul 2: Alegerea tipurilor de soluții LegalTech
Nu trebuie să începi direct cu un sistem enorm și scump. O abordare care funcționează bine în România:
-
Instrumente de management de dosare și termene
Un fel de CRM / ERP juridic: dosare, clienți, termene, sarcini, documente – toate într-un singur loc. -
AI pentru analiză de contracte și documente
- extragere automată de clauze;
- scoring de risc pe contract (plată, reziliere, penalități, jurisdicție);
- identificare de neconcordanțe între anexe și contractul principal.
-
AI pentru cercetare juridică
Motoare de căutare juridică ce folosesc limbaj natural în loc de cuvinte-cheie rigide și produc sinteze ușor de citit. -
Template-uri inteligente pentru documente
Combined: baze de șabloane + AI care adaptează textul la cazul concret.
Pasul 3: Guvernanță, confidențialitate și etică
Aici nu e loc de compromis. Pentru orice soluție AI folosită în juridic trebuie să existe:
- reguli clare despre ce date se urcă în sistem;
- control strict al accesului și audit al acțiunilor;
- politici de păstrare / ștergere a datelor;
- verificare umană obligatorie pentru documentele critice.
În drept, încrederea e monedă de schimb. Dacă un client are impresia că datele lui sunt folosite „ca antrenament” pentru un model AI global, relația e compromisă.
5. Cum folosesc companiile exemplele din justiție pentru a-și implementa AI-ul
Companiile care „fură meseria” de la cei care implementează LegalTech pornesc cu un avantaj clar. Procesul este aproape identic.
Un cadru simplu, aplicat după modelul litigiilor
-
Identifică zonele cu volum mare de muncă repetitivă
- juridic: cercetare, redactare, management dosare;
- business: procesare facturi, suport clienți, raportare, ofertare.
-
Digitalizează întâi fluxul, apoi adaugă AI
Nu sari direct la AI. Mai întâi:- un sistem centralizat de date;
- procese clare;
- responsabilități definite.
-
Testează punctual AI acolo unde impactul e clar
- în juridic: AI pentru analiza contractelor cu parteneri cheie;
- în business: AI pentru clasificarea ticărilor de suport sau pentru analiza sentimentului în feedback-ul clienților.
-
Măsoară și ajustează
- ore economisite per lună;
- scăderea timpului de răspuns;
- reducerea numărului de erori;
- impact financiar (litigii evitate, reduceri de penalități, creștere de conversie etc.).
Most companies get this wrong: cumpără tehnologie înainte să știe clar ce problemă rezolvă. Modelul din litigii arată exact opusul: pleci de la dosar, de la durere, nu de la gadget.
6. Ce urmează pentru AI în litigii și în business-ul românesc
Tendințele discutate la ZF Live cu Alin Grapă sunt doar începutul. În următorii 3–5 ani, e realist să vedem în România:
- platforme integrate care combină dosarul electronic de instanță cu dashboard-uri de management pentru companii;
- utilizarea AI generative pentru scenarii de pledoarii și simulări de contraargumente;
- modele statistice robuste pentru probabilitatea de câștig pe tip de litigiu, instanță, judecător, avocat;
- asigurări comerciale care își calculează prima și în funcție de „profilul de litigii” al unei companii, derivat cu ajutorul AI.
De ce contează pentru tine, ca antreprenor, manager sau avocat?
Pentru că orice oră pierdută în procese greoaie e o oră în care concurența testează AI și își scade costurile. Iar dacă până și un domeniu rigid ca litigiile juridice din România se mișcă, companiile care rămân pe loc vor plăti nota de plată prin:
- costuri juridice mai mari;
- mai multe litigii pierdute;
- decizii luate pe instinct, nu pe date.
Există o cale mult mai sănătoasă: să folosești lectiile din LegalTech ca model de implementare AI în toată compania.
Ce poți face concret după ce ai citit articolul
-
Dacă ești avocat sau consilier juridic:
- alege un tip de document (de ex. contracte de furnizare) și testează un instrument AI de analiză;
- măsoară câte ore economisești într-o lună;
- discută cu clienții mari despre un „program de prevenire a litigiilor” bazat pe audit AI al contractelor.
-
Dacă ești antreprenor sau manager:
- cere de la avocatul tău un raport anual de litigii (număr, tip, costuri, durată);
- tratează-l ca pe un KPI de business, nu ca pe o problemă exotică juridică;
- identifică un proces intern mare și repetitiv (nu doar juridic) și întreabă-te onest: „cum ar arăta dacă ar fi automatizat + asistat de AI?”.
Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” continuă cu articole dedicate pe analiza automatizată a contractelor, predicția rezultatelor în litigii și managementul dosarelor cu inteligență artificială. Dacă folosești aceste idei nu doar în juridic, ci în toată compania, AI-ul devine din buzzword un avantaj competitiv foarte concret.