Dezinformarea juridică lovește direct în profesia de avocat. Vezi cum AI și LegalTech te pot ajuta să verifici rapid informațiile și să comunici clar cu clienții.
Dezinformarea la vârful sistemului judiciar: semnal de alarmă pentru avocați
Pe 12.12.2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost nevoită să iasă public și să dezmintă o informație falsă: desființarea unor completuri penale ar fi fost decisă „arbitrar” de conducerea instanței supreme. Comunicatul ÎCCJ spune limpede: nu a existat nicio ședință a Colegiului de conducere, nu s-a decis desființarea niciunui complet, discuțiile au fost doar consultative, în vederea organizării pentru 2026.
Acest episod e simptomatic pentru ceva mai mare decât o dispută punctuală cu un politician. Arată cât de vulnerabil este spațiul juridic la dezinformare și cât de repede se pot eroda încrederea în justiție și percepția publică asupra independenței instanțelor.
Pentru avocați și cabinete de avocatură, mesajul e clar: nu mai e suficient să știi legea; trebuie să știi și să verifici, foarte rapid, adevărul factual despre ce se întâmplă în sistem. Iar aici inteligența artificială și LegalTech nu sunt doar „nice to have”, ci un instrument practic de protecție profesională.
În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, episodul ÎCCJ–dezinformare e un studiu de caz perfect: cum poate AI să reducă zgomotul, să filtreze sursele, să livreze avocaților informație exactă și actualizată, înainte ca fake news-ul să producă pagube reale.
Ce ne arată, de fapt, comunicatul ÎCCJ
Comunicatul ÎCCJ clarifică trei idei-cheie, extrem de relevante pentru oricine practică dreptul:
- Competența de organizare a completurilor aparține exclusiv Colegiului de conducere, în baza art. 31 din Legea 304/2022.
- Nu a existat nicio ședință a Colegiului în ziua respectivă, deci nu putea fi luată vreo decizie oficială de desființare a completurilor.
- Au existat doar discuții consultative la Secția penală, între președintele secției și judecători, tocmai ca expresie a unui proces transparent și colegial de organizare pentru 2026.
„Acest proces consultativ este tocmai expresia modului transparent în care sunt abordate propunerile privind buna funcționare a secțiilor Instanței supreme.” – ÎCCJ
De ce contează pentru un avocat?
- Pentru că structura completurilor penale poate influența strategia de apărare sau de acuzare.
- Pentru că declarațiile politice pot crea presiune mediatică în dosare sensibile.
- Pentru că reputația instanței supreme influențează percepția clienților asupra întregului proces judiciar.
Fără un mecanism rapid de verificare a informațiilor, un cabinet de avocatură poate pierde ore în șir pentru a filtra știri, postări și comunicate, cu riscul de a cita în fața clientului sau în instanță informații deja infirmate.
De ce dezinformarea juridică lovește direct în profesia de avocat
Dezinformarea în sistemul judiciar nu e doar o problemă de „imagine” a instanțelor. Pentru avocați, efectele sunt foarte concrete:
- Clienți alarmați care sună panicat: „Se închid completurile penale, ce înseamnă asta pentru dosarul meu?”
- Decizii de business luate pe premise greșite: investiții, litigii strategice, acțiuni colective bazate pe percepții, nu pe realitate.
- Consum de timp enorm doar pentru a clarifica ce e adevărat și ce nu, mai ales când informația circulă întâi pe rețele sociale, abia apoi în comunicate oficiale.
Realitatea? Dezinformarea juridică lovește exact în ceea ce vinde un avocat: încredere, claritate și anticipare.
Aici apare un spațiu clar pentru soluții de inteligență artificială specializate pe domeniul juridic, care să ajute avocatul să ocupe din nou poziția firească: sursa calmă, documentată și rapidă de adevăr juridic.
Cum poate AI să verifice informațiile juridice în timp real
AI nu oprește un politician să posteze ceva fals. Dar poate, foarte eficient, să îți spună cât de credibilă este acea afirmație și ce spun, în timp real, sursele oficiale.
1. Agregare inteligentă de surse oficiale
Un sistem LegalTech bine setat pentru un cabinet poate:
- să monitorizeze continuu comunicatele ÎCCJ, CSM, Ministerul Justiției, parchete;
- să compare automat declarațiile publice cu textele legale aplicabile (de exemplu, Legea 304/2022);
- să genereze un brief intern: „Nu există nicio hotărâre recentă a Colegiului ÎCCJ privind compunerea completurilor penale. Afirmația X nu se confirmă în Monitorul Oficial sau în comunicatele oficiale.”
În loc să pierzi 30–60 de minute căutând „după ureche”, primești un răspuns structurat în câteva secunde.
2. Sisteme de alertă și notificări pentru avocați
Din punct de vedere practic, un avocat are nevoie de două tipuri de notificări automatizate:
- Notificări de modificări reale: când apare o hotărâre de Colegiu, un ordin sau un act normativ care chiar schimbă organizarea instanței sau procedura.
- Notificări de risc dezinformare: când se viralizează o afirmație publică în contradicție cu textele legale și cu sursele oficiale monitorizate.
O platformă de AI juridică poate marca astfel de situații în dashboard-ul avocatului sau al firmei:
- etichetă „NEVERIFICAT” pentru afirmații publice neconfirmate;
- etichetă „NECONFORM CU LEGEA” când declarația contrazice explicit o normă;
- link intern către analiza automată și textele juridice corecte.
3. Răspunsuri rapide pentru clienți
Când primești întrebarea: „E adevărat că ÎCCJ a desființat completurile penale?”, vrei să răspunzi în câteva minute, nu a doua zi.
Un asistent AI integrat în infrastructura firmei poate genera, pe baza comunicatelelor oficiale și a legislației:
- un răspuns clar, în limbaj accesibil clientului;
- o notă internă pentru echipa de litigii, cu detalii tehnice (art. 31 din Legea 304/2022, competența Colegiului, statutul curent al completurilor).
Avocatul validează, ajustează tonul și trimite. Câștigi timp, păstrezi controlul și crești încrederea clientului.
AI ca filtru de transparență în justiție
ÎCCJ subliniază în comunicat caracterul colegial și participativ al deciziilor privind organizarea completurilor. Problema este că, în spațiul public, astfel de procese interne sunt greu de înțeles și ușor de simplificat abuziv.
„Nu a fost nicio ședință prin care să se decidă desființarea sau nu a completurilor de judecată…” – ÎCCJ
Aici AI poate deveni un traducător între limbajul instituțional și nevoia de claritate a profesioniștilor din sistem.
Explicarea automată a procedurilor interne
Pentru un avocat tânăr sau pentru un client corporate străin, diferența dintre:
- discuții consultative în secție;
- ședință de Colegiu de conducere;
- hotărâre efectivă de organizare a completurilor,
nu e întotdeauna intuitivă.
Un modul AI de „explicare a procedurilor” poate:
- să construiască hărți vizuale ale fluxurilor decizionale din instanțe;
- să genereze descrieri scurte, clare, în limba română, despre „cine decide ce” în sistemul judiciar;
- să actualizeze automat aceste explicații când se modifică legea de organizare judiciară.
Verificarea coerenței între comunicare și lege
Un alt rol util al AI este să verifice coerența:
- între ce spune o instituție în comunicate;
- și ce rezultă din lege, regulamente interne, hotărâri anterioare.
Dacă, de exemplu, o instanță susține public că o anumită decizie aparține secției, iar legea atribuie competența Colegiului, sistemul AI poate semnala intern acest neajuns înainte ca mesajul să fie amplificat.
Pentru o firmă de avocatură, asta înseamnă acces la o versiune curatoriată a realității, nu doar la un flux brut de informații.
Ce poate face concret un cabinet de avocatură în 2026
Discuția despre dezinformare juridică nu trebuie să rămână teoretică. Există pași clari pe care un cabinet de avocatură din România îi poate face chiar în 2026.
1. Să-și definească „harta surselor de adevăr”
Înainte de AI, vine igiena informațională:
- lista instanțelor, instituțiilor și entităților ale căror comunicate contează direct pentru practica ta;
- prioritizarea: ÎCCJ, curți de apel, CSM, instituții de supraveghere sectorială (ASF, ANRE, etc., după specializare);
- decizia internă: „Acestea sunt sursele noastre de adevăr. Restul (social media, declarații politice) sunt doar puncte de verificat, nu bază de lucru.”
AI se așază peste această hartă și o automatizează.
2. Să integreze un asistent AI juridic în fluxul zilnic
Nu vorbim neapărat de proiecte IT uriașe. Chiar și un cabinet mediu poate, într-o primă etapă:
- să folosească un asistent AI conectat la legislație și jurisprudență curentă;
- să configureze alerte pe câteva domenii cheie: organizarea instanțelor, procedura penală/civilă, modificări în contencios administrativ;
- să creeze șabloane AI pentru răspunsuri rapide la clienți în situații de „panică mediatică”.
3. Să stabilească un protocol de reacție la dezinformare
Orice firmă serioasă are proceduri pentru GDPR, conformitate, AML. Merită să existe și un mini-protocol pentru dezinformare juridică:
- Cine monitorizează alertele și știrile sensibile.
- Cine cere clarificări de la AI și face verificarea finală umană.
- În cât timp trebuie dat un răspuns către clienți (ex.: 2 ore pentru situații critice).
- Cum se comunică intern actualizările (e-mail, canal dedicat, intranet).
AI nu înlocuiește avocatul în acest protocol, dar îi taie o mare parte din volumul de muncă brută și repetitivă.
4. Să testeze AI și pe zona de litigii
Episodul cu ÎCCJ e doar vârful aisbergului. Aceleași instrumente AI pot ajuta la:
- identificarea rapidă a contradicțiilor între declarații publice și probe din dosar;
- „maparea” jurisprudenței ÎCCJ relevante pentru chestiuni de organizare a instanțelor;
- simularea impactului unor modificări de organizare asupra duratei și traseului proceselor.
În esență, aceeași infrastructură care te ajută azi să combati dezinformarea te poate ajuta mâine să-ți pregătești mai bine pledoariile.
De ce avocații trebuie să conducă conversația despre AI în justiție
În 2025–2026, România se află într-un moment interesant: avem o explozie de discuții despre AI, dar foarte puține voci juridice consistente care să explice cum poate fi folosită responsabil în sistemul judiciar.
Episodul „dezinformare gravă privind organizarea Instanței supreme” arată ceva esențial: dacă profesioniștii dreptului nu își asumă rolul de filtru și educator, spațiul va fi ocupat de zgomotul politic și mediatic.
AI în sectorul juridic nu înseamnă doar analiză de contracte sau predicția soluțiilor. Înseamnă și:
- protejarea încrederii în instituții prin informare corectă și rapidă;
- refacerea punții de comunicare dintre instanțe, avocați și public;
- crearea unei culturi interne în firmele de avocatură în care „verificăm cu AI + verificăm cu mintea noastră” devine reflex standard.
Dacă ești avocat sau coordonezi un cabinet, merită să te întrebi foarte concret:
- Ce am făcut în 2025 pentru a reduce vulnerabilitatea firmei mele la dezinformare juridică?
- Ce vreau să fie diferit în 2026 în modul în care primesc, verific și explic informațiile din sistemul judiciar?
Există deja instrumente AI și proiecte LegalTech românești și internaționale care pot fi adaptate rapid la nevoile unui cabinet. Cheia este să nu aștepți „soluția perfectă”, ci să începi cu un pilot mic, controlat, pe o zonă unde simți presiunea zilnic: monitorizare de instanțe, alerte legislative, răspunsuri pentru clienți.
Într-un mediu în care chiar și ÎCCJ trebuie să dezmintă public informații false despre propria organizare, avocatul care știe să folosească inteligent AI devine nu doar un bun tehnician al dreptului, ci și principalul garant de claritate și adevăr pentru clienții săi.