Dezinformarea despre ÎCCJ nu e doar o știre, ci un semnal: profesioniștii dreptului au nevoie de AI și LegalTech pentru informare corectă și protejarea încrederii.
De ce o singură postare falsă poate lovi în Înalta Curte
Un singur mesaj viral pe social media despre „desființarea completurilor penale” la Înalta Curte poate face mai mult rău decât un proces pierdut. Exact asta s-a întâmplat pe 12.12.2025, când ÎCCJ a fost nevoită să iasă public și să dezmintă o informație falsă despre organizarea instanței supreme.
Pentru avocați, consilieri juridici și juriști in-house, episodul e un semnal serios de alarmă: dezinformarea juridică nu mai e doar un zgomot de fundal, ci un risc operațional. Clienții întreabă, presa exagerează, iar presiunea pe profesioniștii dreptului crește.
Aici intră în scenă tema seriei „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”: cum pot instrumentele de inteligență artificială să ajute la filtrarea informației, la verificarea rapidă a surselor și la protejarea încrederii în instituții precum ÎCCJ.
Ce a spus, de fapt, Înalta Curte
ÎCCJ a clarificat răspicat că nu a existat nicio decizie de desființare a completurilor penale.
Comunicatul Biroului de Informare și Relații Publice al ÎCCJ precizează câteva aspecte cheie:
- Nu a existat nicio ședință a Colegiului de conducere în ziua respectivă cu tema compunerii anuale a completurilor de judecată.
- Doar Colegiul de conducere are competența legală să înființeze sau să desființeze completuri, conform art. 31 din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară.
- A avut loc doar o discuție consultativă internă între președintele Secției penale și judecătorii secției, privind organizarea completurilor pentru anul 2026.
- Chiar și „revenirea” politică de tipul „decizia s-a amânat” este calificată de ÎCCJ ca o nouă dezinformare, pentru că nu a existat nicio decizie pe ordinea de zi.
Mesajul esențial al ÎCCJ este limpede:
„Aceste precizări sunt necesare în scopul evitării perpetuării unor informații false care afectează încrederea publică în funcționarea și activitatea Instanței supreme.”
Pentru profesioniștii dreptului, episodul nu e doar o știre. E un caz de studiu despre cum se construiește și se demontează rapid un narativ fals, cu impact direct asupra percepției sistemului judiciar.
De ce doare dezinformarea în sistemul judiciar
Dezinformarea juridică lovește în trei locuri simultan: încredere, stabilitate și eficiență.
1. Încrederea în instanțe
Când publicul aude că Înalta Curte desființează „arbitrar” completuri penale, reflexul imediat este să suspecteze influențe politice sau interese obscure. Chiar dacă informația e falsă, următoarele știri reale despre reorganizări sau reguli de compunere a completurilor vor fi citite deja cu suspiciune.
Pentru avocați, asta se traduce în:
- clienți mai greu de consiliat („dar am văzut eu pe X că…”),
- presiune emoțională mai mare în litigii sensibile,
- nevoie de explicații suplimentare la fiecare pas procedural.
2. Stabilitatea normativă percepută
Organizarea instanțelor, inclusiv a ÎCCJ, se face în baza unor texte clare – în cazul nostru, Legea 304/2022 și art. 31 referitor la Colegiul de conducere. Când un politician „anunță” pe rețele că se desființează completuri, fără ca procedura legală să fi fost declanșată, creează senzația falsă că normele sunt opționale și pot fi ocolite prin decizii informale.
În realitate, procedura este:
- formalizată (ședință convocată, ordinea de zi, vot, proces-verbal),
- colegială, nu personală,
- verificabilă, inclusiv prin acte administrative și comunicate oficiale.
3. Eficiența profesioniștilor dreptului
Fiecare val de dezinformare generează:
- ore pierdute în discuții și clarificări,
- memorii sau note către clienți pentru explicarea situației reale,
- nevoia de documentare suplimentară pentru a demonta afirmații emoționale, nu juridice.
La final, timpul consumat pe reacții la fake news este timp furat din activitatea de fond: analiză juridică, strategie, redactare, pregătirea probatoriului.
Cum arată un flux sănătos de informare juridică
Un sistem judiciar modern are nevoie de infrastructură de informare, nu doar de coduri și instanțe. Episodul ÎCCJ scoate în evidență câteva bune practici care ar trebui dublate de tehnologie.
Rolul clar al comunicatelor oficiale
Comunicatele Înaltei Curți, ale CSM sau ale parchetelor ar trebui să fie sursa primară pentru chestiuni de organizare și jurisprudență de interes general. Pentru ca acest lucru să funcționeze, profesioniștii dreptului au nevoie de:
- acces rapid la comunicate,
- arhivă ușor de căutat,
- corelare cu baza legislativă și cu jurisprudența relevantă.
Aici intră în joc LegalTech și instrumentele de inteligență artificială.
Cum poate arăta un workflow modern de verificare
Un cabinet de avocatură care folosește AI pentru cercetare și managementul informației poate seta un flux simplu:
- Monitorizare automată a comunicatelor ÎCCJ, CSM, Ministerului Justiției.
- Indexare și căutare semantică: avocatul scrie „completuri penale ÎCCJ 2026” și sistemul îi aduce imediat ultimul comunicat relevant, plus baza legală (Legea 304/2022, art. 31).
- Sincronizare cu dosarele interne: dacă firma are litigii penale în recurs, sistemul marchează că subiectul poate afecta strategia și propune o notă internă către clienți.
- Generare asistată de AI de informări către clienți, cu verificare umană finală.
Rezultatul? Mai puțină alergătură după „ce a zis X pe Facebook?” și mai multă structură în modul în care sunt gestionate informațiile oficiale.
AI și LegalTech ca scut împotriva dezinformării juridice
În contextul seriei „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, episodul ÎCCJ e un exemplu excelent de unde începe valoarea reală a AI: nu în „magia” previziunilor, ci în igiena informațională de zi cu zi.
1. Cercetare juridică automatizată, dar controlată
Un motor AI de cercetare juridică, adaptat dreptului românesc, poate:
- căuta simultan în legislație, comunicate oficiale, jurisprudență,
- răspunde la întrebări de tipul: „Cine poate desființa completurile de judecată la ÎCCJ?” cu trimitere directă la art. 31 din Legea 304/2022,
- marca informațiile contradictorii și sugera sursa oficială.
Cheia este controlul avocatului: AI-ul propune, juristul validează.
2. Managementul dosarelor cu inteligență artificială
Un sistem de management al dosarelor („case management”) augmentat cu AI poate contribui direct la combaterea dezinformării:
- atașează automat la dosarele relevante comunicatele și hotărârile noi ale ÎCCJ,
- semnalează modificări de organizare (completuri, repartizare cauze) care ar putea influența termenul sau strategia,
- generează timeline-uri clare pe care avocatul le poate explica clientului, reducând spațiul pentru interpretări abuzive din media.
3. Verificarea rapidă a afirmațiilor publice
Când un politician sau influencer juridic lansează o afirmație despre instanțe sau completuri, un cabinet echipat cu un asistent AI poate, în câteva minute:
- căuta dacă există un act oficial care confirmă sau infirmă afirmația,
- compara conținutul postării cu comunicatul ÎCCJ,
- propune un răspuns argumentat sau o notă internă pentru clienți.
Asta înseamnă reacții rapide bazate pe date, nu pe presupuneri sau pe „am auzit și eu că…”.
Ce pot face concret avocații din România, chiar de mâine
Nu e nevoie să aștepți o strategie națională de digitalizare pentru a integra AI în apărarea adevărului juridic. Sunt câțiva pași simpli pe care un cabinet îi poate face imediat.
1. Politică internă de verificare a informației
Stabilește, în scris, că:
- nicio poziție oficială către presă sau clienți despre ÎCCJ, CSM, CCR nu se bazează exclusiv pe surse neoficiale,
- orice afirmație legată de organizarea instanțelor se verifică obligatoriu în: lege, regulament și comunicate instituționale,
- AI este folosit ca instrument de căutare și agregare, nu ca „autoritate supremă”.
2. Integrarea unui asistent AI specializat în dreptul românesc
Un asistent AI bine configurat pentru mediul juridic românesc poate:
- sintetiza comunicate,
- identifica rapid articolele de lege relevante,
- propune first draft de briefing intern, pe care avocatul îl rafinează.
Asta reduce semnificativ timpul de reacție în situații de criză de comunicare, cum a fost episodul dezinformării privind ÎCCJ.
3. Educație pentru clienți, nu doar reacție
Profesioniștii dreptului care câștigă încredere pe termen lung nu sunt cei care „sting incendii”, ci cei care își vaccinează clienții împotriva dezinformării.
Cum poate ajuta AI aici:
- generarea de materiale explicative simple despre cum se organizează Înalta Curte, rolul Colegiului de conducere, cum se formează completurile,
- adaptarea acestor materiale pe industrii (comercial, penal business, contencios administrativ),
- actualizarea automată a materialelor când se schimbă legea.
De ce acest episod contează pentru viitorul LegalTech în România
Episodul dezinformării privind organizarea ÎCCJ nu este un „derapaj izolat”. Este exact tipul de context în care AI și LegalTech devin nu un moft, ci o necesitate profesională.
- Sistemul judiciar va rămâne un subiect politic sensibil.
- Rețelele sociale vor continua să amplifice mesaje incomplete sau false.
- Clienții vor cere reacții rapide și argumentate.
În acest context, cabinetele care își construiesc acum un ecosistem solid de informare – bazat pe AI, dar controlat de juriști – vor avea un avantaj clar: mai puțin timp pierdut în haos informațional, mai mult timp pentru strategie juridică reală.
Dacă tema te interesează și vrei să vezi, foarte concret, cum ar putea arăta pentru firma ta:
- cercetare juridică automatizată,
- management de dosare cu AI,
- instrumente interne de combatere a dezinformării juridice,
merită să tratezi acest episod ÎCCJ ca pe un punct de pornire, nu doar ca pe o știre. Sistemul judiciar își apără singur credibilitatea prin comunicate. Avocații o pot apăra, zi de zi, prin modul în care folosesc tehnologia și inteligența artificială în practica lor.