Dezinformarea despre ÎCCJ și rolul AI în clarificarea adevărului

Dezinformare despre ÎCCJ: simptom al unei probleme mai mari

În câteva ore, o afirmație falsă despre desființarea unor completuri penale la Înalta Curte de Casație și Justiție a ajuns în toată presa online. A fost nevoie de un comunicat oficial al ÎCCJ, în 12.12.2025, ca să fie clarificat un lucru simplu: nu existase nicio ședință de Colegiu de conducere, deci nici vreo decizie privind desființarea completurilor.

Situația spune mai puțin despre ÎCCJ și mult mai mult despre mecanismul actual de viralizare a dezinformării juridice. Pentru avocați, magistrați și juriști, acest episod e un semnal de alarmă: orice mesaj neglijent sau tendențios despre organizarea instanțelor ajunge instant la justițiabilii noștri. Și lovește exact acolo unde ne doare mai tare: încrederea publică în sistemul judiciar.

Aici intră în scenă inteligența artificială și LegalTech-ul. Nu ca buzzword, ci ca un set de instrumente foarte concrete: monitorizare automată a presei și social media, detecție de afirmații false sau inexacte despre instanțe, răspunsuri standardizate, asistenți virtuali pentru lămurirea rapidă a situațiilor sensibile.

În această serie „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, episodul ÎCCJ – dezinformare gravă privind organizarea instanței supreme – este un studiu de caz excelent: arată de ce sistemul are nevoie de infrastructură de comunicare inteligentă, nu doar de comunicate reactive.

---

Ce s-a întâmplat, de fapt, la ÎCCJ

Faptele sunt clare și relativ simple:

• în online a circulat informația falsă că „ÎCCJ a decis arbitrar desființarea unor completuri de judecată în materie penală”;
• se sugera existența unei ședințe a Colegiului de conducere în care s-ar fi luat această decizie;
• ÎCCJ a precizat oficial că nu a existat nicio ședință a Colegiului de conducere în acea zi;
• legea (art. 31 din Legea 304/2022) prevede expres că numai Colegiul de conducere poate înființa sau desființa completuri la toate secțiile instanței supreme;
• în realitate, a avut loc doar o discuție consultativă a președintelui Secției penale cu judecătorii secției, pentru pregătirea organizării completurilor în anul 2026;
• chiar și „revizuirea” publică a afirmațiilor („decizia s-a amânat”) a fost, la rândul ei, falsă, pentru că nu exista vreo decizie programată a Colegiului.

ÎCCJ a reacționat corect: a explicat baza legală, mecanismul decizional și contextul real al discuțiilor interne. Comunicatul este bine scris, tehnic și clar. Problema e altundeva: a venit după ce dezinformarea circulase deja masiv.

Aici apare întrebarea dureroasă pentru profesioniștii dreptului: putem rămâne într-un model 100% defensiv, în care comunicăm doar prin comunicate PDF postate pe site, în timp ce social media rulează 24/7?

---

De ce dezinformarea juridică prinde atât de ușor

Dezinformarea despre sistemul judiciar are câteva avantaje nedrepte față de informația oficială:

1. Este emoțională și simplă. „Se desființează completurile penale” e o frază scurtă, ușor de înțeles, încărcată de suspiciune.
2. Este rapidă. Un post pe o rețea socială ajunge instant la sute de mii de oameni. Un comunicat formal ajunge doar la cei care oricum urmăresc instituția.
3. Speculează neîncrederea existentă. În România, încrederea în instituții e fragilă. O știre aparent „din interior” confirmă bias-uri deja existente.
4. Profită de complexitatea dreptului. Puțini înțeleg diferența dintre discuție consultativă la nivel de secție și ședință a Colegiului de conducere. Orice amestec al termenilor creează confuzie.

Pentru avocați, efectul este foarte concret:

• clienții încep să întrebe dacă „mai are sens procesul”, dacă „nu cumva se schimbă completul peste noapte”;
• apar presiuni de a reacționa public, uneori pe baza unor informații incomplete;
• crește nevoia de timp consumat doar pentru demontarea zvonurilor.

Această presiune informațională nu poate fi gestionată exclusiv manual. Aici LegalTech și AI-ul pot aduce ordine și viteză.

---

Cum poate ajuta AI-ul la combaterea dezinformării judiciare

AI-ul nu va scrie hotărâri în locul judecătorilor, dar poate fi excelent în a monitoriza, filtra și explica informația juridică din spațiul public. Pentru instanțe, barouri și cabinete de avocatură, există câteva aplicații foarte clare:

1. Monitorizare automată de presă și social media

Un sistem AI de tip LegalTech poate:

• scana în timp real articole, postări și comentarii care conțin termeni precum „ÎCCJ”, „completuri penale”, „desființare completuri”;
• identifica afirmații potențial false sau neclare (de exemplu, „Colegiul de conducere a decis azi X”) și le poate marca pentru analiză;
• genera rapoarte zilnice pentru departamentele de comunicare sau pentru managementul instanței.

Pentru o instanță supremă, să afle în timp real că în social media circulă o informație falsă înseamnă diferența între a reacționa în 30 de minute și a reacționa după ce știrea a fost preluată de televiziuni.

2. Identificarea automată a neconcordanțelor cu cadrul legal

Un modul AI antrenat pe:

• Legea 304/2022 privind organizarea judiciară;
• regulamentele interne ale ÎCCJ;
• hotărâri anterioare ale Colegiului;

poate verifica automat dacă o afirmație publică este compatibilă cu normele:

„Colegiul de conducere al ÎCCJ poate decide individual, prin președinte, desființarea unui complet.”

Un sistem AI ar marca acest tip de frază ca problematică, pentru că știe (din lege) că decizia este colegială și că nu poate fi luată individual.

Această funcționalitate nu este SF. E același principiu prin care un instrument de analiză de contracte semnalează clauzele care contravin unei legi speciale sau unui model standard agreat de firmă.

3. Asistenți virtuali pentru clarificări rapide

În loc ca un justițiabil sau un jurnalist să ghicească ce se întâmplă în interiorul instanței, un asistent virtual bazat pe AI, conectat la:

• comunicatele publice;
• hotărârile Colegiului de conducere;
• legislația relevantă;

ar putea răspunde instant la întrebări de tip:

• „Cine poate înființa sau desființa completuri la ÎCCJ?”
• „A avut loc vreo ședință a Colegiului în data de 12.12.2025?”
• „Cum se stabilesc completurile pentru anul 2026?”

Răspunsurile ar fi standardizate, juridic corecte și ușor de înțeles. Asta reduce spațiul pentru interpretări răuvoitoare și pentru „surse anonime”.

4. Generarea asistată a comunicatelor oficiale

Nu vorbim de comunicate „scrise de AI” și publicate fără control uman. Vorbim de:

• propuneri automate de schiță de comunicat, pe baza faptelor introduse de grefier sau de judecător;
• verificarea automată a trimiterilor la articole de lege;
• adaptarea limbajului într-o variantă tehnică (pentru juriști) și una accesibilă (pentru publicul larg).

În speța ÎCCJ, un astfel de sistem ar fi putut propune instant:

• paragraful de deschidere clarificator;
• citarea exactă a art. 31 din Legea 304/2022;
• un mic paragraf educativ: „cum se iau, în general, deciziile privind completurile la instanța supremă”.

Timpul câștigat nu este un moft. E șansa de a reacționa înainte ca informația falsă să devină „adevăr” în percepția publică.

---

LegalTech pentru avocați: gestionarea dezinformării clienților

Nu doar instanțele au nevoie de astfel de instrumente. Cabinetele de avocatură, mai ales cele cu practică de litigii și penal, simt presiunea dezinformării direct în relația cu clienții.

1. Dashboard de risc reputațional și informațional

Un birou de avocatură poate folosi AI pentru a:

• monitoriza mențiunile numelui firmei, al partenerilor și al dosarelor „vedetă” în presă și social media;
• primi alerte atunci când apar informații inexacte despre un dosar sau despre un client;
• pregăti proactiv mesaje de clarificare (publice sau adresate direct clientului).

În contextul episodului ÎCCJ, un cabinet cu litigii la instanța supremă ar fi putut:

• primi alertă în momentul în care știrea falsă a început să circule;
• trimite clienților un scurt update explicativ, înainte să fie bombardat cu telefoane.

2. FAQ dinamice pentru clienți, bazate pe AI

Multe întrebări se repetă:

• „Se schimbă completul meu?”
• „Cât de des se reorganizează completurile la ÎCCJ?”
• „Poate un politician influența componența completurilor?”

Un modul AI conectat la baza internă de cunoștințe a firmei (note, jurisprudență, legislație) poate genera răspunsuri coerente, controlate de avocat, pe care firma le poate folosi constant:

• în newslettere;
• în briefing-uri pentru clienți corporate;
• ca materiale explicative pe site-ul firmei.

Asta înseamnă mai puțin timp consumat pe reacții „de criză” și mai mult timp pentru muncă juridică efectivă.

3. Training intern pe cazuri reale de dezinformare

Episodul ÎCCJ poate deveni material de training intern, îmbogățit cu AI:

• sistemul identifică firul cronologic al evenimentelor (post inițial, reacții, comunicate);
• reconstruiește modul în care s-a propagat informația falsă;
• propune scenarii alternative de reacție comunicatională pentru viitor.

Avocații tineri pot învăța astfel nu doar drept penal și procedură, ci și managementul informației într-o criză publică, competență vitală pentru avocații moderni.

---

Transparență, încredere și viitorul comunicării judiciare

Episodul „dezinformare gravă privind organizarea Instanței supreme” arată ceva esențial: sistemul judiciar funcționează colegial, reglementat, cu proceduri clare, dar comunică încă într-o logică analogică, într-un mediu digital agresiv.

Rolul AI-ului în justiție nu este doar despre:

• analiză automatizată de contracte,
• căutare inteligentă în jurisprudență,
• predicția șanselor de câștig într-un litigiu.

Este și despre protecția capitalului de încredere al instanțelor, barourilor și profesioniștilor dreptului. Fără încredere, toate celelalte instrumente digitale sunt aproape irelevante.

În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, tema de azi se leagă direct de celelalte subiecte:

• la fel cum un instrument AI poate ordona și structura biblioteca de contracte a unei firme, poate ordona și structura zgomotul informațional din jurul instanțelor;
• la fel cum AI poate sugera strategii procedurale pe baza jurisprudenței, poate sugera strategii de comunicare pe baza precedentelor dezinformări;
• la fel cum un asistent virtual poate răspunde la întrebări de drept fiscal, poate răspunde și la întrebări de organizare judiciară.

Ce poți face concret, de mâine

Dacă ești avocat, consilier juridic sau lucrezi în comunicare pentru o instituție din justiție, ai câțiva pași pragmatici:

1. Evaluează expunerea actuală la dezinformare. Câte ore pe lună petreci doar pentru a explica clienților „ce se întâmplă de fapt” în instanțe?
2. Identifică un instrument de monitorizare AI, chiar și simplu. Un prim pas poate fi un sistem care urmărește cuvinte-cheie esențiale pentru practica ta și pentru instanțele cu care lucrezi.
3. Construiește o mini-bază de cunoștințe interne. Comunicate oficiale, articole de lege relevante, FAQ pentru clienți. Ulterior, poți conecta peste aceasta un modul AI.
4. Testează un flux de lucru în care AI-ul propune, iar tu validezi. Fie pentru răspunsuri către clienți, fie pentru nota de poziție juridică sau clarificări publice.

Realitatea? Este mai simplu decât pare. Iar cazuri ca episodul de la ÎCCJ arată că miza nu mai este doar eficiența internă, ci credibilitatea întregului ecosistem juridic.

---

Avem un sistem judiciar construit pe reguli detaliate, proceduri colegiale și transparență formală. Următorul pas logic este să adăugăm deasupra lui un strat de inteligență artificială care să vegheze la integritatea informației despre acest sistem.

Nu ca să înlocuiască oamenii, ci ca să îi lase să facă ce știu mai bine: să aplice legea, nu să stingă incendii informaționale pe rețele sociale.