CSM consultă judecătorii despre criza din justiție. Iată cum pot avocații folosi acest moment ca să adopte AI și LegalTech și să-și modernizeze practica.
CSM, criza din justiție și rolul real al AI pentru avocați
În mai puțin de cinci zile, între 15.12.2025 și 19.12.2025, Secția pentru judecători a CSM vrea să consulte asociațiile de magistrați, Ministerul Justiției și întreg corpul profesional al judecătorilor printr-un chestionar online intern. Calendar strâns, presiune mare, mize uriașe: imagine publică, funcționalitatea instanțelor, încărcătura de dosare, digitalizare blocată.
Majoritatea avocaților se uită la astfel de comunicate, dau un share și trec mai departe. Greșeală. Tot ce se discută acum – probleme structurale ale sistemului judiciar, digitalizare, transparență – se va întoarce direct în practica ta: termene mai lungi sau mai scurte, acces mai rapid sau mai greoi la dosare, costuri mai mari sau mai mici pentru client.
În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, consultarea CSM e un moment bun să punem întrebarea incomodă: cum poate fi folosită, în mod concret, inteligența artificială în justiția română, astfel încât să nu rămânem doar la nivel de „strategie”, ci să vedem efecte reale în sală și în cabinetul de avocatură?
Ce face CSM, concret, în aceste zile
CSM a anunțat trei etape clare pentru această consultare a judecătorilor:
- 17.12.2025, ora 12:30 – întâlnire la sediul CSM cu reprezentanții asociațiilor de judecători și cu reprezentanții Ministerului Justiției, pe baza unui punctaj de discuții deja pregătit.
- Până la 18.12.2025 – consultarea corpului profesional al judecătorilor printr-un chestionar online intern, pentru a colecta problemele de actualitate din sistemul judiciar.
- Până la 19.12.2025 – centralizarea, analiza datelor și prezentarea concluziilor.
Mesajul este simplu: sistemul se află într-un moment tensionat, iar CSM încearcă să strângă rapid informații direct de la cei care simt presiunea zilnic – judecătorii. Asta înseamnă, în practică, feedback despre:
- volumul de dosare și modul de repartizare;
- organizarea ședințelor de judecată;
- resurse umane și logistice (grefieri, IT, infrastructură);
- digitalizare: dosar electronic, semnătură electronică, acces la jurisprudență;
- comunicarea cu avocații și justițiabilii.
Pentru un avocat care gândește pe termen lung, aceste teme sunt identice cu temele LegalTech: management de dosar, acces la informație, automatizarea rutinei, transparență. De aici începe legătura cu AI.
De ce ar trebui să intereseze avocații consultarea CSM
Consultarea CSM nu e un exercițiu de imagine, ci un barometru al direcției în care poate merge justiția în 2026–2027. Orice decizie luată acum va influența direct modul în care lucrează un cabinet de avocatură:
- dacă se mută mai multe proceduri online, avocații au nevoie de instrumente digitale și AI pentru a ține ritmul;
- dacă se schimbă modul de programare a termenelor sau de comunicare a documentelor, firmele de avocatură trebuie să-și ajusteze workflows-urile interne;
- dacă instanțele cer documente structurate, redactate clar și standardizat, soluția nu mai este „mai mult timp de lucru”, ci mai multă automatizare.
Mai direct spus:
Orice pas spre eficientizarea instanțelor obligă și avocații să își eficientizeze practica. Și asta, în 2025, înseamnă AI și LegalTech, nu doar „mai mulți stagiari”.
În plus, există o așteptare nespusă: dacă magistrații sunt consultați, avocații ar trebui să vină cu o agendă clară. O agendă în care AI-ul juridic nu e un moft tehnologic, ci un răspuns pragmatic la trei probleme reale: volum, timp și calitate.
Problemele sistemului judiciar care cer soluții AI
Majoritatea „problemelor de sistem” discutate la nivel de CSM au o componentă comună: date multe, timp puțin, proceduri complicate. Aici AI-ul juridic nu e teorie, ci uneori singura cale realistă de a ține pasul.
1. Încărcătura de dosare și managementul lor
Judecătorii au mii de dosare pe rol, iar avocații lucrează, în paralel, pe zeci sau sute. Fără instrumente inteligente, toată lumea pierde timp:
- repartizare aleatorie, dar fără prioritizare inteligentă;
- ședințe aglomerate, imposibil de gestionat eficient;
- monitorizare haotică a termenelor de către cabinete.
Cum poate ajuta AI-ul juridic aici:
- sisteme de management de dosare cu AI care etichetează automat dosarele după tip, stadiu, risc, volum probator;
- preluarea automată a termenelor din portal și actualizarea lor într-un dashboard intern al cabinetului;
- alerte inteligente pentru prescripții, termene de apel/recurs, comunicări de la instanță.
Un cabinet de litigii care folosește astfel de sisteme își reduce ușor cu 30–40% timpul pierdut pe organizare. Asta nu e teorie: orice avocat care a trecut de la Excel la un soft serios de case management știe diferența. AI-ul duce acest salt la nivelul următor.
2. Accesul la jurisprudență și cercetare juridică
Judecătorii reclamă des lipsa unui acces centralizat și inteligent la jurisprudență actualizată. Avocații trăiesc aceeași problemă, doar că pe banii lor.
Rolul AI în cercetarea juridică:
- căutare în jurisprudență nu doar după cuvinte-cheie, ci după situație de fapt asemănătoare, tip de pretenții și soluții probabile;
- sintetizarea automată a unor hotărâri lungi, cu extragerea soluțiilor și a motivării esențiale;
- generarea unui rezumat de linie jurisprudențială pe o anumită problemă (de ex. „practica pe rezoluțiunea pentru neexecutarea contractelor de antrepriză în ultimii 3 ani”).
Asta face diferența dintre un memoriu întemeiat solid, în 2–3 ore, și unul tras de păr, „cârpăcit” în 20 de minute înainte de termen.
3. Redactarea și standardizarea actelor
Un alt punct sensibil, atât pentru instanțe, cât și pentru avocați, este variația uriașă de stil și structură a actelor. Pentru magistrați, asta înseamnă timp pierdut să „decodeze” cereri. Pentru avocați, timp pierdut să reinventeze roata la fiecare poză textuală.
AI-ul juridic poate:
- propune șabloane inteligente de acțiuni, întâmpinări, concluzii, adaptate tipului de litigiu și instanței;
- sugera structura optimă a unui act: fapte – încadrare juridică – probe – petit – jurisprudență relevantă;
- verifica rapid coerența internă: dacă petitul corespunde situației de fapt și probelor descrise.
Rezultatul? Acte mai clare pentru judecători, mai ușor de analizat, și o imagine profesională mai bună pentru avocat.
4. Transparență și comunicare cu justițiabilii
Un sistem judiciar opac generează suspiciune. Un sistem care comunică prost generează frustrare. De aici până la atacuri publice la adresa magistraților și avocaților nu e mult.
AI poate susține transparența prin:
- generarea de explicații pe înțelesul publicului despre stadiul unui dosar sau despre ce înseamnă o anumită fază procesuală;
- asistenți virtuali pentru portalurile instanțelor, care răspund la întrebări frecvente fără a încărca suplimentar grefierii;
- rezumate ușor de citit ale hotărârilor, păstrând fundamentarea juridică, dar curățând limbajul excesiv tehnic.
Pentru avocați, asta înseamnă mai puțin timp consumat cu explicații repetitive și mai mult timp pe strategie și relația de încredere cu clientul.
Cum pot avocații folosi momentul CSM pentru a-și moderniza practica
CSM vorbește zilele acestea cu judecătorii. Avocații ar trebui să vorbească, în paralel, cu… propriul lor sistem intern. Sunt trei pași simpli, dar exigenți, prin care poți transforma această consultare într-un punct de inflexiune pentru cabinetul tău.
1. Audit intern: unde pierzi timp și bani
Înainte de orice discuție despre AI, merită să vezi unde curge sângele în practica ta:
- câte ore pe săptămână se pierd pe căutat termene, scanat și redenumit documente, trimis emailuri repetitive;
- câte resurse consumi doar ca să fii la zi cu schimbările legislative și jurisprudențiale;
- câte erori apar din omisiuni simple (un termen notat greșit, un document uitat la depus).
Fă o listă onestă. De multe ori, problema nu e „lipsa oamenilor”, ci lipsa instrumentelor.
2. Introdu treptat instrumente LegalTech cu AI
Nu trebuie să sari direct la proiecte uriașe. Dar poți începe, în următoarele 30–60 de zile, cu:
- un sistem de management de dosare care folosește AI pentru etichetare și căutare internă;
- un asistent de analiză a contractelor, care identifică clauze sensibile, inconsecvențe și riscuri;
- un instrument de cercetare juridică automată, care găsește hotărâri relevante și le rezumă.
Important e să alegi soluții care respectă confidențialitatea și să setezi proceduri clare de utilizare (cine are acces, ce tip de documente urcă în sistem, cum se verifică rezultatele).
3. Fii prezent în discuția publică despre digitalizare
Chiar dacă consultarea actuală a CSM vizează corpul judecătoresc, vocea avocaților contează în spațiul public și în structurile profesionale.
Poți contribui prin:
- feedback în cadrul barourilor și al asociațiilor profesionale pe tema dosarului electronic, semnăturii electronice, accesului la hotărâri;
- articole, webinarii, intervenții în dezbateri despre AI în justiție și riscurile/beneficiile sale;
- propuneri concrete: modele de interconectare între softurile de cabinet și sistemele instanțelor, standarde minime de date structurate etc.
Dacă avocații tac, deciziile despre digitalizare și AI în justiție se vor lua „peste capul lor”. Și apoi va fi prea târziu să ne plângem că sistemele implementate nu țin cont de realitățile practice din litigii sau consultanță.
Riscuri și limite: AI nu înlocuiește avocatul, dar îl poate face irelevant dacă rămâne în urmă
E ușor să cădem în două extreme: „AI va distruge profesia” sau „AI e doar o modă”. Ambele sunt greșite.
Realitatea e mai nuanțată:
- AI nu poate înlocui judecata profesională, strategia procesuală, relația de încredere cu clientul;
- AI poate, însă, înlocui rapid avocații care rămân blocați în rutine mecanice: copiat modele, căutat manual în portaluri, scanat contracte linie cu linie.
Există riscuri reale:
- confidențialitatea datelor;
- dependența excesivă de sugestiile unui sistem opac;
- degradearea abilităților de analiză dacă avocatul devine doar „validant de output AI”.
Dar aceste riscuri se gestionează prin:
- reguli interne clare (ce se urcă în sistem, ce nu);
- verificarea sistematică a rezultatelor, mai ales în cauze sensibile;
- formare continuă în AI literacy juridică – să înțelegi ce poate și ce nu poate un model de inteligență artificială.
CSM vorbește acum despre problemele de fond ale sistemului judiciar. Dacă noi, ca profesioniști, reducem discuția despre AI la „tool-uri simpatice”, ratăm esențialul: AI este deja o infrastructură de lucru. Fie o folosim conștient, fie vom lucra în umbra celor care o folosesc.
Ce urmează: cum legăm deciziile CSM de viitorul practicii de avocatură
În următoarele zile, CSM va centraliza punctele de vedere ale judecătorilor și va anunța concluzii. Nu știm exact ce va rezulta, dar direcțiile sunt clare: presiune pe eficiență, digitalizare, organizare.
Pentru avocați și firme de avocatură, următorii pași sunt destul de evidenți:
- urmărește atent concluziile oficiale și vezi ce impact pot avea asupra practicii tale;
- actualizează-ți strategia de digitalizare și include explicit AI juridic în ea;
- începe să tratezi LegalTech ca pe o investiție în timp și calitate, nu ca pe un moft tehnologic.
Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” are exact acest scop: să facă legătura între deciziile de politică judiciară și realitatea de la biroul de avocat. CSM consultă judecătorii. E momentul ideal ca fiecare avocat să se consulte cu propria echipă și să decidă:
Vom rămâne la modelul clasic, cu stress continuu și timp irosit, sau folosim AI-ul juridic ca să ne concentrăm pe ce nu poate automatiza nimeni – gândirea juridică și strategia?
A doua variantă are, pe termen lung, mult mai mult sens.