ÎCCJ a clarificat competența pentru cererile de ștergere din Biroul de Credit. Vezi cum poți transforma această procedură într-un flux standardizat cu AI și LegalTech.
De ce contează unde formulezi cererea de ștergere din Biroul de Credit
Un singur detaliu procedural poate decide dacă un dosar merge rapid sau se pierde un an pe excepții. Cererile de ștergere a mențiunilor negative din Biroul de Credit sunt un exemplu clasic: miza e uriașă pentru client (acces la credite, leasing, carduri), iar eroarea de competență poate bloca totul.
ÎCCJ, prin Decizia nr. 843 din 27.03.2025, a clarificat un punct sensibil: cererea de ștergere a mențiunilor negative din Biroul de Credit ține de competența teritorială alternativă, conform art. 24 alin. (4) din Legea nr. 102/2005. Cu alte cuvinte, reclamantul are de ales între:
- sediul operatorului (de regulă instituția bancară/IFN sau Biroul de Credit) sau al persoanei împuternicite
- reședința obișnuită a persoanei vizate (debitorul înscris în Biroul de Credit)
Pentru avocați, asta nu e doar o nuanță de procedură civilă. Este fix genul de regulă care poate fi automatizată cu LegalTech și AI, astfel încât niciun dosar să nu mai „moară” pe excepția de necompetență teritorială.
În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, decizia ÎCCJ devine un studiu de caz excelent: cum transformăm o regulă de competență într-un flux de lucru automat, sigur și repetabil, de la consultanța inițială până la redactarea acțiunii.
Ce a stabilit concret ÎCCJ în legătură cu Biroul de Credit
Decizia nr. 843/27.03.2025 a Secției I civile pornește de la o situație întâlnită tot mai des: persoana vizată de o raportare negativă în Biroul de Credit cere ștergerea datelor și ajunge în instanță.
ÎCCJ a reținut două idei esențiale:
- Cererea are legătură cu protecția datelor cu caracter personal, deci intră în sfera Legii nr. 102/2005 (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal).
- Competența teritorială se stabilește alternativ, potrivit art. 24 alin. (4) din această lege.
Persoana vizată poate introduce acțiunea la instanța de la:
- sediul operatorului sau al persoanei împuternicite, ori
- reședința sa obișnuită.
Asta înseamnă, practic:
- nu suntem în prezența unei competențe teritoriale exclusive
- reclamantul are un drept real de opțiune, valoros mai ales când urmărește costuri reduse și timp de reacție mai bun
Pentru cabinetele de avocatură, acest tip de soluție trebuie să fie „scris în piatră” în baza de cunoștințe internă și ușor de accesat: de pe telefon, din sală, din tren. Aici intră în scenă instrumentele de cercetare juridică automatizată și asistenți AI specializați în jurisprudență.
Cum poate LegalTech să standardizeze cererile de ștergere din Biroul de Credit
Cererea de ștergere a mențiunilor din Biroul de Credit pare simplă la prima vedere. În practică, în fiecare dosar trebuie să aliniezi corect:
- temeiurile de drept (GDPR, Legea nr. 102/2005, eventual legislație bancară și de protecția consumatorilor)
- probele (corespondența cu banca, răspunsurile Biroului de Credit, extrase, istoricul de plată)
- excepțiile posibile (prescripție, lipsă calitate procesuală a operatorului indicat, lipsa interesului etc.)
Aici AI-ul orientat pe LegalTech poate face diferența între un dosar improvizat și unul pregătit ca la carte.
1. Șabloane dinamice de cerere, actualizate cu ultima jurisprudență
Un avocat care lucrează constant cu astfel de dosare știe cât timp se pierde cu:
- căutarea ultimei forme de șablon
- adaptarea lui la noile decizii ale ÎCCJ sau la modificări normative
- verificarea competenței teritoriale pentru fiecare caz în parte
Un sistem LegalTech bine configurat poate:
- păstra un singur șablon „master” pentru cererea de ștergere din Biroul de Credit
- actualiza automat referințele la deciziile relevante (de exemplu, să includă mențiunea expresă a Deciziei ÎCCJ nr. 843/2025 la secțiunea de competență)
- genera variante personalizate pe baza unui chestionar pentru client (date personale, reședință, denumirea operatorului, istoricul cererilor anterioare)
Rezultatul: în loc să petreci o oră-ora și jumătate pe o singură cerere, o poți avea gata în 10–15 minute, cu riscuri de eroare mult mai mici.
2. Verificarea automată a competenței teritoriale
Întrebarea practică: „Unde depun acțiunea?” nu ar trebui să mai necesite verificare manuală de fiecare dată.
Un modul AI de management al litigiilor legate de protecția datelor poate:
- prelua adresa completă a clientului și a operatorului din CRM-ul firmei
- mapa automat adresele pe județe/sectoare și instanțe competente
- propune avocatului instanțele posibile, marcând clar că este vorba de competență alternativă
- sugera automat forumul optim (de exemplu, instanța de la reședința clientului, dacă acesta dorește costuri reduse cu deplasările)
Astfel, decizia ÎCCJ nu rămâne o notă într-un newsletter juridic, ci se transformă într-o regulă de business integrată în aplicația de LegalTech a cabinetului.
AI și managementul ciclului de viață al datelor în litigiile de credit
Cererile de ștergere a mențiunilor negative nu sunt episoade izolate. Ele se înscriu în ceea ce, în practică, este ciclul de viață al datelor cu caracter personal în relația bancă – client:
- Colectare (cerere de credit, scoring, declarații)
- Prelucrare și raportare (inclusiv către Biroul de Credit)
- Stocare și actualizare (inclusiv după închidere credit)
- Ștergere sau anonimizare (la cerere sau la expirarea termenelor legale)
În fiecare etapă pot apărea încălcări sau abuzuri. Pentru un cabinet de avocatură, AI-ul poate deveni „radarul” intern care detectează problemele din timp.
1. Dashboard AI pentru litigii de protecția datelor
Un exemplu practic pe care l-am văzut funcționând în cabinete mari:
- toate cazurile de tip „Biroul de Credit / GDPR” sunt etichetate cu taguri standard în sistemul de management al dosarelor
- AI-ul extrage indicatori: durata medie până la soluție, instanțe „problemă”, operatori cu cel mai mare număr de litigii
- se generează un dashboard lunar pentru partenerul coordonator (de exemplu, banking & finance / litigii cu consumatori)
De ce e util?
- poți anticipa volumul de muncă pe următoarele luni
- poți demonstra clienților instituționali că ai experiență concretă și date reale, nu doar impresii
- poți ajusta strategiile: de exemplu, dacă vezi că anumite instanțe resping constant cereri pe un anumit tipar, poți rafina argumentele sau probele
2. Generarea automată de rapoarte către clienți
Clienții – persoane fizice – care au mențiuni negative în Biroul de Credit sunt, de obicei, într-un moment de stres maxim: nu li se aprobă creditul ipotecar, leasingul auto sau refinanțarea înainte de Crăciun.
Un cabinet care folosește AI poate:
- genera automat rapoarte scurte, clare despre stadiul dosarului (de exemplu: „cererea este redactată, termenul estimat de depunere: 18.12.2025”)
- traduce pe scurt consecințele unei decizii (ce înseamnă admiterea/respingearea cererii pentru istoricul de credit)
- trimite notificări automate, dar controlate de avocat, pe e-mail sau portal de client
Asta contează direct pentru lead-uri și retenția clienților: oamenii revin acolo unde se simt informați și tratați serios, nu ca un dosar în plus pe un teanc.
Procedură civilă + AI: cum arată fluxul ideal într-un cabinet de avocatură
Dacă reducem la esență, fluxul de lucru pentru o cerere de ștergere de la Biroul de Credit ar putea arăta așa, într-un cabinet orientat spre LegalTech:
-
Contact inițial al clientului
- Formular online standardizat (nume, CNP, adresă, bancă/IFN, dată raportare, documente atașate)
- AI clasifică automat cererea ca „Biroul de Credit / protecția datelor / litigiu bancar”
-
Screening juridic automat
- sistemul verifică existența unor decizii relevante ale ÎCCJ și CJUE în baza internă
- propune avocatului o „fișă de caz” generată automat: temeiuri posibile, riscuri, durata estimată, costuri orientative
-
Stabilirea competenței și instanței
- pe baza art. 24 alin. (4) Legea 102/2005, AI sugerează opțiunile de competență teritorială
- avocatul alege forumul, iar decizia e salvată pentru tracking ulterior
-
Redactarea cererii
- se pornește de la un șablon configurat de firmă
- AI propune formulări standard pentru secțiuni repetitive (situație de fapt, solicitări, motivare privind protecția datelor)
- avocatul intervine pe nuanțe, probe și strategia pe fond
-
Urmărirea dosarului
- toate termenele sunt înregistrate automat în calendarul firmei
- AI sugerează „to do” pe fiecare termen (probe de depus, apărări adiționale, jurisprudență nouă apărută între timp)
- Închiderea cazului și know-how intern
- soluția e etichetată („admis”, „respins”, „parțial admis”)
- raționamentul instanței e sumarizat de AI
- firma își îmbogățește baza de cunoștințe, care va alimenta următoarele dosare similare
Realitatea? Multe cabinete încă lucrează cu foldere pe desktop, Word și Excel. Dar cine începe să mute aceste proceduri repetitive în AI și LegalTech are un avantaj competitiv serios pe o piață de servicii juridice tot mai presurizată de onorarii fixe și clienți sensibili la timp.
Cum folosești decizia ÎCCJ nr. 843/2025 ca punct de vânzare pentru serviciile tale
Deciziile mari ale Înaltei Curți, cum este și cea privind competența alternativă pentru cererile de ștergere din Biroul de Credit, nu sunt doar material de studiu. Sunt și ocazii excelente de poziționare pe piață.
Un cabinet care lucrează cu AI poate:
- crea materiale educative pentru public (articole, webinar intern, ghiduri scurte) în care să explice pe înțelesul tuturor ce înseamnă decizia ÎCCJ
- integra în site un chestionar automat care, pe baza câtorva întrebări, spune utilizatorului dacă are sau nu sens să discute cu un avocat despre o cerere de ștergere
- promova faptul că dosarele sunt gestionate cu:
- termene monitorizate digital
- șabloane validate juridic
- actualizare continuă cu jurisprudență nouă
Mesajul cheie: „Nu îți jucăm dosarul la noroc. Avem proceduri standardizate și tehnologie care reduc riscul de erori procedurale.”
Ce rămâne pe masa avocatului în era AI
ÎCCJ a spus clar: persoana vizată poate alege instanța pentru cererea de ștergere din Biroul de Credit, în baza competenței teritoriale alternative din Legea nr. 102/2005. AI-ul poate spune, la fel de clar: unde formulăm acțiunea, ce șablon folosim, ce jurisprudență cităm.
Dar decizia dacă merită sau nu un litigiu, cum gestionezi relația cu banca, dacă nu e mai înțelept să obții o soluție amiabilă – toate acestea rămân profund umane.
Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” nu este despre înlocuirea avocatului, ci despre altceva:
- mai puțin timp pierdut pe formalități
- mai puține riscuri de eroare procedurală
- mai mult timp pentru strategie, negociere, comunicare cu clientul
Dacă lucrezi cu litigii legate de Biroul de Credit, GDPR sau protecția consumatorilor, începe cu pașii simpli:
- standardizează-ți șablonul de cerere de ștergere
- notează-ți în clar regulile de competență (inclusiv Decizia ÎCCJ nr. 843/2025)
- testează un instrument AI – chiar și unul simplu – pentru organizarea și căutarea rapidă în jurisprudență și documente
Restul fluxului tehnologic se poate construi în timp. Important este să nu rămâi blocat în modul „Word + imprimantă”, în timp ce clienții tăi se așteaptă la viteză, claritate și predictibilitate în cele mai tensionate momente ale vieții lor financiare.