Comisia sancționează Polonia pentru asistență juridică deficitară. Află cum pot avocații din România folosi AI și LegalTech pentru a transforma această lecție în avantaj.
Asistența juridică în UE, Polonia și lecția pentru avocații din România
Comisia Europeană a deschis, pe 11.12.2025, o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei pentru netranspunerea corectă a Directivei (UE) 2016/1919 privind asistența juridică. Tradus în limbaj de birou de avocatură: Bruxelles-ul spune clar că primele ore ale anchetei penale sunt prea puțin protejate, iar accesul la avocat nu este efectiv.
De ce ar trebui să intereseze asta un avocat din România, într-o perioadă în care totul pare să se învârtă în jurul inteligenței artificiale și LegalTech? Pentru că aceeași directivă se aplică și la noi, pentru că dosarele penale devin tot mai tehnice și transfrontaliere, iar AI în sectorul juridic poate fi aliatul care face diferența între o încălcare de drepturi procedurale și o apărare solid documentată.
În articolul de față mergem pe două direcții: (1) ce înseamnă, juridic, mesajul transmis Poloniei și ce ar trebui să ne intereseze ca practicieni în România; (2) cum folosim LegalTech și inteligență artificială ca să transformăm aceste obligații europene în proceduri interne clare, verificabile și vândute corect clienților.
Ce reproșează Comisia Europeană Poloniei, pe scurt
Mesajul Comisiei este direct: Polonia nu asigură garanții procedurale suficiente pentru persoanele suspectate și acuzate, mai ales în primele etape ale anchetei polițienești.
În esență, problemele identificate sunt:
- asistența juridică nu este acordată fără întârzieri nejustificate;
- suspectul nu are acces efectiv la avocat înainte de audiere;
- nu există garanții clare privind asistența înainte de strângerea probelor relevante.
Directiva (UE) 2016/1919 urmărește să asigure:
- standarde minime comune în UE pentru asistență juridică;
- recunoașterea reciprocă a hotărârilor penale între statele membre;
- protecția reală, nu doar teoretică, a dreptului la apărare.
Comisia a trimis Poloniei o scrisoare de punere în întârziere. Statul are acum două luni să răspundă și să repare situația. Dacă răspunsul nu e satisfăcător, urmează avizul motivat și, potențial, sesizarea CJUE.
Realitatea? Situația nu e doar „problema Poloniei”. Este un semnal pentru toate țările UE – inclusiv România – că Bruxelles-ul verifică foarte atent cum funcționează, în practică, dreptul la avocat.
Lecția pentru România: unde ne uităm în procedura penală
România a transpus Directiva (UE) 2016/1919, dar transpunerea pe hârtie și aplicarea efectivă nu sunt același lucru. Majoritatea avocaților penalisti știu foarte bine că primele ore de anchetă pot decide întreg cursul dosarului.
Zonele sensibile, din perspectivă de practician
Din unghiul unui cabinet de avocatură, câteva riscuri sunt evidente:
-
Acces întârziat la dosar și la client
Organele de urmărire penală pot considera că nu e nevoie imediat de avocat sau că „nu e încă faza critică”. De multe ori, când avocatul intră în joc, declarațiile cheie sunt deja date. -
Asistență formală, nu efectivă
Există cazuri în care avocatul din oficiu e prezent, dar nu are timp real să discute cu clientul, nu are instrumente pentru o analiză rapidă și nu poate contesta prompt probele. -
Standardele UE ca motiv de nulitate
Pe măsură ce jurisprudența CJUE se dezvoltă, apărarea are tot mai multe argumente pentru a invoca neconformitatea cu dreptul UE. Asta cere însă cercetare juridică rapidă și foarte bine țintită.
Aici intră în scenă LegalTech-ul și AI-ul juridic: nu ca înlocuitor al avocatului, ci ca multiplicator al timpului și vigilenței lui.
Cum te ajută AI să verifici respectarea Directivei 2016/1919
Un birou de avocatură care lucrează modern poate transforma obligațiile din Directiva 2016/1919 în proceduri automatizate. Nu e vorba de SF, ci de instrumente pe care multe firme internaționale deja le folosesc:
1. Check-list-uri inteligente pentru primele ore de anchetă
Un sistem AI simplu poate genera, la fiecare nou dosar penal, o fișă automată de verificare:
- ora reținerii / primei audieri;
- momentul la care a fost solicitat avocatul;
- momentul la care avocatul a avut contact efectiv cu suspectul;
- probele strânse înainte de sosirea avocatului;
- orice refuz sau amânare a accesului la avocat, cu motivare.
Acest check-list poate fi integrat în managementul de dosare al cabinetului. La fiecare nou client, avocatul junior sau coordonatorul bifează datele, iar sistemul marchează automat zonele de risc (ex. depășire de X ore între reținere și acces la avocat).
2. Cercetare juridică automatizată pe drept UE
Când ai suspiciunea că au fost încălcate standardele europene, ai nevoie rapid de:
- textele Directivei relevante;
- jurisprudență CJUE și CEDO pe dreptul la apărare și asistență juridică;
- doctrine și analize recente.
Un instrument de cercetare juridică bazat pe AI poate:
- să identifice în câteva secunde articolele exacte din Directiva (UE) 2016/1919 aplicabile situației;
- să propună jurisprudență europeană relevantă, filtrată pe etapa procesuală (urmărire penală, camera preliminară, judecată);
- să genereze un prim draft de argumentare juridică, pe care avocatul îl rafinează.
Nu înlocuiește raționamentul juridic, dar scutește ore bune de documentare clasică, mai ales în dosarele în care timpul curge împotriva clientului.
3. Detectarea tiparelor de încălcare a dreptului la apărare
Dacă un cabinet are zeci sau sute de dosare penale, un modul AI poate analiza, de exemplu, toate cazurile cu reținere și audiere din ultimii doi ani și:
- să identifice media de timp între reținere și acces la avocat;
- să arate instanțele și parchetele unde apar cele mai multe întârzieri;
- să ofere statistici pe care avocatul le poate folosi în argumentare sau în strategii de litigii strategice.
Aici AI devine un instrument nu doar reactiv (pe un singur dosar), ci strategic: îți arată unde sistemul derapează structural față de standardele UE.
De la conformare la avantaj competitiv: cum vinzi asta clienților
Respectarea Directivei (UE) 2016/1919 nu e doar o problemă de conformare la dreptul UE. Pentru un cabinet de avocatură orientat spre penal și afaceri transfrontaliere, e o propunere de valoare.
Cum traduci tehnicul în beneficii pentru client
Un mesaj onest și eficient arată cam așa:
- „Monitorizăm, cu ajutorul unor instrumente AI, momentul fiecărei audieri și al fiecărei probe administrate.”
- „Verificăm automat conformitatea cu dreptul UE privind asistența juridică, inclusiv Directiva (UE) 2016/1919.”
- „Folosim baze de date și instrumente inteligente pentru a identifica rapid nulități și încălcări de procedură.”
Clientul nu are nevoie de detalii tehnice, dar apreciază când simte că firma:
- are proceduri clare;
- folosește tehnologie modernă;
- îl protejează nu doar în instanță, ci și în fața exceselor procedurale.
Diferențiere pe o piață aglomerată
În România, foarte multe cabinete penale comunică încă în registrul clasic: „experiență, seriozitate, rezultate”. Puține vorbesc coerent despre:
- AI în sectorul juridic;
- LegalTech pentru avocați;
- utilizarea standardelor UE ca instrument strategic în apărare.
Cine reușește să lege aceste trei elemente are un mesaj puternic, mai ales pentru:
- companii active în mai multe state membre;
- manageri obișnuiți cu compliance și audit;
- clienți care urmăresc presa europeană și înțeleg riscurile.
Ce poți face concret în cabinet în următoarele 3 luni
Nu ai nevoie de un buget de firmă Magic Circle ca să începi. Am văzut cabinete mici care au făcut pași inteligenți, cu resurse limitate. Un plan realist pentru 3 luni ar putea arăta așa:
-
Mapează obligațiile din Directiva (UE) 2016/1919
Creezi, intern, un document de lucru cu: etapele procedurale, momentele cheie pentru asistență juridică, ce înseamnă „fără întârzieri nejustificate”. -
Construiește un șablon de check-list digital
Într-un sistem de management de dosare sau chiar într-un instrument low-code, creezi formularul standard pentru primele ore ale urmăririi penale. -
Testează un instrument de cercetare juridică AI
Alegi o soluție de AI juridic sau un asistent AI antrenat pe date juridice și îl folosești, timp de o lună, strict pentru:- identificarea articolelor UE relevante;
- căutarea jurisprudenței europene pe dreptul la apărare.
-
Formează echipa
Un workshop intern scurt, în care:- explici pe caz concret (de preferat un dosar propriu) cum s-ar fi schimbat strategia dacă aveai aceste instrumente;
- stabilești cine bifează ce în fiecare nou dosar.
-
Integrează mesajul în comunicarea cu clienții
Fără zgomot de marketing inutil, doar două-trei paragrafe clare în propunerile de servicii: cum folosiți tehnologia pentru a proteja dreptul la apărare.
De ce contează cazul Poloniei pentru viitorul LegalTech în România
Cazul Poloniei e, de fapt, un studiu de caz despre ce se întâmplă când între normele europene și practica națională apare o fisură. Pentru avocații din România, acesta este un semnal dublu:
- standardele UE privind asistența juridică vor fi aplicate din ce în ce mai strict;
- cine are infrastructură internă – inclusiv digitală și bazată pe AI – va putea reacționa mai rapid și mai credibil.
Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” are exact această miză: să arate că AI nu este un moft tehnologic, ci o unealtă care te ajută să transformi norme europene, aparent abstracte, în avantaje concrete pentru client și pentru cabinet.
Dacă în următorii ani vom vedea tot mai multe proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în materia drepturilor procedurale, avocații care combină excelența juridică cu instrumente AI vor fi cei care vor dicta ritmul. Întrebarea nu mai este „dacă” să integrezi LegalTech, ci cât de repede poți trece de la hârtie la proceduri digitale inteligente.