ÎCCJ a respins DCD 429/2025, dar miza pentru avocați crește: cum folosești AI pentru jurisprudență și prescripție în răspunderea patrimonială.
AI și răspunderea administrativ‑patrimonială: ce înseamnă, practic, Decizia ÎCCJ nr. 429/2025 pentru avocați
Pe 15.12.2025, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunțat Decizia nr. 429/2025 și a respins, ca inadmisibilă, sesizarea Tribunalului București privind modul de interpretare a art. 573 Cod administrativ, art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 1.357 Cod civil, în materie de răspundere administrativ‑patrimonială și termen de prescripție pentru despăgubiri.
Pentru justițiabili, știrea pare tehnică. Pentru avocați, e altceva: încă un semnal că nu ne putem baza mereu pe dezlegări de drept de la ÎCCJ și că trebuie să fim mult mai rapizi și mai preciși în cercetarea jurisprudenței și în gestionarea termenelor de prescripție. Aici intră în scenă AI și LegalTech.
Textul de față face parte din seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” și pornește de la această decizie de respingere pentru a arăta, foarte concret, cum poate AI să devină un aliat real în contenciosul administrativ și în litigii de răspundere patrimonială.
Vom vorbi despre:
- de ce contează Decizia nr. 429/2025, chiar dacă este o DCD de respingere;
- provocările reale pentru avocați în materie de răspundere administrativ‑patrimonială și prescripție;
- cum poate AI să automatizeze căutarea jurisprudenței, să urmărească termenele și să ajute la argumentarea acțiunilor în despăgubiri.
1. Ce semnal trimite Decizia ÎCCJ nr. 429/2025 către practicieni
Decizia nr. 429/2025 nu clarifică fondul problemei, dar confirmă ceva important: soluția va veni, în primul rând, din practică și doctrină, nu dintr-o dezlegare de principiu.
Tribunalul București a întrebat ÎCCJ cum ar trebui corelate:
- art. 573 Cod administrativ (răspunderea administrativ‑patrimonială),
- art. 19 din Legea nr. 554/2004 (despăgubiri în contencios administrativ),
- art. 1.357 Cod civil (răspunderea civilă delictuală generală).
ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă. Asta înseamnă:
- nu avem, deocamdată, un răspuns unitar impus de instanța supremă;
- instanțele de fond și de apel vor continua să „lucreze” cu textele în paralel, cu potențiale soluții diferite pe aceleași tipuri de spețe;
- pentru avocați, riscul de jurisprudență neunitară rămâne ridicat, la fel și riscul de a rata argumente sau termene.
Realitatea? Contenciosul administrativ a devenit o zonă în care cine gestionează mai bine informația câștigă. Iar informația înseamnă:
- toate soluțiile relevante ale instanțelor,
- interpretările doctrinare,
- termenele exacte de prescripție și decădere din fiecare speță.
Aici, AI nu este un moft, ci o unealtă foarte practică.
2. Provocarea reală: răspundere administrativ‑patrimonială + prescripție
Răspunderea administrativ‑patrimonială și despăgubirile în contencios administrativ sunt un teren minat de termene și calificări juridice.
Câteva exemple de probleme pe care le văd frecvent în practică:
- Cum califici fapta: strict ca răspundere administrativă, sau aplici și regulile generale din Codul civil (art. 1.357 și urm.)?
- Ce termen de prescripție aplici efectiv la despăgubiri: cel specific din Legea nr. 554/2004 sau termenele generale din Codul civil?
- De când începe să curgă prescripția: de la emiterea actului administrativ, de la anularea lui definitivă în contencios, de la producerea efectivă a prejudiciului sau de la data la care victima a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei?
Dacă răspunzi greșit la oricare dintre acestea, riști:
- acțiune respinsă ca prescrisă;
- imposibilitatea de a atrage răspunderea autorității sau a funcționarului;
- pierderea definitivă a dreptului clientului tău, cu impact inclusiv reputațional pentru tine.
De ce este greu să ții totul doar „în cap”
În 2025, volumul de jurisprudență relevantă în contencios administrativ a explodat:
- decizii ÎCCJ (complet DCD, recursuri în interesul legii, jurisprudență curentă),
- hotărâri ale curților de apel și tribunalelor,
- influența jurisprudenței CEDO și CJUE.
Fără un instrument inteligent de căutare și organizare, avocatul fie:
- petrece ore întregi scanând portaluri și baze de date,
- fie lucrează doar cu spețele „cunoscute”, pierzând nuanțe recente.
În contextul Deciziei nr. 429/2025, în care ÎCCJ nu a rezolvat chestiunea, miza pe cercetarea proprie crește. Exact aici LegalTech, bazat pe AI, poate schimba modul în care abordezi un dosar de despăgubiri.
3. Cum poate AI să îți facă ordine în haosul jurisprudenței
AI nu „înlocuiește” avocatul, dar îi scurtează radical drumul de la întrebare la setul relevant de hotărâri judecătorești.
3.1. Căutare inteligentă pe chestiuni de drept, nu doar pe cuvinte-cheie
Un asistent AI juridic bine antrenat pentru România poate:
- să „înțeleagă” întrebări formulate natural:
- „Care este practica recentă privind termenul de prescripție la acțiuni în despăgubiri întemeiate pe art. 19 din Legea 554/2004, după anularea actului administrativ?”
- să îți întoarcă:
- hotărâri ÎCCJ relevante,
- soluții de la curți de apel pe aceeași problemă,
- extrase esențiale din motivări, nu doar trimiteri seci.
Diferența față de o căutare clasică pe text? AI poate identifica logica problemei de drept (corelarea Codului administrativ cu Codul civil și Legea 554/2004), nu doar apariția cuvintelor „prescripție” sau „despăgubiri”.
3.2. Filtrare rapidă pe criterii juridice relevante
În loc să citești 50 de hotărâri, AI poate filtra astfel:
- interval de timp (de ex. doar după 2020);
- natură speță: răspundere administrativ‑patrimonială pentru acte normative/ acte individuale/ fapte materiale;
- tip soluție: admitere/ respingere acțiune ca prescrisă;
- corelare cu anumite articole (de ex. art. 573 Cod administrativ).
Rezultatul: în loc de 3 zile de cercetare, poți ajunge în câteva zeci de minute la un „top 10” de hotărâri cu adevărat utile.
3.3. Sinteze și modele de argumentare
Un instrument AI performant poate genera pentru tine:
- sinteze ale motivărilor: puncte‑cheie, pasaje decisive,
- scheme de argumentare:
- cum au motivat instanțele începutul prescripției;
- ce articole au interpretat sistematic;
- cum au apreciat raportul dintre normele de drept public și cele de drept privat.
Desigur, tu ești cel care verifică, ajustează și asumă argumentarea, dar începi de la o structură gata desenată, nu de la o pagină albă.
4. Managementul termenelor de prescripție cu ajutorul LegalTech
Prescripția nu iartă. O singură zi peste termen poate anula ani de litigiu pregătit impecabil pe fond.
În contenciosul administrativ și în acțiunile în despăgubiri, termenele se calculează adesea:
- de la comunicarea actului;
- de la rămânerea definitivă a hotărârii de anulare;
- de la încetarea unui efect păgubitor continuu;
- de la data cunoașterii prejudiciului.
Când ai zeci de dosare, fiecare cu logica lui de calcul, Excelul nu mai este suficient. Aici AI și aplicațiile LegalTech dedicate managementului de dosare pot face diferența.
4.1. Cum arată, practic, un sistem AI de urmărire a termenelor
Un astfel de sistem poate:
- extrage automat din documente date‑cheie:
- data emiterii/ comunicării actului;
- data introducerii acțiunii principale;
- data rămânerii definitive a unei hotărâri;
- propune, pe baza regulilor juridice predefinite, un termen estimat de prescripție pentru:
- acțiunea în anulare,
- acțiunea în despăgubiri,
- eventuale acțiuni regresive;
- seta alerte automate (e‑mail, notificare în aplicație) cu mult înainte de expirarea termenului.
În loc să îți amintești manual „cred că în dosarul X prescripția se împlinește prin martie”, sistemul îți spune exact:
„Termenul estimat de prescripție pentru cererea de despăgubiri în dosarul Y este 05.03.2026. Recomandat: depunere acțiune până la 20.02.2026.”
4.2. De ce AI este mai sigur decât „agenda pe hârtie”
Nu pentru că AI nu poate greși, ci pentru că:
- nu obosește și nu uită să verifice un dosar;
- poate recalcula termenele dacă intervine un nou act sau o nouă hotărâre;
- poate ține cont de reguli diferite de calcul în funcție de natura răspunderii.
Rolul avocatului rămâne să verifice și să confirme calculul. Dar riscul de „scăpare” scade radical.
5. Răspunderea patrimonială – teren ideal pentru automatizare asistată de AI
Răspunderea patrimonială a autorităților publice este, practic, un test de anduranță juridică. Necesită:
- identificarea exactă a naturii faptei și a raportului juridic;
- corelarea mai multor regimuri juridice (administrativ, civil, uneori și penal sau contravențional);
- demonstrarea prejudiciului și a legăturii de cauzalitate;
- respectarea strictă a termenelor.
Asta o face un domeniu perfect pentru LegalTech, din câteva motive:
- Multe spețe repetitive, cu variații de detaliu – ideale pentru automatizare parțială (generare de drafturi de acțiune, modele de susțineri scrise, tabele cu prejudicii).
- Multe date și documente – AI le poate scana, eticheta și structura mult mai rapid decât un om.
- Necesitate mare de coerență argumentativă – asistenții AI pot sugera structură logică, jurisprudență de sprijin, contra‑argumente anticipate.
5.1. Exemple concrete de sarcini pe care le poți automatiza
Cu un ecosistem LegalTech matur, un cabinet de avocatură poate:
-
La faza de analiză preliminară:
- încărca documentele primite de la client (act administrativ, corespondență, hotărâri anterioare);
- cere AI‑ului un raport de risc privind prescripția și „șanse de succes” orientative (nu ca predicție infailibilă, ci ca filtraj inițial);
-
La faza de redactare a acțiunii:
- folosi șabloane dinamice de acțiuni în despăgubiri, completate automat cu datele speței;
- integra direct, în acțiune, trimiteri la jurisprudență relevantă, generată de modulul AI de cercetare;
-
La faza de judecată:
- genera rapid note de ședință actualizate cu ultimele decizii relevante;
- testa diverse scenarii de calificare juridică (doar administrativă, cumul administrativ + civil) și alege varianta cea mai susținută jurisprudențial.
5.2. Obiecția clasică: „AI greșește, eu nu pot risca cu clientul”
Corect: AI greșește dacă este folosit ca oracol, nu ca instrument. Dar într‑un flux corect gândit:
- AI face muncă de volum: pre‑selectează, structurează, propune;
- avocatul face muncă de finețe: verifică, ajustează, decide.
Când AI este integrat în acest mod, riscul de eroare scade, pentru că:
- ai acces la mai multă jurisprudență relevantă;
- vezi mai clar termenele critice;
- elimini multe greșeli „de neatenție”.
6. De unde poți porni, concret, ca avocat în România
Dacă ești avocat de contencios administrativ, litigii fiscale sau drept civil, Decizia ÎCCJ nr. 429/2025 este un bun pretext să îți regândești modul în care lucrezi cu tehnologia.
Un plan minimal, realist, pentru 2026 ar putea arăta așa:
- Alegi un instrument AI juridic adaptat pentru România – nu doar un chatbot generic, ci o soluție care „știe” legislația și jurisprudența română.
- Începi cu un singur domeniu‑pilot – de exemplu, doar dosarele de răspundere patrimonială și despăgubiri.
- Standardizezi intern:
- un mod unitar de introducere a datelor în sistem;
- etichete comune pentru tipuri de spețe și termene.
- Testezi și măsori:
- câte ore de muncă de cercetare economisești pe dosar;
- câte termene critice sunt urmărite automat;
- cum se îmbunătățește calitatea argumentării.
Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” merge exact în această direcție: să ofere exemple concrete, adaptate contextului normativ românesc, nu teorii abstracte despre inteligență artificială.
Concluzie: după DCD 429/2025, avantajul e al celor care stăpânesc mai bine informația
Decizia ÎCCJ nr. 429/2025 nu clarifică, încă, modul de corelare dintre art. 573 Cod administrativ, art. 19 din Legea 554/2004 și art. 1.357 Cod civil. Dar transmite un mesaj clar: nu putem aștepta mereu soluții unitare de la instanța supremă. Practicienii trebuie să își construiască singuri strategia, pe baza unei analize solide de jurisprudență și a unei gestionări impecabile a termenelor.
Iar aici AI și LegalTech fac diferența între un cabinet care „se chinuie” cu PDF‑uri, portaluri și agende și un cabinet care știe, în orice moment:
- ce spune practica recentă pe tema prescripției în despăgubiri;
- ce termene bat la ușă în dosarele de contencios administrativ;
- ce argumente au funcționat în spețe similare.
Dacă vrei ca 2026 să fie anul în care preiei controlul asupra informației juridice, nu invers, pasul următor e simplu: alege un domeniu (de exemplu, răspunderea administrativ‑patrimonială), definește un flux minim de lucru și introduce AI în el. Restul vine din practică.
În fond, întrebarea nu mai este dacă vei folosi AI în activitatea de avocat, ci cât de repede o vei face, astfel încât să nu rămâi în urmă față de ceilalți.