CE vs. Polonia arată cât de dur sunt tratate greșelile de transpunere a directivelor. Vezi cum poate AI-ul juridic ajuta avocații din România să evite astfel de riscuri.
CE vs. Polonia: de la transpunere greșită la oportunitate LegalTech
Pe 11.12.2025, Comisia Europeană a trimis Polonia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru transpunerea incorectă a Directivei 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat și dreptul de a comunica după arestare. Nu este doar o știre de drept european, ci și un semnal clar: statele care nu urmăresc fin legislația UE și jurisprudența CJUE ajung rapid în zona de risc.
Pentru avocați – mai ales cei care lucrează în penal, mandate europene de arestare, afaceri transfrontaliere – asta înseamnă muncă tot mai complexă, cu un volum enorm de informație. Iar aici apare tema noastră: cum poate AI-ul juridic să ajute un cabinet din România să fie cu un pas înainte, nu cu doi pași în urmă?
În această parte a seriei „AI în sectorul juridic din România: LegalTech pentru avocați”, folosesc cazul Poloniei ca exemplu concret pentru a arăta cum inteligența artificială poate deveni un instrument practic de conformitate procedurală și analiză a transpunerii normelor europene.
Ce reproșează CE Poloniei – pe scurt și pe înțeles
Comisia spune clar: legislația poloneză nu respectă corect Directiva 2013/48/UE. Problemele principale sunt patru:
-
Lipsa garanțiilor procedurale în fazele incipiente ale anchetei
Interogatorii și strângere de probe fără avocat, deși directiva cere acces efectiv la avocat chiar din primele momente semnificative ale procedurii. -
Încălcarea confidențialității comunicării avocat–client
Legea poloneză permite, în anumite situații, să fie încălcată confidențialitatea discuțiilor dintre suspect/ inculpat și avocat, contrar directivei care tratează confidențialitatea ca principiu absolut, cu excepții extrem de restrânse. -
Protecția insuficientă a minorilor
Transpunere incorectă a dispozițiilor privind informarea titularilor răspunderii părintești sau a altui adult adecvat atunci când un copil este privat de libertate. -
Mandatul european de arestare (MEA)
Normele despre dreptul de a avea acces la avocat în procedurile legate de MEA nu sunt transpuse corect.
Comisia a concluzionat că eforturile Poloniei de remediere au fost insuficiente și a sesizat CJUE. Cazul este clasic pentru ceea ce se întâmplă atunci când un sistem juridic național nu urmărește la zi standardele europene – sau le intepretează prea „creativ”.
De ce ar trebui să intereseze asta un avocat din România
Acest dosar nu este „problema Poloniei”. Este un avertisment pentru toate statele membre, inclusiv România.
Pentru cabinetele de avocatură, miza e dublă:
-
Risc de neconformitate
Dacă un avocat român nu știe exact ce standarde europene există pe drepturi procedurale, poate rata argumente esențiale privind nulitatea probelor, încălcarea dreptului la apărare sau aplicarea prioritară a dreptului UE. -
Complexitate tot mai mare în cazurile transfrontaliere
Mandate europene de arestare, extrădări, anchete comune, clienți reținuți în alte state – toate acestea cer o înțelegere fină a diferențelor de transpunere între state și a jurisprudenței CJUE.
Or, volumul de informație este enorm: directive, regulamente, hotărâri CJUE, recomandări, rapoarte de conformitate, legislații naționale, modificări succesive. Un avocat care lucrează doar „manual”, din browser și PDF-uri, este deja în dezavantaj.
Aici intră în scenă AI-ul juridic și instrumentele LegalTech.
Cum poate AI să ajute la identificarea transpunerii greșite a normelor UE
AI-ul nu înlocuiește analiza juridică, dar poate face ceva ce un om nu poate face realist, la scară mare: compară masiv, rapid și consecvent texte juridice.
1. Compararea automată directivă – lege națională
Un sistem LegalTech bine configurat poate:
- să încarce textul unei directive (de exemplu, Directiva 2013/48/UE);
- să încarce versiunea consolidată a Codului de procedură penală și a altor acte relevante din România;
- să marcheze automat articolele în care transpunerea este:
- completă,
- parțială,
- lipsă,
- sau problematică din punct de vedere al formulării.
Rezultatul este un „heatmap” de conformitate: articolele problematice sunt evidențiate, iar avocatul poate intra apoi cu analiza juridică propriu-zisă. Exact ce Comisia a făcut în Polonia se poate anticipa intern, la nivel de ministere, dar și la nivelul profesioniștilor – dacă au instrumentele potrivite.
2. Alinierea la jurisprudența CJUE
Un alt rol esențial pentru AI în cercetarea juridică:
- indexează toate hotărârile CJUE relevante pentru o anumită directivă;
- identifică paragrafele în care Curtea definește standardul minim de protecție (de ex. confidențialitatea avocat–client);
- le corelează cu texte din legislația națională.
Astfel, un avocat român care pregătește o excepție de neconstituționalitate sau o trimitere preliminară poate vedea în câteva minute:
„Aceste două articole din Codul de procedură penală român sunt potențial neconforme cu standardul stabilit în hotărârile CJUE X, Y, Z.”
Asta nu înlocuiește redactarea argumentelor, dar economisește ore întregi de căutări.
LegalTech ca instrument zilnic de conformitate procedurală
În penal și în afaceri transfrontaliere, viteza și acuratețea contează. Iar multe dintre sarcinile consumatoare de timp pot fi preluate de AI, cu avocatul pe post de „supervizor critic”.
1. Asistență în cazuri de mandat european de arestare
Cazul Poloniei atinge direct MEA. Pentru un avocat român care apără o persoană urmărită în baza unui mandat european, AI poate ajuta la:
- generarea unei fișe comparative între drepturile persoanei în statul emitent și România;
- identificarea rapidă a eventualelor încălcări ale dreptului la apărare (de exemplu, lipsa accesului la avocat în faza incipientă);
- extragerea automată a paragrafului relevant din directivă și a jurisprudenței CJUE care susține contestarea executării mandatului.
Rezultatul: argumente mai rapide, bine fundamentate, pregătite în timp util pentru termene strânse.
2. Monitorizarea modificărilor legislative și a procedurilor UE
Un alt avantaj major al AI-ului juridic este monitorizarea continuă:
- alerte automatizate când apar proiecte de modificare la Codul de procedură penală sau alte legi relevante;
- notificări când Comisia publică comunicate privind posibile încălcări de drept UE, cum e cazul Poloniei;
- sinteze generate automat care arată ce articole naționale pot fi impactate.
Pentru un cabinet de avocatură, asta se traduce în:
- consultanță proactivă către clienți instituționali sau corporate;
- articole și newslettere juridice bine informate, livrate la timp;
- poziționarea ca reper în domeniul dreptului UE și al drepturilor procedurale.
Cum arată, concret, un flux de lucru inteligent într-un cabinet românesc
Ca să nu rămânem în abstract, iată un scenariu foarte realist pentru un cabinet specializat în penal și contencios UE:
-
Clientul este reținut în alt stat membru (de exemplu, Polonia).
Avocatul român primește informații sumare prin familie și un mandat de reprezentare. -
AI-ul juridic este folosit pentru un „rapid research pack”:
- standardele din Directiva 2013/48/UE;
- legislația poloneză relevantă (tradusă automat + verificare punctuală de un traducător uman, la nevoie);
- ultimele proceduri UE împotriva Poloniei și riscurile de încălcare a drepturilor procedurale.
-
Sistemul generează o listă de întrebări-cheie pe care avocatul le trimite imediat contactului local sau autorităților:
- Când a avut prima dată acces la avocat?
- A existat vreun moment în care comunicarea cu avocatul a fost supravegheată?
- A fost informat un părinte / un adult adecvat (dacă este minor)?
-
Pe baza răspunsurilor, AI-ul propune un schelet de argumentație, având marcate trimiterile la articole din directivă și paragrafe relevante din hotărâri CJUE.
-
Avocatul intervine cu analiza critică:
adaptează, completează, restructurează, introduce tactica procesuală și contextul uman al cazului.
Astfel, AI-ul nu scrie pledoaria, dar îi oferă avocatului o platformă solidă de informație și structură, într-un timp mult mai scurt.
De ce e momentul ca avocații din România să investească în AI juridic
Cazul Poloniei arată o realitate dură: standardul minim acceptat de UE nu este negociabil. Statele care nu respectă drepturile procedurale ajung în fața CJUE, iar practicienii din acele sisteme trebuie apoi să gestioneze consecințele, uneori ani la rând.
Pentru avocații din România, există trei motive strategice să adopte soluții LegalTech acum, nu „cândva”:
-
Presiune de timp și de volum
Fiecare an aduce noi directive, noi reguli procedurale, noi hotărâri CJUE. Fără AI, monitorizarea devine aproape imposibil de făcut riguros în paralel cu munca de zi cu zi. -
Avantaj competitiv clar
Un cabinet care poate răspunde rapid la întrebări legate de conformitatea cu dreptul UE, care are sinteze gata într-o oră, nu într-o zi, va fi preferat de clienți, mai ales în dosare transfrontaliere. -
Poziționare pe termen lung
Seria „AI în sectorul juridic din România: LegalTech pentru avocați” nu este doar un exercițiu teoretic. Este despre cum profesia se schimbă deja. Cei care învață să lucreze cu AI-ul juridic acum vor fi, peste cinci ani, cei care setează standardul pentru ceilalți.
Ce ai putea face concret în următoarele 30 de zile
Dacă vrei să nu rămâi la stadiul de teorie, poți începe simplu:
-
Alege un domeniu-pilot
De exemplu: mandate europene de arestare, drepturi procedurale în faza de urmărire penală, minorii în proceduri penale. -
Testează un instrument de AI juridic
- încarcă textul unei directive relevante (cum e 2013/48/UE);
- încarcă articolele corespondente din Codul de procedură penală;
- vezi cât de bine poate sistemul să identifice corespondentele și potențialele neconformități.
-
Construiește un mic „playbook” intern
O procedură clară: când apare o directivă nouă sau o hotărâre CJUE importantă, cine o citește, cum este adnotată, cum este introdusă în baza de date internă, cum este folosit AI-ul pentru a o conecta cu dosarele active. -
Educație continuă pentru echipă
Organizează o sesiune internă de 1–2 ore: „Cum folosim AI-ul în cercetarea de drept UE?”. Fără pretenția perfecțiunii, dar cu accent pe disciplină și repetare.
CE a trimis Polonia în fața CJUE pentru transpunerea incorectă a normelor privind drepturile procedurale. României i se poate întâmpla la fel, la un alt capitol, într-un alt moment. Diferența o va face capacitatea sistemului – și a profesioniștilor – de a lucra inteligent cu informația juridică.
AI-ul și LegalTech nu sunt un moft tehnologic. Sunt, din ce în ce mai clar, instrumente de supraviețuire și diferențiere profesională într-un mediu reglementar care nu mai iartă neatenția.