Ordinele de protecție sunt eficiente doar dacă sunt monitorizate. Vezi cum pot AI și LegalTech să ajute avocații să gestioneze măsurile preventive și riscurile penale.
AI și ordinele de protecție: de la dosar la monitorizare reală
În dosarele cu violență domestică, fiecare minut contează. Un apel telefonic dat în ciuda unui ordin de protecție sau o apropiere cu câțiva metri peste limita impusă pot face diferența între un incident izolat și o tragedie. Cazul recent în care PÎCCJ a solicitat arestarea preventivă a unui inculpat pentru încălcarea ordinului de protecție arată încă o dată că măsurile preventive sunt doar pe jumătate eficiente dacă nu sunt și monitorizate corect.
În același timp, cabinetele de avocatură din România se confruntă cu un volum tot mai mare de dosare penale, obligații, măsuri preventive, termene și notificări. Fără instrumente tehnologice, urmărirea tuturor acestor elemente devine un exercițiu de memorie și improvizație.
Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” își propune să arate exact contrariul: există un mod mult mai structurat și mai sigur de a gestiona astfel de dosare. Iar acest caz privind încălcarea ordinului de protecție este un exemplu excelent pentru a vedea cum inteligența artificială poate ajuta avocații să prevină riscuri și să gestioneze riguros măsurile preventive.
Contextul juridic: ce ne arată cazul PÎCCJ
Cazul relatat pornește de la o situație extrem de frecventă în practică: încălcarea unui ordin de protecție emis pentru protejarea unei foste concubine.
Din datele din comunicatul PÎCCJ:
- a existat un ordin de protecție emis de Judecătoria Câmpulung la 04.07.2025, cu o durată de 6 luni;
- inculpatului i s-a impus, printre altele:
- să păstreze o distanță minimă de 100 m față de victimă;
- să nu aibă niciun contact cu aceasta, inclusiv telefonic sau prin corespondență;
- în zilele de 05.01.2025 și 18.01.2025, inculpatul a contactat telefonic victima;
- la 09.08.2025, în jurul orei 21:00, a urmărit, bruscat și lovit victima la un eveniment într-un local din Câmpulung;
- pe 14.12.2025, procurorul de caz a formulat propunere de arestare preventivă pe 30 de zile pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție.
Realitatea este dură: sistemul reacționează după ce încălcarea s-a produs. Ordinul de protecție există în dosar, arestarea preventivă este cerută, iar avocatul se trezește în fața unei cronologii de fapte care, juridic, poate fi valorificată, dar, practic, nu a prevenit agresiunea.
Aici intervine întrebarea esențială pentru avocați și pentru sistemul judiciar: cum ar putea tehnologia și AI să reducă riscul de încălcare a unor astfel de măsuri?
De la dosar pe hârtie la „dosar inteligent”: rolul AI în măsurile preventive
Un dosar penal clasic conține ordonanțe, încheieri, procese-verbale, declarații, adrese, rapoarte. Toate, separat, sunt piese de puzzle. AI permite ca acest puzzle să devină un tablou clar și actualizat în timp real.
1. Extracția automată a obligațiilor și măsurilor preventive
Primul pas unde LegalTech și AI schimbă jocul este transformarea documentelor ne-structurate în date utilizabile:
- AI poate citi automat încheierea prin care se dispune un ordin de protecție;
- identifică și extrage:
- durata măsurii (ex: 6 luni);
- distanța minimă (ex: 100 m);
- tipurile de interdicții (contact telefonic, fizic, online);
- data de început și data de expirare;
- aceste informații devin atribute configurabile într-un sistem de management al dosarelor.
Pentru un cabinet de avocatură, asta înseamnă că nu mai depinde doar de notițe, agende și memorie. Sistemul poate ști, pentru fiecare client:
- ce măsuri preventive are în vigoare;
- când expiră;
- ce riscuri are dacă se află în anumite locuri sau contactează anumite persoane.
2. Alerte automate pentru avocat și client
Al doilea pas logic este notificarea inteligentă. Un sistem de tip LegalTech poate:
- trimite notificări automate către avocat atunci când se apropie data de expirare a unui ordin de protecție sau a unei obligări;
- genera mesaje pre-configurate (explicate juridic, dar pe înțelesul clientului) care să reamintească:
- ce NU are voie să facă;
- pentru ce perioadă;
- ce riscuri penale există în caz de încălcare;
- integra aceste notificări cu aplicații mobile pentru clienți, astfel încât persoana supravegheată să fie constant informată.
Dincolo de obligația penală, există și o strategie de apărare: un avocat care poate demonstra că și-a informat constant clientul, că a creat proceduri interne, că a recomandat conduită preventivă, are un argument serios când discuția ajunge la latura subiectivă și la eventuale circumstanțe.
Cum poate AI ajuta concret în cazuri de încălcare a ordinului de protecție
AI nu poate înlocui poliția, procurorul sau judecătorul. Dar poate furniza context, analiză și previziuni la care, manual, niciun om nu are timp să ajungă.
Analiză de risc și pattern-uri de comportament
Un sistem de analiză predictivă poate analiza, pe baza istoricelor de dosare (anonimizate):
- câte încălcări ale ordinelor de protecție apar, în medie, în primele 30/60/90 de zile;
- ce tipuri de obligații sunt cel mai frecvent încălcate (contact telefonic, apropiere fizică, social media);
- ce factori se corelează cu recidiva (condamnări anterioare, consum de alcool, istoricul de plângeri, distanța geografică între părți, etc.).
Pentru avocat, asta se poate traduce în:
- un scor de risc pentru fiecare client aflat sub măsuri preventive;
- un plan de consiliere mai intens pentru clienții cu risc ridicat (întâlniri mai dese, explicații suplimentare, recomandări clare de conduită);
- decizii mai bine fundamentate privind oportunitatea unor cereri (ex. înlocuirea arestului la domiciliu cu control judiciar, ridicarea unor obligații etc.).
Automatizarea cronologiilor și a probatoriului
În exemplul de la PÎCCJ, datele esențiale sunt clare:
- 05.01.2025 – apel telefonic către victimă;
- 18.01.2025 – un nou apel telefonic;
- 04.07.2025 – ordin de protecție emis (6 luni);
- 09.08.2025 – apropiere fizică, urmărire, agresiune la un eveniment;
- 14.12.2025 – propunere de arestare preventivă.
Un instrument de analiză automată a dosarului poate prelua toate aceste date din acte și construi:
- un timeline interactiv al faptelor;
- corelarea lor cu starea juridică a măsurilor (ordinul era în vigoare sau nu? ce obligații erau active la acel moment?);
- rapoarte sintetice utile pentru:
- memoriile depuse la procuror;
- concluziile scrise la instanță;
- discuțiile strategice cu clientul.
Rezultatul? Mai puțin timp irosit pe răsfoit dosare și mai mult timp pentru analiză juridică și strategie.
LegalTech în practică: ce pot face efectiv cabinetele de avocatură
Mulți avocați din România privesc încă AI cu o anumită rezervă. Îngrijorarea e firească: nu vrei să transformi avocatul într-un operator de software. Dar bunele soluții LegalTech fac exact opusul: îl scapă pe avocat de rutină.
1. Implementarea unui sistem de management de dosare cu AI
Un astfel de sistem, adaptat pentru penal, ar trebui să facă, cel puțin:
- scanarea și recunoașterea textului din încheieri și ordonanțe;
- identificarea automată a măsurilor preventive și a termenelor limită;
- generarea de alerte și rapoarte periodice;
- centralizarea tuturor obligațiilor unui client într-o singură fișă de profil.
2. Asistenți AI pentru cercetare juridică rapidă
Încălcarea ordinului de protecție ridică adesea probleme precum:
- raportul dintre ordinul civil de protecție și răspunderea penală;
- condițiile în care se poate dispune arestarea preventivă pentru o astfel de faptă;
- jurisprudență recentă relevantă.
Un asistent AI de cercetare juridică, antrenat pe legislația și practica românească, poate:
- identifica textele legale relevante;
- propune jurisprudență comparabilă;
- sugera argumente folosite în decizii anterioare.
Asta nu înlocuiește raționamentul avocatului, dar îi oferă un start mult mai rapid decât căutările manuale prin baze de date clasice.
3. Monitorizarea obligațiilor clientului în timp real
În dosarele cu ordine de protecție, control judiciar sau arest la domiciliu, avantajul competitiv îl va avea avocatul care poate spune:
„Știu în fiecare moment ce obligații ai, până când și în ce condiții. Nu vei fi luat prin surprindere.”
Cu ajutorul AI și al unei aplicații dedicate clienților, un cabinet poate:
- afișa în timp real, pe telefonul clientului, toate obligațiile active;
- evidenția clar ce este interzis (contact, distanță, locuri, persoane);
- genera confirmări de luare la cunoștință (utile ulterior în dosar).
Asta reduce drastic argumentul „nu am știut”, dar în același timp protejează și avocatul, care își poate dovedi diligența profesională.
Integrarea cu sistemul judiciar: ce ne așteaptă în următorii ani
Digitalizarea sistemului judiciar românesc înaintează greu, dar înaintează. Pe măsură ce instanțele, parchetele și poliția vor folosi tot mai mult registre electronice și sisteme de management, deschiderea către integrarea cu soluții LegalTech private va crește.
Câteva direcții realiste pentru următorii ani:
- Notificări electronice standardizate privind măsurile preventive, care pot fi preluate automat de sistemele cabinetelor;
- interfețe (API) între aplicațiile instanțelor/parchetelor și platformele avocaților, pentru actualizarea în timp real a stării măsurilor;
- utilizarea AI în interiorul sistemului judiciar pentru:
- verificarea istoricului încălcărilor;
- generarea de rapoarte de risc pentru propuneri de arestare preventivă;
- identificarea neconcordanțelor între acte.
Pentru avocați, adaptarea din timp la acest mod de lucru înseamnă să fie pregătiți atunci când digitalizarea nu mai este opțională, ci obligatorie.
De ce avocații au nevoie de AI în gestionarea măsurilor preventive
Cazul PÎCCJ din 14.12.2025 nu e o excepție, ci un simptom. Ordinele de protecție sunt încălcate pentru că oamenii tind să minimalizeze consecințele, iar sistemul nu poate monitoriza în timp real fiecare persoană. Avocatul se trezește adesea în poziția de „pompier”: reacționează după ce incendiul a izbucnit.
Există însă o altă abordare: avocatul ca manager de risc, sprijinit de AI.
În această serie „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, ideea centrală este simplă:
„AI nu înlocuiește avocatul. Îl eliberează de rutină ca să poată fi, cu adevărat, strategul juridic al clientului său.”
În dosarele cu măsuri preventive și ordine de protecție, asta se traduce în:
- monitorizare automată a tuturor obligațiilor;
- alerte înainte de probleme, nu după;
- o analiză de risc mai lucidă și mai rapidă;
- o pregătire mai bună pentru discuții cu procurorul și instanța.
Dacă ai un cabinet de avocatură în România și gestionezi dosare penale, momentul bun să iei în serios LegalTech și AI nu este „cândva în viitor”. Este exact acum, când astfel de cazuri sunt tot mai frecvente, iar clienții cer nu doar apărare în instanță, ci și protecție preventivă în fața propriilor greșeli.
Merită să îți pui o întrebare directă: câte dintre riscurile actuale ale clienților tăi ar putea fi reduse dacă ai avea un sistem AI care să îți urmărească, în locul tău, fiecare obligație, fiecare termen și fiecare măsură preventivă?