Litigiile comerciale devin laboratorul perfect pentru a testa cum AI și digitalizarea pot reduce costuri, timp și riscuri pentru companiile din România.
Cum poate AI să schimbe radical litigiile comerciale în România
În ultimii cinci ani, numărul litigiilor comerciale de valoare mare în România a crescut constant, în paralel cu complexitatea contractelor și a reglementărilor. Camerele de consiliu sunt pline, iar instanțele aglomerate înseamnă costuri mari și timp pierdut pentru companii.
Discuția anunțată la ZF Live din 16.12.2025, cu avocatul Alin Grapă (Filip & Company), atinge exact miza momentului: cum poate tehnologia – inclusiv AI – să schimbe modul în care funcționează piața litigiilor juridice. Ce se întâmplă acum în litigii este de fapt un studiu de caz perfect pentru orice companie care vrea să introducă inteligență artificială în procesele sale.
În cadrul seriei „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, articolul de față pune lupa pe zona de litigii:
- care sunt tendințele de pe piața de litigii comerciale,
- cum arată concret digitalizarea și AI în practica avocaților,
- ce poate învăța orice business din modul în care se transformă acest sector foarte tradițional.
1. Piața de litigii juridice în 2025: ce se schimbă, de fapt
Piața de litigii nu crește doar în volum, ci și în complexitate. Trei tendințe sunt clare în România în 2025:
1.1. Val de litigii comerciale, fiscale și de muncă
Companiile se confruntă cu:
- mai multe controale și decizii fiscale contestate;
- litigii de muncă legate de telemuncă, concedieri, bonusuri variabile;
- litigii între parteneri de afaceri (neexecutarea contractelor, penalități, clauze de neconcurență).
Consecința pentru business: costul juridic pe unitate de venit crește. Nu doar onorariile avocaților, ci și orele pierdute de management, întârzieri în proiecte, reputație afectată.
1.2. Clienți mai sofisticați, care cer transparență și predicții
Companiile mari și medii nu mai acceptă „vedem noi pe parcurs”. Ele vor:
- estimări clare de durată a procesului;
- scenarii: „ce se întâmplă dacă pierdem/câștigăm?”;
- bugete juridice estimate realist.
Aici AI juridic începe să conteze: firmele de avocatură care folosesc instrumente de analiză predictivă, statistici pe soluții ale instanțelor și scoruri de probabilitate au un avantaj clar. Nu pentru că „ghicesc viitorul”, ci pentru că lucrează cu date, nu doar cu intuiții.
1.3. Presiune pe eficiență: onorarii alternative și pachete „la rezultat”
În litigii, se vede deja o schimbare de la clasicul „onorariu orar” către:
- onorarii fixe pe etapă procesuală;
- bonus de succes (success fee) legat de rezultat;
- abonamente juridice pentru portofolii mari de litigii.
Dacă firma de avocatură nu e eficientă intern (documente, research, management de dosar), pierde bani la fiecare dosar. Automatizarea și AI nu mai sunt „nice to have”, ci condiție de profitabilitate.
2. De la dosar fizic la litigiu digital: ce înseamnă, concret
Digitalizarea litigiilor nu înseamnă doar dosar electronic la instanță. Pentru o companie, schimbarea reală începe înainte să apară citația.
2.1. Arhivă digitală și management de documente
Primul pas pe care îl fac firmele serioase în 2025:
- centralizează contractele, anexele și corespondența relevantă într-un sistem de management de documente;
- conectează acest sistem cu softul de management de litigii sau cu un DMS folosit de avocați;
- definesc reguli: „ce se arhivează, cum se numește fișierul, cine are acces”.
Fără această fundație, orice AI juridic va „înota” prin haos. Cu ea, un avocat poate înțelege un litigiu în ore, nu în săptămâni.
2.2. E-filing, termene online și comunicare cu instanțele
Chiar dacă digitalizarea instanțelor în România nu e perfectă, realitatea e asta:
- tot mai multe instanțe acceptă depuneri electronice;
- comunicarea se mută pe e-mail și portaluri;
- ședințele online sau hibride nu mai sunt excepție.
Pentru companii, asta înseamnă:
- mai puține drumuri la instanță;
- trasabilitate mai bună (știi exact ce și când a fost depus);
- ușurință în a lucra cu avocați din alte orașe.
2.3. Dashboard-uri de litigii pentru management
Nivelul următor, pe care îl văd deja la clienții mari:
- un dashboard intern de litigii cu: număr de dosare, stadiu, expunere financiară, avocați implicați, probabilități de câștig/pierdere;
- raportări lunare către CFO și CEO în format standardizat;
- link direct din dashboard în documentele cheie din fiecare dosar.
Acesta e momentul în care litigii juridice devin parte din managementul de risc al companiei, nu doar „ceva ce se întâmplă la juridic”.
3. Unde intră AI în litigii: aplicații concrete pentru firme și avocați
Inteligența artificială nu ia locul avocatului de litigii, dar îi schimbă drastic munca de zi cu zi. Cele mai utile aplicații în 2025:
3.1. Analiza contractelor cu AI pentru prevenirea litigiilor
Cel mai ieftin litigiu este cel care nu începe. AI juridic poate:
- citi sute de contracte și identifica clauze de risc (penalități disproporționate, termene imposibile, clauze de competență neclare);
- compara contractele între ele: „unde avem clauze diferite pentru același tip de serviciu?”;
- propune formulări alternative, bazate pe modele de contract validate de avocați.
Un scenariu real pentru o companie românească:
- portofoliu de 1.200 de contracte comerciale;
- AI identifică faptul că în ~18% din contracte lipsesc clauze clare de reziliere și limitare a răspunderii;
- juridicul intervine și prioritizează renegocierea acestor contracte.
Rezultat: reducerea riscului de litigiu înainte să apară conflictul.
3.2. Cercetare juridică automatizată și redactare asistată
Un litigiu bun se construiește pe research solid. AI poate:
- găsi jurisprudență relevantă în minute, nu zile;
- genera drafturi de acțiuni, întâmpinări, note de ședință, pe care avocatul le rafinează;
- sugera argumente bazate pe modele de spețe similare.
Diferența esențială: avocatul nu mai pornește de la foaia albă, ci de la un draft decent, pe care își pune experiența și strategia.
3.3. Predicția rezultatelor și scenarii pentru business
Instrumentele moderne de „litigation analytics” fac exact ce le spune numele:
- analizează mii de hotărâri pe un anumit tip de litigiu;
- calculează distribuții de durată (în câte luni se termină, în medie);
- evaluează probabilitatea de a câștiga/pierde, per instanță sau tip de pretenții.
Pentru o companie, asta permite decizii mult mai mature:
- „merită să ajungem până la ÎCCJ sau închidem dosarul prin tranzacție acum?”;
- „ce impact de cash-flow are procesul asupra anului următor?”
Nu este un oracol, dar este un instrument de management de risc pe care, sincer, multe board-uri din România îl așteptau.
3.4. Automatizarea administrării de dosare
Munca de rutină într-un litigiu:
- calculul termenelor procedurale;
- generarea listelor de documente;
- pregătirea seturilor de acte pentru instanță;
- actualizarea statusului în tabele interne.
Toate acestea pot fi automatizate cu:
- workflow-uri digitale,
- sisteme de notificări,
- șabloane inteligente de documente,
- integrare cu calendare și CRM.
Rezultat: mai puține erori, mai puțini timpi morți, mai mult timp de gândire strategică pentru avocat și pentru client.
4. Lecții pentru orice companie: litigii ca studiu de caz de implementare AI
Felul în care se digitalizează litigiile oferă câteva lecții clare pentru toate business-urile care vor să introducă AI, indiferent de industrie.
4.1. Începi cu datele, nu cu „jucăria de AI”
În litigii, fără arhivă digitală structurată, AI e aproape inutil. La fel și în business:
- în finanțe: fără date curate din ERP, AI de predicție a cash-flow-ului va fi doar un Excel mai complicat;
- în HR: fără date bine ținute despre fluctuație și performanță, AI de retenție e doar marketing.
Concluzia: curăță și structurează datele înainte să cumperi soluția de AI.
4.2. Automatizezi întâi munca de rutină, nu deciziile critice
În litigii, AI nu decide strategia procesului și nu merge în instanță. Automatizează:
- căutarea de informații;
- generarea de drafturi;
- task-uri administrative.
Exact asta funcționează și în business:
- în contabilitate: reconciliere automată, nu decizia de investiții;
- în logistică: propuneri de rute, nu decizia de a deschide sau închide un depozit.
Acolo se câștigă cele mai rapide beneficii: timp, cost, calitate constantă.
4.3. AI ca exoschelet pentru experți, nu ca înlocuitor
Un avocat de litigii bun, echipat cu AI juridic, valorează mai mult decât doi fără AI.
La fel, în orice companie:
- un controller financiar cu AI de analiză în spate devine partener de discuție pentru CEO;
- un specialist în supply-chain cu instrumente predictive poate preveni blocaje înainte să apară.
Modelul sănătos: AI ca exoschelet care amplifică expertiza, nu ca „robot” care preia tot.
4.4. Schimbarea de mindset: de la „reactiv” la „predictiv”
Piața de litigii se mută treptat de la:
- „sună avocatul când ai fost dat în judecată” la
- „lucrezi cu avocatul și cu AI înainte ca riscul să se materializeze”.
Pentru business, aceeași schimbare înseamnă:
- instrumente de alertă timpurie (risc de neîncasare, clienți în pericol, fluctuație de personal);
- dashboard-uri de risc și scenarii, nu doar rapoarte post-factum.
5. Cum începe, practic, o companie din România acest drum
Dacă te uiți la tema ZF Live – „Cum poate tehnologia/digitalizarea să schimbe modul în care funcţionează procesele de litigii?” – întrebarea reală pentru orice CEO sau director juridic este: „Ce fac mâine concret?”
Un plan realist în 5 pași:
-
Audit de procese și date juridice
Unde sunt contractele? Unde sunt dosarele? Cum se ține evidența litigiilor? Ce se poate standardiza? -
Alegerea unui instrument de management de litigii și documente
Nu trebuie să fie perfect, dar trebuie să fie folosit efectiv. Important e să poți căuta ușor, să ai versiuni și să controlezi accesul. -
Pilot mic de AI juridic
De exemplu: AI pentru analiza unui set de contracte tip sau pentru generarea de drafturi de acte într-un anumit tip de litigiu. Scopul: să vezi concret câte ore salvezi. -
Integrarea cu echipa de avocați externi
Alege avocați care au deja apetit pentru tehnologie. Împărtășiți aceleași instrumente de colaborare, standardizați fluxurile. -
Scalarea către alte zone de business
După ce vezi clar beneficiile în zona de litigii, duci logica mai departe: contract management, compliance, apoi financiar, HR, supply-chain.
Acesta e modul inteligent de a privi litigiile juridice: nu doar ca un „cost de business”, ci ca un laborator în care testezi și validezi cum poate AI să aducă eficiență reală în companie.
De ce merită să urmărești atent digitalizarea litigiilor
ZF Live aduce în discuție, prin invitați precum Alin Grapă, exact această schimbare de paradigmă: de la avocatul „pompier” chemat să stingă focul, la avocatul de business conectat la date, AI și management de risc.
Pentru orice companie românească interesată de „Implementarea AI în Business”, zona de litigii e un teren excelent de învățare:
- are volume mari de documente,
- are reguli clare și termene stricte,
- are impact financiar direct și ușor de măsurat.
Dacă vezi cum AI și digitalizarea pot face ordine într-un domeniu atât de conservator precum litigiile, îți va fi mult mai ușor să îți dai seama unde, cum și cât de repede poți aplica aceleași principii în restul business-ului tău.
Iar întrebarea pentru 2026 nu va mai fi „folosim sau nu AI în juridic?”, ci „cât ne costă să nu-l folosim?”.