Recorder, presiune publică, abuzuri vechi și AI aproape inexistentă. Cum pot avocații folosi LegalTech pentru transparență reală, dincolo de emoție și scandal.
Justiție sub presiune, date ignorate, AI aproape inexistentă
În ultimele săptămâni, documentarul Recorder despre „capturarea justiției” a reaprins o dezbatere veche: cât de independent este, de fapt, sistemul judiciar și cine îl controlează. În aceeași zi în care România aștepta decizia CCR privind pensiile de serviciu ale magistraților, spațiul public fierbea între indignare, suspiciune și slogane politice.
În mijlocul acestei furtuni, trei dintre cele mai relevante asociații de magistrați – UNJR, AMR și AJADO – au cerut verificări de substanță și au pus pe masă un punct esențial: nu poți reforma justiția doar pe emoție și presiune mediatică. Ai nevoie de fapte, date și mecanisme solide de control.
Aici intră în scenă ceva ce sistemul judiciar românesc abia atinge: inteligența artificială și LegalTech. Dacă ești avocat sau gestionezi un cabinet, felul în care se reașază raportul dintre justiție, opinie publică și tehnologie te va afecta direct – de la strategiile procesuale la modul în care îți consiliezi clienții și comunici riscurile.
În acest articol, pun cap la cap trei planuri:
- mesajul asociațiilor de magistrați după materialul Recorder;
- riscurile reale ale reformei făcute pe emoție;
- și, mai important pentru tine, cum poate fi folosită AI pentru transparență, analiză și prevenirea abuzurilor, nu doar pentru research de contracte sau management de dosare.
1. Mesajul magistraților: emoția nu poate ține loc de probe
Esența comunicatului UNJR, AMR și AJADO este directă: judecătorii au obligația profesională să semnaleze disfuncționalități în sistem, inclusiv public, atunci când independența justiției e pusă în pericol. CEDO a spus asta clar în cauza Baka v. Ungaria.
„Nu numai că era dreptul său, ci și obligația sa să își exprime opinia cu privire la reformele legislative…” (Baka v. Ungaria)
Asta înseamnă două lucruri importante pentru orice profesionist al dreptului:
- Critica argumentată a justiției NU este abatere disciplinară. Atâta timp cât vorbești pe fapte, cu exemple concrete și raționamente juridice, nu pe etichete gen „justiție capturată”, te afli în zona protejată de libertatea de exprimare profesională.
- Fiecare acuzație punctuală cere verificări de substanță, nu doar reacții formale. Inspecția Judiciară nu ar trebui să bifeze rapid „am verificat”, ci să intre în fondul problemei, cu transparență și criterii clare.
De aici, prima legătură importantă cu AI în domeniul juridic:
Dacă tot vorbim despre „de substanță”, nu putem ignora datele. Iar datele, la volumul actual al sistemului judiciar, nu mai pot fi analizate eficient fără instrumente de tip LegalTech și AI.
2. DNA, presiunea asupra judecătorilor și cum ar fi arătat totul cu analiză automată
Una dintre mizele majore ale dezbaterii este competența de anchetare a magistraților. Materialul Recorder sugerează că limitarea competenței DNA a fost „cadou politic” pentru judecători. Asociațiile de magistrați spun altceva: măsura a fost răspuns la abuzuri documentate, inclusiv în raportul Inspecției Judiciare din 2019.
Câteva date din acel raport (valide și azi ca studiu de caz):
- 1.962 de judecători vizați în dosare DNA, dintre care:
- 351 în materie penală
- 1.590 în materie civilă
- Dosare ținute în nelucrare ani întregi (ex.: 5 ani pentru un judecător ICCJ) – un mecanism perfect pentru presiune instituțională.
Au existat:
- anchete care au vizat direct soluțiile judecătorilor;
- încălcări ale secretului deliberării;
- dosare penale deschise cu scop de „băgat frica” în judecători;
- acuzații grele, finalizate cu clasări sau achitări, dar după ani de suspendări și distrugere de carieră.
Acum, gândește-te ca avocat ce ai fi putut face dacă sistemul ar fi avut atunci:
-
un dashboard AI care să monitorizeze automat:
- câți magistrați sunt anchetați de o anumită structură;
- durata medie a anchetelor deschise pe judecători;
- câte dosare se finalizează cu rechizitoriu vs. clasare;
- tiparul de repartizare pe unități de parchet.
-
un modul de analiză predictivă care să tragă semnale de alarmă când:
- un număr disproporționat de judecători dintr-o instanță sunt vizați;
- anumite soluții sunt urmate sistematic de deschiderea de dosare penale pe judecătorii din complet;
- există corelații suspecte între decizii în dosare de corupție și anchete ulterioare.
Asta nu ar însemna că AI „judecă” procurorii sau judecătorii. Înseamnă că modelele statistice fac vizibile anomaliile pe care, altfel, le sesizăm doar post-factum, pe fragmente, prin presă sau rapoarte ocazionale.
Pentru un cabinet de avocatură, accesul (chiar și parțial, prin API-uri publice) la astfel de date ar schimba:
- modul în care explici clientului riscul de presiune instituțională într-un anumit tip de dosar;
- strategia de conturare a plângerilor către Inspecția Judiciară sau CSM;
- argumentele în plângerile la CEDO privind încălcarea independenței instanței.
3. „Justiție capturată”, emoție colectivă și ce poate face AI diferit de talk-show-uri
Asociațiile de magistrați critică un lucru clar: modul în care termenul „justiție capturată” este folosit ca etichetă globală, pe baza unor cazuri punctuale, în principal dintr-o singură instanță, pe dosare penale de corupție.
Realitatea sistemului judiciar românesc:
- 243 de instanțe de fond și control judiciar;
- milioane de dosare anual, dintre care corupția reprezintă o felie foarte mică;
- majoritatea cauzelor țin de dreptul civil, muncă, contencios administrativ, familie, executări silite – adică exact zona în care trăiește marea majoritate a clienților tăi.
Asta nu înseamnă că problemele din penal sau dintr-o anumită instanță nu sunt grave. Dar a trage concluzia „justiție capturată” pentru întreg sistemul pe baza unui documentar este pur marketing politic.
Aici AI poate aduce ceva ce niciun talk-show nu poate furniza:
a) Hartă de risc a sistemului judiciar
Un sistem AI, antrenat pe date publice (hotărâri, statistici, termene, rate de casare, soluții de achitare/condamnare), poate genera:
- score-uri de risc pe instanțe sau secții, bazate pe:
- fluctuația de completuri în cauze de profil similar;
- durate anormale de soluționare;
- variații neobișnuite în tipul soluțiilor.
- heatmap-uri care arată instanțele unde:
- numărul de incidente procedurale (recuzări, strămutări) este constant peste medie;
- există un pattern de prescriere frecventă în anumite tipuri de dosare.
Aceste analize pot fi oferite avocaților ca serviciu LegalTech:
- plugin în softul de management de cazuri;
- rapoarte periodice pentru departamentele de litigii;
- instrument intern pentru strategiile de conformitate și risk management.
b) Monitorizare automată a schimbărilor de complet și a „coincidențelor”
Unul dintre punctele sensibile din documentarul Recorder a fost schimbarea completurilor în dosare cu miză mare, urmată de prescripție.
Un modul AI poate:
- monitoriza în timp real modificările de complet în anumite tipuri de cauze;
- genera alerte când:
- schimbările se întâmplă cu puțin timp înainte de prescripție;
- un anumit judecător apare sau dispare repetitiv în dosare similare;
- un dosar sare neobișnuit de des între completuri.
Ca avocat, ai astfel un instrument obiectiv care:
- te ajută să decizi când are sens o cerere de recuzare sau o sesizare disciplinară;
- îți oferă argumente factuale, nu doar impresii, în fața clientului sau în presa juridică;
- reduce riscul să intri, fără să vrei, în logica unei campanii pur emoționale.
4. Campania de decredibilizare și cum pot folosi avocații AI ca scut, nu ca sabie
De aproape un an, magistrații reclamă un asalt mediatic și politic asupra justiției: atacuri la vârf de stat, etichetări agresive, generalizări despre „pensii speciale”, „castă” și „justiție paralelă”.
Asociația Europeană a Judecătorilor a mers până la a spune că astfel de atacuri reprezintă „un atac la adresa Constituției” și cer oprirea campaniilor împotriva magistraților.
În acest climat, rolul avocaților și al caselor de avocatură este delicat:
- pe de o parte, trebuie să apere clienții, inclusiv împotriva abuzurilor sistemului;
- pe de altă parte, nu pot funcționa eficient într-un mediu în care încrederea în deciziile instanțelor este distrusă sistematic.
Aici AI poate fi scut, nu doar sabie:
Cum poți folosi AI ca avocat pentru a ieși din logica „linșajului generalizat”
-
Analiză juridică bazată pe jurisprudență, nu pe narative TV
Folosește instrumente AI antrenate pe hotărâri românești pentru a:- arăta clienților modelele reale de soluționare a unor spețe similare;
- construi argumente pe date (câte admit/respingeri în acțiuni similare, în ce condiții, în ce instanțe).
-
Simulări de strategie procesuală
Folosind AI, poți testa:- ce probabilitate ai pentru un anumit tip de excepție procedurală;
- cum se schimbă șansele în funcție de instanță, obiect, valoare, tip de pârât;
- unde merită să insiști pe cale penală, unde e mai eficientă calea civilă/contencioasă.
-
Monitorizare de presă și fact-checking juridic automat
Un asistent AI poate scana presa juridică și generală:- extrăgând afirmații despre dosare/instanțe;
- verificând rapid conformitatea cu legislația și practica;
- pregătind pentru tine un brief juridic corectiv când apar deformări grave.
Acest tip de abordare te ajută să rămâi pe terenul solid al dreptului, fără să fii aspirat în vortexul de mesaje partizane.
5. De ce contează transparența pentru cabinetele de avocatură – și unde intră LegalTech
Transparența nu e doar slogan civic. Pentru un cabinet de avocatură, e asset comercial și mecanism de gestionare a riscului.
Câte exemple concrete:
-
Un client corporate îți va cere tot mai des:
- estimări realiste de durată și șanse de succes;
- analiză de risc reputațional legată de un litigiu;
- opțiuni alternative de soluționare, în funcție de istoric și practică.
-
Un justițiabil persoană fizică, saturat de scandaluri la TV, va vrea să știe:
- dacă „sistemul e aranjat” împotriva lui;
- ce șanse are, dincolo de suspiciuni și legende urbane;
- dacă există un „pattern” în dosare similare.
Cu un pachet bun de LegalTech bazat pe AI, poți oferi:
- Rapoarte statistice personalizate pentru tipul de dosar al clientului;
- Analiză a instanței și completului, în limitele a ceea ce e public și etic de folosit;
- Dashboard intern pe care echipa ta îl folosește pentru a lua decizii coerente, nu doar bazate pe „intuiție” sau experiențe fragmentare.
Asta schimbă poziționarea ta pe piață:
- nu mai ești doar „avocat bun la sală”, ci furnizor de inteligență juridică augmentată de AI;
- poți comunica onest, cu cifre, nu doar cu promisiuni;
- îți construiești credibilitate într-un context în care încrederea în instituții se erodează.
6. Cum arată „reforma cu cap” în era AI – și ce poți face chiar acum
Asociațiile de magistrați au dreptate într-un punct esențial: o nouă reformă făcută pe val de emoție, presiune mediatică și polarizare riscă să slăbească și mai mult un sistem deja fragil.
Reforma cu cap arată așa:
- se bazează pe date, nu doar pe scandaluri punctuale;
- este monitorizată prin instrumente tehnice (inclusiv AI), nu doar prin comunicate politice;
- respectă independența judecătorilor, dar nu închide ochii la abuzuri;
- crește transparența fără a expune magistrații la linșaj permanent.
Rolul tău, ca avocat sau administrator de societate de avocatură, nu e pasiv:
-
Integrează AI în practica ta curentă, nu doar ca gadget, ci ca:
- instrument de analiză a jurisprudenței;
- sistem de monitorizare a riscului procedural;
- suport pentru raportare internă și către clienți.
-
Fii voce echilibrată în spațiul public:
- critică pe fapte, cu argumente, nu cu etichete globale;
- folosește datele și statisticile pe care ți le oferă instrumentele LegalTech;
- explică clienților și publicului diferența dintre problemă punctuală și „sistem capturat”.
-
Participă activ la discuția despre AI în justiție:
- întreabă instanțele și CSM cum intenționează să folosească AI pentru transparență;
- propune, prin barouri și asociații, proiecte pilot de analiză automată a datelor judiciare;
- cere acces deschis la date (în formă anonimizată), pentru ca ecosistemul LegalTech să poată crește.
Realitatea? E mai simplă decât pare: justiția nu va deveni mai corectă doar pentru că strigăm mai tare, ci pentru că lucrăm inteligent cu probe, date și tehnologie. AI nu este soluția magică, dar este, deja, instrumentul fără de care discuția despre transparență și reformă devine doar încă un sezon de scandal.
Acest articol face parte din seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, dedicată avocaților și caselor de avocatură care vor să își crească eficiența și credibilitatea prin utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în practica de zi cu zi.