AI intră tot mai mult în procesul penal. Vezi riscurile pentru prezumția de nevinovăție și apărare, dar și cum pot avocații folosi LegalTech în favoarea lor.
Inteligența artificială și procesul penal: risc, șansă și strategie pentru avocați
În ultimii doi ani, aproape fiecare conferință serioasă de drept penal din România are un slide cu „AI în justiție”. Nu e modă trecătoare. În spatele buzz‑ului sunt deja algoritmi care influențează decizii de arestare, cuantum de pedeapsă sau prioritizarea dosarelor – chiar dacă, deocamdată, mai mult în SUA și Europa de Vest.
Pentru un cabinet de avocatură din România, asta nu mai e o discuție teoretică. Pe de o parte, inteligența artificială promite cercetare juridică automatizată, analiză rapidă de dosare și management eficient al informației. Pe de altă parte, aceleași tehnologii pot vulnerabiliza prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și viața privată atunci când sunt folosite de organele judiciare.
În acest articol din seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” discutăm direct o temă sensibilă: efectele inteligenței artificiale în dreptul procesual penal și ce înseamnă asta, practic, pentru avocați de penal și litigatori.
1. Ce poate face, realist, AI în procesul penal azi
Inteligența artificială în dreptul penal nu înseamnă (încă) „judecător‑robot”. În practică, sistemele de AI sunt folosite ca instrumente auxiliare, nu ca titulari ai funcțiilor judiciare.
Exemple concrete de utilizare
În prezent, la nivel internațional, AI este folosită în special pentru:
- Analiza volumelor mari de date: loguri de comunicații, tranzacții financiare, fișiere digitale ridicate la percheziții informatice.
- Identificare și recunoaștere: recunoaștere facială, potrivire de imagini, analiză video.
- Evaluarea riscului de recidivă: sisteme de tip COMPAS, care generează scoruri de risc pe baza unui chestionar și a datelor istorice.
- Asistență la redactare: generarea de schițe de acte procesuale, rezumate de hotărâri, cronologii de dosar.
În România, folosirea AI în procesul penal e mai degrabă indirectă:
- digitalizare (dosar electronic, comunicare prin mijloace electronice);
- audiere prin videoconferință (art. 106 C.proc.pen.);
- plângere prealabilă în format electronic (art. 289 alin. (5) C.proc.pen.);
- instrumente software de căutare și filtrare a probelor digitale.
Realitatea? AI este deja prezentă pe bucăți în procedură, chiar dacă nu este recunoscută explicit în Codul de procedură penală.
2. Principiile fundamentale ale procesului penal sub presiunea AI
Dacă vrei să înțelegi impactul AI asupra procesului penal, uită‑te la principii. Acolo „se rupe filmul” prima dată.
2.1. Legalitatea procesului penal
Art. 2 C.proc.pen. spune clar: procesul penal se desfășoară potrivit dispozițiilor prevăzute de lege. Problema cu sistemele AI este că:
- logica lor este dată de cod și date de antrenament, nu de norme juridice în sens clasic;
- deciziile sunt adesea opace (black box), greu de explicat într-un limbaj compatibil cu legalitatea și controlul judecătoresc.
Pentru un avocat, asta înseamnă că, atunci când un organ judiciar se bazează pe un scor generat de AI, trebuie să pui întrebări foarte concrete:
- Care este baza legală pentru folosirea acestui instrument?
- Ce date au fost introduse și de unde provin?
- Cum pot contesta rezultatul în mod efectiv?
Fără aceste clarificări, principiul legalității riscă să devină decor.
2.2. Prezumția de nevinovăție și algoritmii „pre-crime”
Art. 4 C.proc.pen. garantează prezumția de nevinovăție. Însă sistemele de tip risk assessment (ca COMPAS în SUA) merg exact în direcția opusă: atribuie unui individ un risc viitor de comitere a unei infracțiuni.
Problema majoră:
- un scor ridicat poate influența măsuri preventive sau cuantumul pedepsei;
- avocații au acces limitat la logica internă a algoritmului;
- datele istorice pot conține bias-uri (discriminări) care se perpetuează.
Rolul avocatului devine strategic:
- să arate că scorul nu poate înlocui o analiză individualizată a persoanei;
- să solicite dezvăluirea criteriilor folosite;
- să invoce încălcarea prezumției de nevinovăție atunci când scorul este tratat ca probă decisivă.
2.3. Aflarea adevărului și administrarea probelor
Art. 5 C.proc.pen. obligă organul judiciar să strângă și să administreze probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului.
Aici, AI poate fi de ajutor:
- poate căuta automat în volume mari de fișiere digitale și poate identifica probe exoneratoare pe care un om le-ar rata din lipsă de timp;
- poate asigura o coerență mai mare în selecția probelor, dacă este programată corect.
Dar poate și crea probleme:
- dacă algoritmul este calibrat doar pentru „matching” cu tipare infracționale, va „vedea” mai ușor doar ce confirmă vina, nu și ce o infirmă;
- dacă apărarea nu are acces la același tip de instrumente, se creează o asimetrie de putere între acuzare și apărare.
Pentru un cabinet modern de penal, folosirea propriilor unelte de AI legală pentru analiza probelor devine o chestiune de egalitate de arme, nu de snobism tehnologic.
2.4. Ne bis in idem și „judecătorul‑algoritm”
Principiul ne bis in idem (art. 6 C.proc.pen.) presupune o analiză serioasă a identității de faptă și de persoană. În teorie, un sistem AI antrenat pe milioane de hotărâri ar putea identifica rapid situații de dublă urmărire.
Dar:
- o eroare de identitate sau de agregare a datelor poate duce fie la dublă urmărire, fie la neurmărire nejustificată;
- valorile etice – proporționalitate, echitate, compasiune – nu pot fi „simulate” credibil de un algoritm.
Ca avocat, nu poți accepta ca o decizie privind aplicarea ne bis in idem să fie lăsată în mâna unui sistem care nu înțelege suferința umană și consecințele unei condamnări.
3. AI în rolul procurorului și al judecătorului: unde e linia roșie
Discuția se acutizează când AI intră în sfera funcțiilor judiciare (art. 3 C.proc.pen.): urmărire penală, dispoziții pe drepturi și libertăți, verificarea trimiterii în judecată, judecata propriu‑zisă.
3.1. „Procurorul cu AI”: obiectivitate sau risc mascat?
Există autori care susțin că un „procuror asistat de AI” ar putea fi mai obiectiv în strângerea probelor, pentru că nu are interese personale, nu obosește, nu uită.
Totuși, practica arată altceva:
- un algoritm antrenat pe dosare în care procurorii au urmărit mai des anumite tipuri de infractori va învăța acest tipar și îl va reproduce;
- dacă baza de date e dezechilibrată, bias-ul sistemic se transformă în bias algoritmic.
Ce poți face ca avocat:
- să soliciți transparență asupra modului în care au fost selectate și filtrate probele cu ajutorul AI;
- să ceri instanței să trateze rezultatul AI ca mijloc tehnic auxiliar, nu ca probă în sine;
- să insiști pe răspunderea umană: decizia aparține procurorului, nu softului.
3.2. Judecătorul și „probe generate de AI”
Un scenariu tot mai probabil pentru următorii ani în România:
probe digitale filtrate și analizate inițial de un sistem AI, prezentate apoi instanței.
Riscuri cheie:
- judecătorul poate acorda prea multă încredere unui raport „neutrul tehnic” generat de sistem;
- apărarea poate avea dificultăți serioase în a contracara o concluzie pe care nici măcar expertul IT nu o poate explica complet.
De aici două direcții strategice pentru cabinete:
- Dezvoltarea de expertiză internă sau parteneriate cu specialiști IT care pot testa, simula și ataca rapoartele tehnice generate cu AI.
- Integrarea unor instrumente de AI legală în managementul dosarelor pentru a verifica consistența probelor și pentru a pregăti contra‑argumente tehnice.
4. Dreptul la apărare, confidențialitate și riscurile pentru avocați
Acolo unde AI atinge direct profesia de avocat, discuția devine mult mai personală: relația cu clientul, secretul profesional, modul în care îți organizezi munca.
4.1. Poate fi „avocatul‑robot” o opțiune în penal?
Tehnic, da: există deja boți conversaționali care generează argumente, modele de concluzii sau note de ședință. Costurile sunt mai mici, timpul de răspuns e rapid.
Dar în penal, dreptul la apărare înseamnă, conform art. 10 C.proc.pen. (coroborat cu alte dispoziții):
- posibilitatea de a fi asistat de un avocat;
- încredere, confidențialitate, strategie adaptată psihologiei clientului;
- prezență umană în situații de maximă tensiune (arestări, audieri, confruntări).
Un „avocat‑robot” nu poate gestiona:
- relația emoțională cu clientul și familia lui;
- deciziile de risc (acceptarea unui acord de recunoaștere, de exemplu);
- analiza fină a credibilității martorilor în sala de judecată.
Ce are sens, însă, este avocatul uman asistat de AI:
- pentru research rapid pe jurisprudență relevantă;
- pentru generarea de drafturi de apărări sau concluzii, pe care avocatul le rafinează;
- pentru managementul dosarelor și urmărirea termenelor.
4.2. Confidențialitate și viață privată: unde se rupe echilibrul
AI funcționează cu seturi mari de date. În penal, asta înseamnă de multe ori date extrem de sensibile: viață sexuală, sănătate, orientare politică, istoric financiar.
Din perspectivă de cabinet:
- folosirea unor unelte AI „la liber”, din cloud, fără control, poate însemna încălcarea secretului profesional;
- datele introduse într-un chat cu AI pot fi folosite ulterior pentru antrenarea modelului, ceea ce creează un risc evident de scurgere de informații.
Soluția rezonabilă pentru cabinete de avocatură:
- folosirea de platforme AI cu garanții contractuale de confidențialitate și opțiune de a nu folosi datele pentru training;
- politici interne clare: ce tip de informații pot fi încărcate într-un tool de AI și în ce formă (anonimizare, pseudonimizare);
- instruirea echipei (inclusiv a colaboratorilor) pe aceste reguli.
5. Cum se poate pregăti un cabinet de avocatură din România
AI nu va aștepta până când Codul de procedură penală va fi actualizat. Dacă vrei să rămâi relevant în următorii 5–10 ani, trebuie să tratezi tema strategic, nu reactiv.
5.1. Trei direcții concrete de acțiune
-
Educație și cultură internă de LegalTech
- sesiuni periodice în cabinet despre AI în dreptul penal;
- urmărirea cauzelor internaționale (gen cazul Loomis/COMPAS) pentru a vedea cum argumentează instanțele;
- includerea în formarea tinerilor avocați a unui modul minim de „AI & drept procesual penal”.
-
Implementarea controlată a AI în activitatea curentă
- folosirea AI pentru: analiză de dosar, structurare de fapte, generare de liste de probleme juridice;
- interdicție internă de a lăsa AI să ia decizii de strategie sau să trimită documente către instanță fără revizuire umană;
- testarea periodică a instrumentelor: acuratețe, bias, respectarea confidențialității.
-
Poziționare profesionistă în dezbaterile publice
- barourile și cabinetele mari pot propune ghiduri de bune practici privind AI în justiția penală;
- avocații pot contribui la viitoarele modificări legislative, astfel încât AI să fie reglementată clar ca instrument, nu ca substitut al factorului uman.
5.2. În ce punct suntem în România în decembrie 2025
În 07.12.2025, tabloul arată cam așa:
- nu există încă un cadru legislativ complet dedicat AI în procesul penal;
- instrumentele de AI se folosesc mai mult „în fundal” (analiză IT, filtrare date), dar se vor vedea tot mai des în motivări și rapoarte tehnice;
- cabinetele care au început deja să testeze LegalTech pentru avocați au un avantaj competitiv clar: reacționează mai repede la volume mari de date și pot pregăti apărări mai bine fundate tehnic.
Concluzii: ce urmează pentru avocații de penal
AI în dreptul procesual penal nu este nici salvator, nici inamic absolut. Este un multiplicator de putere: poate amplifica eficiența și corectitudinea procedurii, dar la fel de bine poate amplifica erorile, discriminarea și lipsa de transparență.
Pentru avocați, cheia este simplă și incomodă în același timp:
- să folosească AI în cabinete ca instrument de lucru pentru cercetare juridică, analiză de contracte și management de dosare;
- să rămână foarte fermi, în sala de judecată, asupra faptului că decizia penală și evaluarea demnității umane aparțin exclusiv oamenilor.
Dacă vrei ca în următorii ani să nu fii pus în fața unui raport „scris de algoritm” fără să știi cum să îl ataci, momentul să îți construiești propria strategie de LegalTech pentru avocați este acum. Întrebarea reală nu e dacă AI va intra în procesul penal, ci dacă profesia de avocat va avea un cuvânt puternic de spus în modul în care se întâmplă asta.