Dosarele Revoluției și Mineriadei arată limitele muncii manuale în justiție. Vezi cum poate AI ajuta avocații din România să gestioneze cauze istorice și complexe.
„Fiat Justitia” în 2025: dosare vechi, instrumente noi
Pe 12.12.2025, în Camera preliminară a Înaltei Curți, Dosarul Mineriadei 13–15 iunie 1990 a mai făcut un pas – mic, dar simbolic – spre judecata pe fond. Pronunțarea a fost amânată pentru 28.01.2026, iar între timp Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a criticat din nou România pentru modul în care sunt tratate anchetele privind Revoluția și Mineriada.
Asta nu mai e doar istorie. Pentru avocați și pentru întregul sistem juridic, aceste dosare sunt un stres continuu: milioane de pagini, sute de părți vătămate, hotărâri CEDO ignorate, termene pierdute, presiune publică. Și, în paralel, aceiași profesioniști trebuie să gestioneze litigii comerciale, penale economice, compliance, consultanță de zi cu zi.
În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, articolul de față pornește de la apelul „Fiat Justitia” al avocatului Antonie Popescu și îl duce în zona foarte practică: cum poate inteligența artificială să ajute cabinetele de avocatură să gestioneze dosare complexe și istorice, inclusiv cele privind drepturile omului și executarea hotărârilor CEDO.
1. De ce se blochează dosarele istorice – și ce înseamnă asta pentru avocați
Realitatea e dură: dosarele Revoluției și Mineriadei se tot întorc între Parchet și Înalta Curte, iar Comitetul de Miniștri reproșează explicit României durata excesivă și deficiențele de anchetă.
În decizia din 04.12.2025, Comitetul a notat, printre altele:
„A regretat că, pentru a treia oară, neregulile constatate în timpul anchetei privind evenimentele din 22-30 decembrie 1989 au obligat Înalta Curte de Casație și Justiție să returneze cazul la Parchetul General în septembrie 2024.”
Și, în paralel, a remarcat trimiterea în judecată a opt persoane pentru crime împotriva umanității în dosarul Mineriadei, dar a cerut informații clare despre faza Camerei preliminare și termenele de finalizare.
Pentru un avocat, astfel de cauze înseamnă:
- volum de date uriaș: mii sau zeci de mii de file, documente istorice, expertize, declarații contradictorii;
- istoric procesual încâlcit: declinări de competență, reuniri, disjungeri, restituiri la Parchet, zeci de soluții intermediare;
- presiune publică și internațională: hotărâri CEDO (de exemplu Mocanu și alții), monitorizare de către Comitetul de Miniștri, interes media constant;
- risc real de erori umane: omisiunea unor părți vătămate, ignorarea unor acte procedurale vechi, termene depășite.
În astfel de dosare, fraze precum „au fost puse sub stranie protecție ori impunitate FSN și organizatorii represiunii” nu mai sunt doar opinie; ele devin direcții de analiză juridică, de verificat pe probe. Problema este că, în mod tradițional, un singur om nu are timp fizic să străbată totul corelat, coerent și actualizat.
Aici începe să conteze serios inteligența artificială juridică.
2. Cum ajută AI la analiza dosarelor istorice și voluminoase
AI nu „face dreptate” în locul judecătorului, dar poate face ceva ce niciun om nu poate duce singur într-un timp rezonabil: să citească, să ordoneze și să coreleze volume uriașe de informație juridică.
2.1. Indexare inteligentă a arhivelor juridice
În dosarele din perioada decembrie 1989 – iunie 1990, avem:
- rechizitorii succesive și completări;
- hotărâri de restituire, casare, trimitere spre rejudecare;
- acte ale Parchetelor militare și civile;
- sesizări CEDO, observații ale Guvernului, hotărâri pilot;
- documente istorice (rapoarte, ordine militare, stenograme).
Un sistem de LegalTech bazat pe AI poate:
- scana și converti OCR dosarele vechi, transformându-le în text căutabil;
- recunoaște entități: persoane vătămate, inculpați, instituții (ex: Universitatea din București, Liga Studenților, PNȚCD, PNL);
- mapa cronologic evenimentele: de exemplu, cine a emis ce ordin în 13.06.1990, cum a reacționat Parchetul, ce a reținut ulterior CEDO;
- genera rapid fișe de caz pentru fiecare parte sau eveniment-cheie.
Rezultatul? Când avocatul intră în Camera preliminară și ridică excepții de legalitate a rechizitoriului (de ex. excluderea unor părți vătămate de notorietate), nu mai caută ore întregi în bibliorafturi; are în față o hartă digitală a dosarului.
2.2. Căutare contextuală, nu doar pe cuvinte-cheie
Căutarea clasică „Ctrl+F” este deja insuficientă. În astfel de cauze, nu cauți doar „Universitatea din București” ca text, ci cauți idei:
- „instituții universitare victime ale represiunii iunie 1990”;
- „organizații studențești parte vătămată”;
- „referiri la FSN ca organizator al represiunii”.
Un motor AI antrenat pe limbaj juridic românesc poate înțelege contextul și să-ți returneze acte relevante chiar dacă termenii nu coincid perfect. Asta înseamnă mai puține omisiuni critice și o strategie de apărare sau de reprezentare a părților vătămate mult mai solidă.
3. AI în litigii de drepturile omului și executarea hotărârilor CEDO
Cauzele privind Revoluția și Mineriada sunt legate direct de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Mocanu și alții c. României a clarificat imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanității, iar hotărârile CEDO sunt acum un standard obligatoriu, nu o sugestie politică.
3.1. De la hotărârea CEDO la argument în sală: rolul AI
Pentru un avocat român, problema nu e doar „să știe că există Mocanu”. Problema este:
- să găsească rapid paragrafele esențiale despre imprescriptibilitate, obligația statului de a ancheta eficient, dreptul la un proces echitabil;
- să coreleze aceste paragrafe cu faptele concrete din dosarul intern;
- să verifice cum a fost executată sau nu hotărârea, inclusiv ce a reproșat Comitetul de Miniștri.
Un instrument AI specializat pe drepturile omului poate:
- răspunde la întrebări în limbaj natural: „Ce spune CEDO despre durata excesivă a anchetei în cauzele Asociația 21 Decembrie 1989?”;
- sugera alte cauze relevante (de ex. anchete ineficiente, crime de stat, imprescriptibilitate) pe care avocatul să le invoce;
- genera un draft de argumentație pe baza unui set de fapte introduse de avocat, pe care acesta îl rafinează apoi.
Nu înlocuiește rolul avocatului, dar îi scurtează dramatic timpul de cercetare și îl ajută să nu rateze jurisprudență importantă.
3.2. Monitorizarea executării hotărârilor CEDO
Comitetul de Miniștri cere periodic informații României despre:
- stadiul anchetelor Revoluției (22–30 decembrie și 17–22 decembrie 1989);
- ancheta privind demonstrațiile din iunie 1990;
- cauze punctuale (de ex. decesele Auricăi Crăiniceanu și ale lui Andrei Frumușanu).
Un cabinet care reprezintă victime sau ONG-uri are nevoie de:
- o evidență clară a fiecărei obligații de executare asumată de stat;
- un calendar al termenelor stabilite la nivel internațional și intern;
- o sinteză actualizată a ceea ce a făcut sau nu a făcut statul.
AI poate automatiza mare parte din acest proces:
- preia documentele publice ale Comitetului de Miniștri și le structurează pe teme (durata anchetei, identificarea responsabililor, despăgubiri);
- semnalează automat depășirea termenelor asumate;
- generează rapoarte periodice pe care avocatul le poate folosi în comunicarea cu clienții sau în noile sesizări.
Rezultatul? Un control mai riguros asupra obligațiilor statului și un argumentar mai puternic în fața instanțelor interne și europene.
4. Automatizarea muncii de cabinet în dosare complexe: ce se poate face azi
Multe cabinete din România încă văd AI ca pe un „lux” sau ca pe un gadget pentru marile firme. Realitatea e că, în 2025, există deja fluxuri de lucru foarte concrete pe care le poate adopta orice practician, de la penalist la avocat de drepturile omului.
4.1. Flux minim de LegalTech pentru dosare penale istorice
Un exemplu practic de flux, aplicabil chiar în dosare precum Mineriada:
-
Digitalizarea dosarului
Scanare + OCR, structurare pe volume, părți, tipuri de acte. -
Indexare semantică cu AI
– recunoaștere de persoane vătămate și inculpați;
– marcarea instituțiilor (FSN, Parchetul General, ÎCCJ etc.);
– leagă actele interne de hotărârile CEDO relevante. -
Interogare în limbaj natural
– întrebări de tipul: „arată toate actele unde apare Universitatea de Arhitectură Ion Mincu ca parte vătămată”;
– „arată toate mențiunile despre crime împotriva umanității în perioada 13–15 iunie 1990”. -
Drafturi generate de AI
– sinteze de volum (de ex. „ce s-a întâmplat procedural între 2014 și 2024 în dosar?”);
– structuri de excepții și concluzii scrise, pe care avocatul le verifică și adaptează. -
Managementul termenelor
– integrare cu calendarul de cabinet;
– alerte pentru termene interne (ÎCCJ, Parchet) și termene externe (Comitetul de Miniștri, termene de sesizare CEDO).
4.2. Beneficii concrete pentru avocați
Din experiența celor care deja folosesc instrumente de tip LegalTech în România, apar câteva efecte clare:
- timp de cercetare redus cu 30–60% în cauzele cu volum mare de documente;
- coerență mai bună a strategiei: când vezi rapid toate actele unde statul a recunoscut implicit anumite fapte, argumentația se leagă altfel;
- mai puține omisiuni critice: riscul să „uiți” de o parte vătămată sau de o hotărâre veche scade semnificativ;
- capacitatea de a prelua dosare mai grele fără să blochezi tot cabinetul timp de luni de zile.
Pe scurt, AI nu-ți scrie pledoaria în locul tău, dar îți dă spațiu mental să te ocupi de ce nu poate face nicio mașină: intuiția juridică, empatia față de client, tactica în sală.
5. Etica „Fiat Justitia” în epoca AI: control, nu delegare oarbă
Când vorbim de crime împotriva umanității, de victime ale represiunii, de sângele „care strigă asupra noastră”, nu ne permitem să transformăm AI într-un nou paravan după care să se ascundă sistemul.
„Fiat Justitia” în 2025 arată așa:
- AI ca instrument de transparență, nu ca scuză pentru decizii automate opace;
- avocatul rămâne titularul deciziei juridice, iar AI este doar un asistent foarte rapid și atent la detalii;
- datele sensibile (mai ales în cauze penale și de drepturile omului) sunt tratate cu un standard ridicat de confidențialitate și securitate;
- trasabilitatea recomandărilor: poți vedea de unde a „scos” AI un anumit argument – din ce act, ce hotărâre, ce paragraf.
Când controlul rămâne la avocat și la judecător, AI devine un aliat pentru „eliberarea justiției”, cum spune autorul articolului-sursă – nu de partid, ci de inerție, haos documentar și erori umane.
6. Pași concreți pentru cabinete: de la teorie la practică
Dacă ești avocat și ai ajuns până aici, probabil te interesează ce poți face chiar în următoarele săptămâni.
6.1. Începe cu un proiect-pilot
Nu trebuie să începi direct cu Mineriada sau Revoluția. Alege:
- un dosar penal cu multe volume;
- un litigiu de contencios administrativ cu sute de anexe;
- un caz de drepturile omului cu istoric lung.
Aplică acolo un set minim de instrumente AI: digitalizare, căutare semantică, sinteze automate.
6.2. Creează proceduri interne de lucru cu AI
Scrie, măcar pe o pagină, răspunsurile la:
- Cine are voie să introducă date în sistemul AI și cine verifică?
- Cum se marchează informațiile sensibile?
- Ce tip de rezultate AI trebuie întotdeauna verificate punctual în actele originale?
Firmele care iau în serios aceste proceduri reușesc să evite atât „magia oarbă AI”, cât și blocajul de tip „mai bine nu folosesc nimic”.
6.3. Integrează AI în strategia de cabinet pe termen lung
Gândește-te la AI nu ca la un abonament lunar, ci ca la:
- o investiție în capacitatea ta de a prelua cauze mari (exact genul de dosare în care juriștii sunt puși la încercare moral și profesional);
- un instrument care îți permite să arăți clienților că ești la zi cu LegalTech-ul – inclusiv pentru ONG-uri, asociații de revoluționari, victime ale represiunii;
- o modalitate de educare a echipei tinere: stagiarul care învață să lucreze cu AI devine mult mai rapid un profesionist autonom.
Concluzie: „Fiat Justitia” cu AI în spate, nu în locul ei
Dosarele Revoluției și Mineriadei vor rămâne mult timp o oglindă a felului în care România își tratează trecutul, victimele și obligațiile internaționale. Ele arată însă și altceva: limitele muncii manuale într-un sistem juridic sufocat de hârtie și timp pierdut.
AI nu va decide niciodată, singură, cine a ordonat represiunea, cine răspunde pentru crime împotriva umanității sau ce înseamnă „dreptate” pentru ochii care încă așteaptă să o vadă. Dar poate să facă un lucru esențial pentru avocați: să dea ordine, claritate și viteză într-un haos documentar construit timp de decenii.
Pentru cabinetele de avocatură din România, mai ales cele implicate în cauze de drepturile omului, mesajul e simplu: dacă vrei să rămâi relevant și să poți spune cu convingere „Fiat Justitia” în 2026 și mai departe, include inteligența artificială în arsenalul tău profesional.
Următorul pas ține de tine: alege un dosar complex din portofoliu și vezi ce poate face AI pentru el. Restul e muncă juridică serioasă – exact acolo unde oamenii încă sunt de neînlocuit.