Dezinformarea despre ÎCCJ arată cât de vulnerabil e spațiul judiciar. Vezi cum poate AI ajuta avocații să detecteze rapid minciuna și să comunice clar cu clienții.
De ce contează o postare falsă despre ÎCCJ pentru toți juriștii
În câteva ore, o afirmație eronată făcută de un politician a ajuns în spațiul public și a pus sub semnul întrebării modul de organizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Vorbim despre presupusa „desființare a unor completuri penale” de la Instanța supremă, decizie care, de fapt, nu a existat.
Comunicatul ÎCCJ din 12.12.2025 a clarificat tranșant situația: nu a avut loc nicio ședință a Colegiului de Conducere, nu s-a luat nicio decizie privind desființarea completurilor, iar discuțiile purtate au fost strict consultative și transparente. Cu toate acestea, dezinformarea circulase deja.
Pentru un cabinet de avocatură sau un consilier juridic, episodul nu e doar „încă un scandal”. Este un semnal de alarmă: dezinformarea judiciară poate distorsiona așteptările clienților, poate afecta încrederea în sistemul judiciar și poate crea presiune mediatică pe dosare sensibile. Iar în 2025–2026, când vorbim din ce în ce mai mult despre inteligență artificială în drept, întrebarea devine foarte concretă: cum poate AI să ajute la combaterea acestor situații?
În seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, episodul ÎCCJ este un studiu de caz excelent pentru a arăta cum tehnologia poate susține transparența, verificarea rapidă a informației și comunicarea profesionistă cu publicul și clienții.
Ce s-a întâmplat, juridic vorbind, în cazul ÎCCJ
Esența comunicatului Înaltei Curți este simplă:
- nu a existat o ședință a Colegiului de Conducere,
- nu s-a pus în discuție desființarea unor completuri de judecată,
- a existat doar o discuție internă, consultativă, între președintele Secției penale și judecătorii secției privind organizarea completurilor în 2026.
Cadrul legal: cine poate decide asupra completurilor
Art. 31 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară este clar: Colegiul de Conducere al ÎCCJ este singurul for care poate înființa sau desființa completuri de judecată la toate secțiile instanței supreme.
Asta înseamnă că:
- o simplă discuție internă nu poate produce efecte juridice externe;
- fără convocarea și deliberarea Colegiului de Conducere, nu există decizie validă;
- orice afirmație publică despre „decizii” luate în afara acestui cadru este cel puțin imprecisă, dacă nu direct falsă.
ÎCCJ subliniază și un alt aspect important pentru încrederea publică: deciziile se iau colegial și participativ, nu discreționar. Consultările interne, inclusiv la nivelul secțiilor, sunt parte a unui proces transparent, nu a unei „manipulări din umbră”.
De ce e gravă dezinformarea în justiție
Când un politician afirmă că Instanța supremă „desființează completuri penale”, impactul nu e doar de imagine. E un efect în lanț:
- justițiabilii se întreabă dacă dosarele lor vor fi „mutate” arbitrar;
- presiunea mediatică poate distorsiona percepția asupra unor cauze penale actuale;
- încrederea în independența și stabilitatea ÎCCJ scade.
Iar când, ulterior, același politician revine și spune că „decizia s-a amânat”, deși nici măcar nu a existat o ședință a Colegiului, problema se adâncește: publicul rămâne cu impresia că „ceva tot era la mijloc”.
Aici intră în scenă tehnologia. Nu ca substitut al comunicatelor oficiale, ci ca filtru inteligent între fluxul haotic de informații și profesioniștii dreptului care au nevoie să știe rapid ce este real, ce este speculație și ce este pur și simplu fals.
Cum poate AI să detecteze și să semnalizeze dezinformarea judiciară
Inteligența artificială nu va opri un politician să publice o postare falsă. Dar poate reduce radical șansele ca tu, ca avocat sau consilier juridic, să fii prins nepregătit în fața unui client sau a presei.
1. Verificare automată a surselor oficiale
Un sistem de LegalTech bine configurat poate:
- monitoriza în timp real comunicatele oficiale ale instanțelor, ministerelor, CSM;
- corela automat afirmațiile apărute în presă sau social media cu documente oficiale (legi, comunicate, hotărâri);
- marca afirmațiile pentru care nu există acoperire documentară.
Aplicat pe cazul ÎCCJ, un astfel de sistem ar fi făcut imediat următoarele:
- ar fi detectat afirmația „ÎCCJ desființează completuri penale” în social media;
- ar fi căutat în ultimul interval temporal corespunzător (de ex. ultimele 48–72 ore) orice comunicat sau hotărâre a Colegiului de Conducere;
- constatând lipsa oricărui act oficial, ar fi semnalizat: afirmație fără suport oficial identificabil.
Ca avocat, ai fi putut primi o alertă în dashboard-ul tău de LegalTech sau pe e-mail, cu un mesaj clar: „Nu există nicio decizie oficială a ÎCCJ care să confirme această informație.”
2. Analiză semantică a limbajului folosit
Modelele de AI specializate pe limbaj juridic pot identifica tipare de formulare specifice dezinformării:
- „se pare că”, „surse spun că”, „se vorbește că” – fără trimitere la acte oficiale;
- confuzia deliberată între discuție internă și decizie adoptată;
- folosirea hiperbolelor („desființare masivă”, „epurare” etc.) fără date concrete.
Un modul de analiză semantică poate aprecia nivelul de certitudine și fundamentare al unei afirmații și îl poate afișa ca scor („credibilitate estimată: 2/10”), alături de argumentele pentru acest scor.
3. Identificarea rapidă a contradicțiilor
AI poate compara:
- afirmațiile unui actor public în timp (postări, interviuri, declarații),
- conținutul lor factual (date, nume, acte invocate),
- consistența cu cronologia actelor oficiale.
În cazul de față, faptul că aceeași persoană afirmă inițial că s-a luat o decizie, apoi că „s-a amânat”, în timp ce ÎCCJ declară oficial că nu a existat nicio ședință a Colegiului, este o contradicție flagrantă. Un sistem AI poate pune în fața utilizatorului aceste contradicții într-un mod structurat, ajutându-l să răspundă profesionist, nu reactiv.
Ce înseamnă asta concret pentru cabinetele de avocatură
Dincolo de nivelul instituțional, provocarea este practică: cum traduci aceste capabilități AI într-un avantaj real pentru munca ta de zi cu zi?
1. Dashboard de risc reputațional și dezinformare
Un cabinet de avocatură poate integra un modul AI care:
- monitorizează mențiunile publice despre instanțe, clienți și avocații din firmă;
- clasifică mențiunile în funcție de risc (informare neutră, critică, potențială dezinformare);
- asociază fiecărei mențiuni surse oficiale relevante (legi, comunicate, hotărâri), atunci când există.
În contextul ÎCCJ, un astfel de dashboard ar permite unui avocat penalist să știe imediat:
- că nu există modificări în compunerea completurilor penale;
- că știrile care circulă sunt neconfirmate sau contrazise oficial;
- ce poate spune clientului în mod responsabil.
2. Asistent AI pentru comunicare cu clienții
Când izbucnește un astfel de scandal mediatic, telefoanele încep să sune. Clienții întreabă panicat:
- „Mi se schimbă completul?”
- „Îmi afectează procesul?”
- „E o manevră politică?”
Un asistent AI antrenat pe drept românesc și pe baza de date a cabinetului poate genera, în câteva secunde:
- un rezumat juridic al situației (bazat pe comunicatele ÎCCJ și pe Legea 304/2022);
- un template de e-mail clar, în limbaj accesibil, pe care avocatul îl poate personaliza;
- un FAQ intern pentru colegi, astfel încât toată echipa să comunice unitar.
Nu vorbim de automatizarea relației avocat–client, ci de sprijin pentru reacții rapide și coerente, atunci când timpul este esențial.
3. Cercetare juridică accelerată în context de dezinformare
De multe ori, dezinformarea se bazează pe interpretări forțate sau incomplete ale unor texte legale. AI pentru cercetare juridică poate ajuta la:
- identificarea rapidă a tuturor articolelor relevante (de ex. art. 31 din Legea 304/2022 și actele conexe);
- extragerea jurisprudenței relevante privind organizarea instanțelor;
- compararea cadrului legal actual cu versiunile anterioare (vechiul Legea 304/2004 etc.), pentru a explica schimbările reale, nu imaginare.
În loc să pierzi ore întregi răsfoind baze de date, poți valida într-un timp scurt ce este corect și ce nu în retorica publică apărută în jurul unui caz.
Cum se îmbină transparența instituțională cu LegalTech
ÎCCJ a reacționat rapid printr-un comunicat clar, explicând:
- competența Colegiului de Conducere;
- natura consultativă a discuțiilor purtate;
- lipsa oricărei decizii de desființare a completurilor.
Acest tip de reacție instituțională este baza. Fără comunicare oficială, niciun AI nu poate „inventa” adevărul. Dar, odată ce comunicarea există, LegalTech poate amplifica efectul ei:
- difuzând automat clarificările către abonați (avocați, jurnaliști, ONG-uri);
- rezumând în limbaj accesibil punctele cheie pentru publicul larg;
- integrând noile informații în motoare de căutare juridică interne, astfel încât următoarea căutare despre „completuri ÎCCJ 2026” să ofere direct contextul corect.
De aici se conturează o direcție clară pentru justiția digitală în România:
Deciziile și comunicatele oficiale nu trebuie doar publicate, ci structurate și făcute inteligibile pentru sisteme AI, care le pot transforma în informație verificabilă și acționabilă.
Pentru avocați, acesta este terenul pe care merită construit: cabinete care nu se opresc la a citi Monitorul Oficial, ci își creează un ecosistem AI care filtrează, corelează și explică schimbările relevante.
Unde mergem de aici: AI ca scut contra minciunii în justiție
Episodul cu ÎCCJ arată un lucru clar: dezinformarea judiciară nu mai e un risc teoretic, ci o realitate cu care profesioniștii dreptului se confruntă aproape săptămânal. Fie că vorbim despre „ordonanțe secrete”, „epurări de judecători” sau „schimbări peste noapte ale completurilor”, narațiunile false găsesc întotdeauna o audiență.
AI nu e o soluție magică, dar e un instrument extrem de util pentru cei care vor să rămână credibili:
- ca avocat, poți folosi LegalTech pentru verificare rapidă, monitorizare și comunicare coerentă;
- ca firmă, poți construi proceduri interne de reacție la dezinformare, sprijinite de instrumente AI;
- ca parte a ecosistemului juridic, poți susține un model de justiție digitală în care datele oficiale sunt ușor accesibile și ușor de prelucrat automat.
Dacă în cabinetul tău există deja un volum serios de muncă pe analiză de contracte, cercetare juridică sau management de dosare, următorul pas logic este să te uiți și la componenta de monitorizare a riscului informațional. Ai deja datele, ți se cere doar să le pui la lucru cu ajutorul AI.
Merită să te întrebi concret, chiar azi:
- Ce facilitate de AI îmi lipsește acum pentru a detecta mai repede o dezinformare care îmi afectează clienții?
- Dacă mâine apare o nouă „bombă” mediatică despre instanțele unde am dosare, cât de repede pot răspunde, cu argumente și texte legale la zi?
Răspunsul la aceste întrebări separă cabinetele care reacționează haotic de cele care folosesc LegalTech ca instrument strategic. Iar dezinformarea privind organizarea Instanței supreme este, din păcate, doar un exemplu dintr-o listă care va continua să crească.