Decizia ÎCCJ privind competența în cererile de ștergere din Biroul de Credit este un caz-școală pentru cum pot avocații folosi AI și LegalTech ca să automatizeze aceste dosare.
De la „dosare de Biroul de Credit” la workflow-uri digitale
Mii de români află abia când vor un credit ipotecar că au o mențiune negativă în Biroul de Credit și că întreaga lor viață financiară atârnă de un formular, o notificare și, uneori, de o acțiune în instanță. De partea cealaltă, avocații știu cât timp mănâncă aceste dosare aparent „simple”: competență teritorială, temeiuri legale, excepții procedurale, redactare de cereri aproape identice.
Decizia ÎCCJ nr. 843 din 27.03.2025, care clarifică competența alternativă pentru cererile de ștergere a mențiunilor negative din Biroul de Credit (art. 24 alin. (4) din Legea nr. 102/2005), nu e doar o soluție tehnică. Este un exemplu perfect de caz tipic în care LegalTech și soluțiile de inteligență artificială pot face diferența între un cabinet sufocat de rutină și unul care își folosește timpul pe strategie și relația cu clientul.
În această serie „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, folosesc acest caz ICCJ ca pretext ca să arăt cum pot fi automatizate: identificarea competenței, generarea cererilor, managementul probelor și comunicarea cu clientul – totul cu ajutorul AI.
1. Ce a stabilit ÎCCJ în privința ștergerii mențiunilor din Biroul de Credit
Esențialul din Decizia ÎCCJ nr. 843/27.03.2025 este clar: acțiunea pentru ștergerea mențiunilor negative din Biroul de Credit este supusă unei competențe alternative, conform art. 24 alin. (4) din Legea nr. 102/2005.
Cu alte cuvinte, persoana vizată (debitorul, consumatorul) poate introduce cererea:
- la instanța de la sediul operatorului de date,
- sau la instanța de la sediul persoanei împuternicite de operator,
- sau la instanța de la reședința obișnuită a persoanei vizate.
Pentru avocați, asta înseamnă:
- mai multă flexibilitate în alegerea instanței;
- posibilitatea de a reduce costurile clientului (alegere instanță apropiată de domiciliu);
- uneori, șanse tactice mai bune, în funcție de jurisprudența locală.
Această clarificare pare mică, dar dacă ai pe an zeci de clienți cu probleme de Biroul de Credit, contează. Și aici apare întrebarea practică: cât timp pierzi ca să refaci același raționament, aceleași verificări, aceleași formulare?
Răspunsul onest, din ce văd în cabinete: prea mult.
2. De ce astfel de dosare sunt „aur” pentru LegalTech
Dosarele legate de Biroul de Credit au câteva trăsături care le fac ideale pentru automatizare prin AI:
-
Structură repetitivă
Faptele diferă ușor (alt credit, altă bancă, altă dată a întârzierii), dar schema juridică e aceeași: temeiuri GDPR, Legea nr. 102/2005, verificare termene, analiză temeinicie raportare. -
Documente standardizate
- cereri de acces la date;
- cereri de rectificare/ștergere către bancă sau Biroul de Credit;
- acțiuni în instanță cu structură aproape identică.
-
Reguli legale clare
- termene de prelucrare a datelor;
- condiții de legalitate a raportării;
- reguli de competență (acum clarificate de ÎCCJ).
Exact tipul de materie unde un asistent AI juridic poate fi antrenat pe:
- legislație (GDPR, Legea nr. 102/2005, NCPC),
- jurisprudență relevantă (inclusiv decizia 843/2025),
- modele de cereri folosite în cabinet.
Rezultatul? În loc să pornești de la o pagină goală, pornești de la un draft foarte bun, pe care îl verifici, îl ajustezi și îl asumi.
Realitatea? Automatizarea nu îți ia cazul. Îți ia doar partea plictisitoare din el.
3. Cum poate AI să automatizeze procedura de ștergere a mențiunilor din Biroul de Credit
3.1. Pre-screening automat al cazului
Primul lucru pe care mulți avocați îl fac este să verifice dacă merită deschis dosarul. Aici AI poate funcționa ca un filtru inteligent:
- Colectezi de la client, printr-un formular online, datele esențiale:
- data și tipul creditului;
- banca/IFN-ul;
- data raportării în Biroul de Credit;
- data achitării datoriei (dacă e cazul);
- documente încărcate (contract, notificări, extrase).
- Un modul AI analizează automat:
- dacă termenul de păstrare a datelor a expirat;
- dacă există indicii de raportare abuzivă (ex. datorie mică, notificare insuficientă, eroare evidentă);
- dacă se încadrează în tiparele dosarelor câștigate anterior.
Sistemul poate propune avocatului un scor de șansă (de ex. „probabilitate ridicată de succes”) și câteva motive-cheie. Decizia finală rămâne la tine, dar nu mai pornești de la zero.
3.2. Determinarea automată a competenței, pe baza deciziei ÎCCJ
Decizia ÎCCJ 843/2025 poate fi transformată într-o regulă clară în software:
- Introduci:
- adresa clientului (reședința obișnuită);
- sediul băncii/IFN-ului;
- sediul Biroului de Credit / persoanei împuternicite.
- Sistemul îți afișează instant:
- ce instanțe sunt posibile (competentă alternativă);
- avantajele fiecărei opțiuni (distanță, durată medie de soluționare, jurisprudență statistic favorabilă, dacă ai date istorice);
- recomandarea AI (care NU înlocuiește decizia profesională, dar o susține cu date).
Asta e o combinație de LegalTech + analytics + AI care îți dă ceva foarte greu de obținut manual: coerență în strategia procesuală.
3.3. Generarea automată de cereri și acțiuni
Aici e locul unde cabinetele câștigă cel mai mult timp.
Un asistent AI, antrenat pe modelele tale și pe legislația actualizată, poate genera:
- cererea către bancă de ștergere/rectificare a mențiunilor;
- cererea către Biroul de Credit;
- acțiunea în instanță, cu:
- preluarea automată a datelor factuale din formularul clientului;
- indicarea explicită a temeiurilor legale (GDPR, Legea 102/2005, NCC, jurisprudență ÎCCJ);
- integrarea argumentului de competență, în logica noii decizii ÎCCJ.
Tu vii apoi cu:
- rafinarea argumentării;
- adaptarea la nuanțele concrete ale cazului;
- integrarea jurisprudenței locale pe care o cunoști.
Rezultatul practic, în cabinete care folosesc deja astfel de fluxuri, e cam acesta:
- timp de redactare redus cu 40–60%;
- erori de tip copy-paste aproape eliminate;
- structură clară și unitară a tuturor actelor.
4. Managementul dosarelor de Biroul de Credit cu ajutorul AI
AI nu înseamnă doar redactare de documente. În dosarele de Biroul de Credit, managementul termenelor și al comunicărilor e critic.
4.1. Termene, notificări, status în timp real
Un sistem de management de dosare cu componentă AI poate:
- să extragă automat din documente termenele-limită (răspuns bancă, termen instanță);
- să programeze notificări inteligente (email, SMS, aplicație):
- pentru tine;
- pentru client (în format simplu, pe înțelesul lui);
- să actualizeze statusul dosarului la fiecare act încărcat (ex. „răspuns bancă primit”, „acțiune depusă”, „termen stabilit la data X”).
În loc să cauți în Excel-uri sau în agende, ai o hartă în timp real a tuturor dosarelor.
4.2. Comunicare structurată cu clientul
Un chatbot juridic specializat pe Biroul de Credit, integrat în site-ul tău sau în aplicația de cabinet, poate răspunde la întrebări standard, de tip:
- „Cât timp rămâne o restanță în Biroul de Credit?”
- „Ce șanse am să fie ștearsă mențiunea?”
- „Mai are rost să fac cerere dacă datoria e plătită?”
Chatbotul poate face:
- trierea inițială a clienților;
- colectarea datelor de bază;
- programarea unei consultanțe plătite.
Tu intri în scenă mai târziu, cu consultanță de nivel înalt, nu cu explicații repetitive.
5. Riscuri, limite și cum îți păstrezi controlul profesional
Orice discuție serioasă despre AI în avocatură trebuie să acopere și partea mai puțin comodă.
5.1. Hallucination și erori juridice
Modelele generative pot „inventa” texte de lege sau decizii care nu există. De aceea, în materii sensibile cum e protecția datelor:
- AI trebuie folosit doar ca instrument de redactare și căutare, nu ca „autoritate”;
- verificarea finală aparține 100% avocatului;
- e util să combini AI generic cu baze de date juridice verificate.
5.2. Confidențialitate și protecția datelor
Ironia e evidentă: lucrezi cu dosare de protecția datelor, dar riști tu însuți să încalci GDPR dacă urci la întâmplare documente în aplicații AI.
Ce funcționează rezonabil:
- soluții AI on-premise sau găzduite în UE, cu acorduri clare de prelucrare a datelor;
- pseudoanonimizarea datelor înainte de procesare;
- politici interne clare: ce ai voie și ce nu ai voie să urci într-un tool AI.
5.3. Poziționarea față de client
Dacă ești avocat, nu vrei să devii „aplicația care generează formulare”. Clienții nu plătesc pentru un template, ci pentru:
- strategia procesuală;
- negocierea cu banca;
- evaluarea realistă a șanselor;
- reprezentarea în instanță.
De aceea, eu văd AI-ul ca un motor invizibil în spate. Clientul ar trebui să simtă doar:
- că lucrurile se mișcă mai repede;
- că primește explicații clare;
- că e ținut la curent.
Cum ajungi acolo? Printr-un mix sănătos de know-how juridic + proces intern clar + tool-uri LegalTech bine alese.
6. De ce contează acum: contextul românesc și pașii următori
În România, presiunea pe sectorul bancar și de protecția datelor crește constant, iar numărul litigiilor legate de Biroul de Credit e în urcare. Decizia ÎCCJ nr. 843/2025 nu e izolată; se înscrie într-o linie de jurisprudență în care:
- protecția datelor devine tot mai judiciarizată;
- consumatorii devin mai informați;
- autoritățile de supraveghere și instanțele sunt mai sensibile la abuzurile de raportare.
Pentru cabinetele care lucrează în banking, protecția datelor, litigii cu consumatori, acesta e momentul ideal să:
- standardizeze fluxul pentru dosare de Biroul de Credit;
- introducă AI în punctele repetitive (screening, redactare, termene, comunicare);
- construiască un avantaj competitiv greu de egalat de cabinetele care lucrează „clasic”.
Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” merge exact în această direcție: să transforme exemple concrete – cum e această decizie ÎCCJ – în cazuri de utilizare pentru AI.
Dacă în dosarele de Biroul de Credit reușești să îți reduci munca repetitivă la jumătate și să îți concentrezi energia pe strategie, următorul pas firesc este extinderea aceluiași model în alte arii: contracte bancare, clauze abuzive, executări silite.
În fond, AI nu îți schimbă profesia de avocat. Îți schimbă doar raportul dintre timp pierdut și timp câștigat. Iar în litigii de volum – cum sunt cele legate de Biroul de Credit – diferența se simte cel mai repede.