AI Act rescrie munca avocaților. Numirea Buju Stanciu & Asociații în AIEI Legal Committee pune România la masa deciziilor și deschide oportunități reale de LegalTech.
De ce contează, practic, numirea Buju Stanciu & Asociații în AIEI
În 2025, orice cabinet de avocatură care lucrează cu companii tehnologice, bănci sau retail lucrează deja, direct sau indirect, cu inteligență artificială. Chiar dacă nu scrie „AI” pe coperta contractului, algoritmii sunt acolo: sisteme de scoring, motoare de recomandare, chatboți, analitice avansate.
În acest context, faptul că Buju Stanciu & Asociații intră în AIEI Legal Committee, comitetul juridic al principalei asociații internaționale de etică și integritate în AI, nu e doar o știre de „Top Legal”. E un semnal clar: piața juridică din România începe să aibă voce în scrierea regulilor globale pentru AI.
Pentru avocații interesați de LegalTech și pentru firmele care adoptă soluții de AI juridic (analiză de contracte, cercetare automatizată, management de dosare cu AI), această numire înseamnă acces mai rapid la standarde, bune practici și, foarte concret, la modul în care se va interpreta și aplica AI Act în Europa de Est.
În continuare, o să pun în context această numire și o să arăt ce înseamnă, tactic, pentru cabinetele de avocatură din România care vor să fie relevante în era AI.
1. AIEI și AI Act: cine scrie regulile după care vei lucra
Ecosistemul de reglementare pentru inteligența artificială nu mai e teorie. Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act) intră etapizat în aplicare între 2025 și 2027, iar AIEI este una dintre platformele prin care se discută cum vor arăta, în concret, conformarea și standardele tehnice.
Ce este AIEI, în termeni practici pentru un avocat?
- Un hub internațional unde se discută standardele minime de etică și integritate în AI.
- Un loc în care se lucrează la coduri de conduită, ghiduri de conformare și modele de guvernanță folosite apoi de instituții europene și companii.
- O punte între juriști, experți în politici publice și tehnologi.
AIEI a contribuit deja la General-Purpose AI Code of Practice, un cod voluntar gândit să ajute furnizorii de modele de AI generice să respecte cerințele de transparență și siguranță prevăzute de AI Act. Cine lucrează azi cu modele mari de limbaj pentru research juridic, analiză de due diligence sau suport litigii va regăsi referințe la astfel de coduri în contractele cu furnizorii de tehnologie.
De ce e relevant pentru România că un avocat român e în comitetul juridic AIEI?
Pentru că, în mod realist, multe din „standardele de piață” pentru AI se vor scrie în astfel de grupuri. Un avocat de aici, implicat acolo, poate aduce:
- perspectiva concretă a companiilor din România (bănci, fintech, IT, retail);
- sensibilități locale – raportul cu ANSPDCP, CERT-RO, ASF, BNR etc.;
- exemple din proiectele de conformare AI care deja se fac, discret, în București, Cluj, Iași.
Rezultatul? Avocații și clienții români pot avea acces la insight-uri cu luni bune înainte ca acestea să se traducă în ghiduri oficiale sau controale.
2. Ce înseamnă, juridic, AI Act pentru un cabinet de avocatură
AI Act este prezentat, de multe ori, ca un „cadru pentru industrie”. Realitatea e mai incomodă: va schimba fluxul de muncă și produsul juridic în aproape orice firmă de avocatură care:
- consiliază dezvoltatori sau utilizatori de sisteme AI;
- folosește intern instrumente de LegalTech bazate pe AI;
- scrie sau negociază contracte de tehnologie, outsourcing, SaaS.
2.1. Obligații care intră pe ușa din față în contracte
Pe măsură ce obligațiile AI Act se activează pe categorii de risc, avocații vor trebui să includă și să negocieze:
- clauze privind clasificarea sistemului AI pe nivel de risc (minim, limitat, mare, interzis);
- obligații de transparență și documentație tehnică (log-uri, data sheets, user instructions);
- responsabilități clare pentru evaluări de impact și teste de acuratețe și bias;
- mecanisme de audit și acces la evidențe pentru autorități și clienți enterprise.
Dacă azi discuția „de securitate” se oprește, de multe ori, la anexa GDPR și NIS2, în 2026–2027 o anexă AI Act va deveni normală în contractele cu componentă de inteligență artificială.
2.2. Riscuri pentru cabinete care folosesc AI în munca juridică
Mulți avocați folosesc deja soluții de AI generativ pentru:
- sinteza rapidă a unor spețe;
- propuneri de structuri de contract;
- analiză preliminară a unui volum mare de documente.
Riscurile juridice sunt reale:
- confidențialitate: încărcarea dosarelor sensibile într-un tool AI nevalidat poate încălca secretul profesional;
- protecția datelor: date cu caracter personal transmise către un furnizor din afara UE ridică probleme GDPR;
- calitate și răspundere: „halucinațiile” modelelor de AI pot genera erori juridice grave, iar răspunderea va fi, în primul rând, a avocatului.
Cabinetele care vor să rămână credibile vor avea nevoie de o politică internă de utilizare a AI (AI usage policy) și de proceduri de due diligence asupra furnizorilor de LegalTech, aliniate cu AI Act.
Aici intervine valoarea unor juriști implicați în AIEI Legal Committee: ei văd din interior cum se traduce jargonul tehnic în obligații contractuale și de conformare.
3. Cum poate folosi un cabinet de avocatură din România această oportunitate
Numirea lui Alexandru-Mihai Alexandrescu ca associated participant în AIEI Legal Committee nu e doar o realizare individuală. E și un indicator pentru ce tip de competențe vor fi căutate în piața de avocatură în următorii 3–5 ani.
3.1. Zona de practică „AI & Technology Regulation” devine obligatorie
Cabinetele care lucrează cu:
- fintech și banking;
- IT & software;
- healthtech;
- energie și utilități,
nu mai pot trata AI-ul ca pe un „sub-sub-punct” într-o prezentare de data protection. AI & Technology Regulation devine o zonă de practică în sine, inter-disciplinară, care combină:
- AI Act, GDPR, NIS2, DORA, DMA/DSA;
- litigii, investigații și contencios administrativ în zona sancțiunilor tehnologice;
- consultanță de guvernanță digitală și risk management.
Un cabinet care vrea să fie relevant în „AI în sectorul juridic din România” ar trebui să își pună, lucid, câteva întrebări:
- Avem oameni care înțeleg tehnic ce este un model de AI, ce înseamnă antrenare, fine-tuning, evaluare de performanță?
- Putem explica unui board, clar și în română, ce obligații concrete are în baza AI Act pentru sistemele pe care le folosește?
- Avem un plan pentru audit intern al utilizării AI în firmă (politici, training, controlul datelor)?
Dacă răspunsul e „nu prea”, acum este momentul pentru investiții în know-how.
3.2. Avantaj competitiv: acces la insight-uri internaționale
Participarea într-un comitet precum AIEI Legal Committee înseamnă, foarte pragmatic:
- acces la proiecte-pilot și bune practici folosite de jucători mari din Europa;
- expunere la modul în care instituțiile UE gândesc enforcement-ul AI Act;
- înțelegere mai bună a modului în care se va lucra cu supravegherea algoritmică, registre de sisteme AI, certificări.
Clienții mari (bănci, operatori telecom, giganți tech) se uită deja la astfel de conexiuni când aleg consilierul pe AI. E preferabil un firmă care vede doar textul regulamentului sau una care știe și contextul nespus din jurul acestuia?
4. AI practic în avocatură: 5 proiecte concrete pentru 2026
Teoria e utilă, dar ceea ce contează este cum îți schimbi efectiv practica. Iată cinci direcții concrete de LegalTech cu AI pe care orice cabinet serios din România ar trebui să le ia în calcul pentru 2026:
4.1. Analiza automată a contractelor cu AI asistat de avocat
Configurarea unui flux în care:
- un model de AI marchează clauze standard și neobișnuite;
- extrage riscurile majore (limitări de răspundere, penalități, SLA);
- propune variante de wording aliniate cu poziția firmei.
Avocatul nu dispare, dar se mută de la „copiere și lipire” la revizuire strategică. Timp salvat: frecvent 30–50% pe contract complex.
4.2. Cercetare juridică asistată de AI, cu control al surselor
Modelele specializate pe conținut juridic românesc și european pot:
- propune jurisprudență relevantă;
- sintetiza linii doctrinare;
- sugera argumente alternative.
Condiția esențială: acces controlat la surse verificabile (legi, jurisprudență oficială) și politici interne clare: AI propune, avocatul verifică.
4.3. Predicția rezultatelor în litigii (ca instrument de strategie, nu de oracol)
Modele statistice antrenate pe istorice de soluții pot ajuta la:
- estimarea șanselor de admitere a unei acțiuni;
- evaluarea scenariilor de cuantum al daunelor;
- prioritizarea portofoliului de litigii.
Nu e despre „AI-ul care decide procesul”, ci despre o bază mai solidă pentru decizii de business (settlement vs. litigiu, bugetare, rezervare provizioane).
4.4. Managementul dosarelor cu suport AI
Un sistem de gestionare a dosarelor cu AI poate:
- eticheta automat documentele după tip și relevanță;
- propune termene critice și remindere;
- genera minute de ședință și sinteze pentru clienți.
Beneficiul direct: mai puțin timp pierdut pe administrativ, mai mult timp pe strategie.
4.5. Politici interne de utilizare responsabilă a AI
Fără o politică internă, fiecare avocat va folosi „ce tool a găsit pe internet”. E o rețetă directă pentru incidente de confidențialitate.
O politică solidă ar trebui să includă:
- ce tip de date pot/nu pot fi urcate într-un sistem AI;
- care sunt tool-urile aprobate de firmă;
- cum se marchează și se verifică conținutul generat de AI;
- cine răspunde de audit și training periodic.
Exact aici ajută experiența acumulată în structuri precum AIEI Legal Committee, unde se discută standardele de integritate și etică aplicate practic.
5. Ce ar trebui să facă acum un avocat român interesat de AI
Pentru cine lucrează în „AI în sectorul juridic din România: LegalTech pentru Avocați”, perioada decembrie 2025 – 2026 e fereastra ideală să treacă din zona de curios teoretic în zona de practicant credibil.
Câteva direcții clare:
- Învață limbajul tehnic de bază. Nu trebuie să devii inginer, dar e vital să știi ce este un model de limbaj, un set de date de antrenare, un eval benchmark.
- Studiază AI Act în paralel cu GDPR, NIS2 și DORA. Clienții nu au probleme „pe bucăți”, au probleme integrate de conformare digitală.
- Testează controlat LegalTech cu AI. Pornește pilot pe un flux: analiză de contracte, research sau management de dosare. Măsoară timpul, calitatea, riscurile.
- Construiește-ți propriile template-uri „AI aware”. Contracte, politici interne, note de opinie care iau explicit în calcul obligațiile și riscurile AI.
- Conectează-te la comunități care modelează standarde. Participă la conferințe, grupuri de lucru, inițiative precum cele în care este implicată Buju Stanciu & Asociații.
Realitatea? Avocații care îmbină competența clasică cu înțelegerea profundă a AI Act și a eticii în AI vor fi printre cei mai căutați consultanți de business din regiune.
Numirea unei societăți românești în comitetul juridic al AIEI arată că nu mai suntem doar „piață de implementare”, ci începem să fim și piață care participă la scrierea regulilor. Pentru cine are curaj să investească acum în competențe de LegalTech, următorii ani pot fi cei în care își consolidează poziția pe termen lung.
Întrebarea utilă pentru fiecare avocat român în 2026 nu este dacă va lucra cu AI, ci: în ce măsură va fi pregătit să își asume răspunderea profesională pentru deciziile în care AI a avut un rol. Cine își pune această întrebare serios, astăzi, este deja cu un pas înainte.