Retailul românesc 2025 a fost un laborator de formate noi. Froo, IKEA, Nespresso sau Supeco arată cum AI, datele și designul standardizat schimbă magazinele și șantierele.
Retailul românesc din 2025 a funcționat ca un laborator de testare pentru viitorul construcțiilor comerciale: formate mici, fit‑out rapid, spații hiper‑optimizate și tot mai multă inteligență artificială în spatele deciziilor de design și operare.
Majoritatea companiilor privesc încă magazinul doar ca pe un punct de vânzare. Realitatea? Spațiul fizic a devenit o interfață între date, tehnologie și comunitate. Ce vedem azi în Froo, Flanco, Nespresso sau în mall‑urile mari este același tip de gândire pe care șantierele digitale și infrastructura inteligentă o adoptă: proiectare bazată pe date, scenarii simulate înainte de construcție, fluxuri optimizate și iterații rapide.
În seria „AI în Retail-ul Românesc: Experiență Personalizată”, articolul de azi se uită la 10 concepte de magazine lansate în România în 2025 și la ce pot învăța din ele atât retailerii, cât și dezvoltatorii, arhitecții și echipele de construcții care pregătesc următoarea generație de spații comerciale.
1. Froo și retailul de proximitate ca „produs scalabil de construcții”
Froo, conceptul de convenience urban al grupului Żabka, e probabil cel mai clar exemplu că magazinul a devenit un produs standardizabil, nu doar un proiect unic de amenajare.
Într‑un singur an, rețeaua a ajuns la aproximativ 100 de locații în România. Asta nu se întâmplă fără:
- proiecte de fit‑out extrem de bine standardizate;
- module de mobilier și instalații repetitive;
- fluxuri de aprobare și execuție aproape industrializate.
Ce înseamnă asta pentru construcții și AI
Formatul Froo arată cum ar trebui gândite șantierele de retail de nouă generație:
- Design modular, replicabil – layout‑uri testate digital (prin BIM, simulări de flux de clienți, analize de heatmap) și apoi copiate aproape 1:1 dintr‑un spațiu în altul.
- Timp scurt de amenajare – echipe care știu exact ordinea lucrărilor, furnizori și materiale predefinite, puține surprize pe șantier.
- Costuri controlate – fiecare metru pătrat are deja un buget țintă, rafinat pe baza proiectelor anterioare și a datelor colectate.
Într‑un mediu în care chiria, forța de muncă și materialele cresc, magazinele convenience sunt, practic, prototipuri optimizate la scară. Iar AI poate intra în ecuație în două moduri:
- în faza de proiectare (simulări de layout, calcule de cost, randări automatizate, generare de variante);
- în faza de operare (analiză de vânzări per raft, ajustare de sortiment, configurare de spațiu în funcție de comportamentul real al clienților).
2. Formate de consultanță și experiență: IKEA Plan and Order Point & Nespresso
Un alt trend clar în 2025: magazinele nu mai sunt doar depozite de produse, ci spații de consultanță și scenarizare de viață.
IKEA Plan and Order Point: magazinul ca studio de proiectare
Noul Plan and Order Point IKEA din București, cu doar 350 m², funcționează ca un hub de consultanță pentru bucătării, dormitoare și livinguri.
De ce contează pentru construcții și digitalizare:
- suprafața e mică, dar densitatea de funcțiuni e mare – consultanță, simulări, comenzi online, experiență tactilă cu produsele cheie;
- fiecare milimetru e planificat digital: mobilier, circulații, zone de confidențialitate, lumini;
- modelul seamănă mai mult cu un „birou de proiectare + showroom compact” decât cu un magazin clasic.
Aici, AI poate susține:
- configuratoare 3D pentru clienți;
- recomandări de produse în funcție de planul locuinței;
- integrarea cu stocuri și termene de livrare în timp real.
Nespresso: boutique experiențial construit pe scenarii de vizitare
Noul boutique Nespresso „Coffee as an Art” din Băneasa Shopping City este exemplul tipic de spațiu gândit ca experiență, nu doar ca punct de vânzare.
Elemente cheie pentru șantier și design:
- zonare clară: degustare, consultanță, prezentare de gamă, sustenabilitate (reciclare capsule);
- finisaje premium, controlat repetabile în mai multe locații;
- iluminat, acustică și flux de circulație gândite ca parte din „regia” experienței.
Pentru echipele de proiectare, asta înseamnă briefuri complexe, dar măsurabile: timp mediu în magazin, număr de interacțiuni cu un consultant, număr de degustări pe oră. Aici, datele și AI ajută la rafinarea continuă a spațiului.
3. Discounterul de proximitate și ruralul inteligent: cazul Supeco
Noul format Supeco pentru localități sub 10.000 de locuitori, cu 500 m² și peste 2.500 de produse, arată că digitalizarea retailului nu înseamnă doar orașe mari.
Diferența față de un magazin urban:
- sortimentul e construit pe criteriul „utilitate, nu show”;
- suprafața e redusă, ceea ce simplifică și bugetul de construcție;
- clădirea poate fi adaptată rapid la alte locații similare.
Ce putem învăța din perspectiva infrastructurii
- Standardizare pentru mediul rural – tipuri de clădiri, instalații și fluxuri care pot fi replicate în comune din toată țara.
- Modelare de trafic și accesibilitate – parcări compacte, livrări eficiente, rampă unică, circulații simple.
- Planificare bazată pe date locale – densitate de populație, obiceiuri de cumpărare, acces rutier.
AI poate contribui aici la:
- alegeri de amplasament (analiză multi‑criterială: putere de cumpărare, concurență, acces);
- calibrarea suprafeței și a investiției în funcție de potențial;
- scenarii de extindere sau redimensionare în timp.
4. Shop‑in‑shop și proximitate urbană: cum se proiectează flexibilitatea
Formatele de tip shop‑in‑shop și magazinele de proximitate urbană au dominat 2025. Din punct de vedere al construcțiilor, cheia este flexibilitatea spațiului.
Kaufland x PARKSIDE: DIY în magazinul alimentar
Zonele PARKSIDE din Kaufland sunt un manual de lucru pentru integrarea unui concept nou într‑un spațiu existent:
- zonă clar delimitată vizual (culoare verde, semnalistică dedicată);
- mobilier și rafturi modulare specifice categoriei DIY;
- alimentare electrică și siguranță adaptate sculelor și echipamentelor expuse.
Pentru dezvoltatori și constructori, asta înseamnă că magazinul trebuie proiectat de la început pentru reconfigurări: trasee de cabluri rezervate, structuri care permit mutarea rapidă a zonelor, spații care pot fi „rebranduite” în câteva săptămâni, nu luni.
Carrefour Express, Mega Image Shop&Go, Profi City: proximitatea ca standard
Formatele de proximitate urbană au devenit aproape indispensabile la parterul proiectelor rezidențiale și mixed‑use.
Din perspectiva optimizării și AI:
- layout‑urile sunt scurte și clare, perfecte pentru simulări rapide de flux;
- self‑checkout‑urile schimbă complet zona de case – spațiu mai mic, circulație mai fluidă;
- mixul de produse se poate ajusta automat pe baza datelor de vânzări, dinamic, pe micro‑cartiere.
Pentru dezvoltatorii imobiliari, un astfel de chiriaș:
- crește atractivitatea proiectului;
- cere specificații tehnice clare (înălțime liberă, putere instalată, ventilație, livrări);
- permite planificarea „by design” a fluxurilor de aprovizionare și a parcărilor rapide.
5. Mall‑uri, travel retail și self‑service: 3 direcții care unesc retailul și infrastructura
Mall‑urile reconfigurate: Sun Plaza, AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City
Marile centre comerciale nu s‑au mai extins masiv, ci au redesenat ceea ce aveau deja. Food court‑uri reconfigurate, concepte de food market, mai mult spațiu pentru socializare.
Consecințe directe pentru construcții și planificare:
- proiecte complexe de reamenajare în spații deschise publicului – șantiere „chirurgicale”, fazate;
- accent pe materiale durabile, fonică bună, flexibilitate de mobilare;
- testare de noi concepte pe suprafețe mici, iterabile.
Aici, modelarea digitală și simulările sunt esențiale: traficul pe culoare, timpi de staționare, impactul luminii naturale și artificiale asupra percepției spațiului.
Lagardère Travel Retail: Local+40 și Bread&Co
Retailul de aeroport e o categorie specială: constrângeri de securitate, spații atipice, trafic intens, fluxuri stricte.
Conceptele Local+40 și Bread&Co arată ce înseamnă design pentru consumatorul mereu în mișcare:
- suprafețe compacte, dar multifuncționale (food, convenience, retail);
- execuții rapide între ferestrele de lucru permise în terminal;
- identitate vizuală clară, recunoscută în câteva secunde.
Fără planificare digitală precisă și fără scenarii simulate (inclusiv cu date de trafic de pasageri), astfel de proiecte devin extrem de riscante.
Self‑checkout și retail self‑service: noul normal
Extinderea accelerată a zonelor de self‑checkout în supermarketuri a schimbat nu doar experiența de cumpărare, ci și arhitectura interioară a magazinelor:
- suprafețe mai mici pentru case clasice, mai mult spațiu pentru circulație;
- necesar crescut de infrastructură IT și electrică;
- vizibilitate mai mare către ieșiri – un subiect important pentru securitate și control.
Din perspectiva „AI în retailul românesc”, zona de self‑checkout este un generator uriaș de date:
- timpi medii de scanare și plată;
- ore de vârf reale, nu doar estimate;
- tipare de coș în funcție de tipul de client.
Aceste date pot alimenta nu doar decizii comerciale, ci și modul în care se reproiectează spațiile: câte case self‑checkout sunt necesare, ce lățime trebuie să aibă culoarele, cum se poziționează rafturile cheie.
6. Ce ar trebui să facă retailerii și dezvoltatorii acum
Dacă ne uităm la toate aceste concepte la un loc, mesajul este clar: retailul românesc a intrat în era proiectării bazate pe date și AI, chiar dacă nu toată lumea o numește așa.
Pentru retaileri
-
Standardizați, apoi personalizați
Creați un „kit” de magazin (module de mobilier, layout de bază, specificații MEP) și apoi lăsați AI și datele să ajusteze fin mixul de produse, semnalistica și serviciile. -
Folosiți AI în faza de proiectare, nu doar în marketing
- simulări de flux de clienți în funcție de layout;
- estimări de cost automatizate pentru variante de design;
- evaluarea mai multor amplasamente în paralel.
-
Conectați spațiul fizic cu datele omnichannel
Exact cum face Flanco cu recomandări AI în magazin, folosiți istoricul online pentru a adapta oferta locală, promoțiile, chiar și planogramele.
Pentru dezvoltatori, arhitecți și constructori
-
Proiectați pentru reconfigurare
Magazinele, mall‑urile, spațiile de la parterul clădirilor de birouri trebuie gândite ca spații care se schimbă la 3–5 ani: trasee de cabluri flexibile, fațade adaptabile, compartimentări ușor de modificat. -
Integrați date reale în brief
Cerințe precum „timp țintă la amenajare”, „cost pe m²”, „număr de scenarii testate digital” ar trebui să fie în caietul de sarcini la fel de clar ca finisajele. -
Gândiți șantierul ca un proces digital
Planificarea cu instrumente AI (programare de lucrări, logistică, optimizare de echipe) duce exact la ce vedem la Froo sau Supeco: lansări rapide, costuri clare, puține surprize.
AI nu mai este doar un buzzword lipit de campanii de marketing. În retailul românesc din 2025, AI înseamnă magazine proiectate mai inteligent, șantiere mai scurte și spații care răspund mai bine la cum trăiesc oamenii.
Seria „AI în Retail-ul Românesc: Experiență Personalizată” urmărește exact această zonă: felul în care datele, algoritmii și proiectarea digitală pot face magazinele mai relevante și, în același timp, pot face construcțiile și infrastructura mai eficiente.
Următorul pas pentru jucătorii din retail și construcții este simplu de formulat, dar curajos de asumat: orice concept nou de magazin trebuie să pornească de la un model digital, alimentat de date reale și de AI, nu de la un plan 2D și o „intuiție bună”. Cine va face asta consecvent în următorii 2–3 ani va dicta cum arată retailul românesc în 2030.