Românii taie cheltuieli şi migrează spre mărci private. Vezi cum poţi folosi AI în retail ca să analizezi aceste tendinţe, să personalizezi oferte şi să creşti loialitatea.
Românii nu mai cumpără „din inerţie”. Conform EY Consumer Index România 2025, peste 90% dintre consumatori văd scumpiri la alimente şi energie, aproape jumătate spun că le este greu din cauza creşterii preţurilor, iar loialitatea faţă de brandurile consacrate cade la doar 30%. În acelaşi timp, mărcile private cresc, iar oamenii taie din cheltuielile neesenţiale.
Asta nu mai e doar o fluctuaţie de sezon. Este o schimbare de paradigmă. Iar companiile care iau decizii „după feeling” în loc să folosească date şi AI vor pierde teren rapid, mai ales în retail.
În seria „AI în Retail-ul Românesc: Experiență Personalizată”, articolul de azi arată cum poţi transforma astfel de studii despre consumatori – precum Consumer Index România 2025 – în acţiuni concrete cu ajutorul inteligenţei artificiale: de la analiză predictivă a comportamentului, la personalizare de oferte şi optimizarea mărcilor private.
1. Ce ne spune, de fapt, Consumer Index România 2025 despre clientul tău
Mesajul esenţial al studiului e clar: românii devin mai prudenţi şi mai raţionali în consum, fără să renunţe complet la confort sau la sărbători.
Principalele cifre care ar trebui să stea pe biroul oricărui director de retail sau e-commerce:
- Peste 90% văd creşteri de preţuri la alimente şi energie
- 84% percep scumpiri la combustibil
- 66% observă „shrinkflation” (aceleaşi ambalaje, cantităţi mai mici)
- 64% cheltuiesc mai puţin pe articole neesenţiale
- 48% reduc bugetele pentru restaurante şi takeaway
- Doar 30% mai consideră brandurile consacrate esenţiale în decizia de cumpărare
- Mărcile private sunt percepute ca soluţii bune de raport calitate-preţ
- Cu toate acestea, 53% plănuiesc cheltuieli mai mari de sărbători faţă de anul trecut
Ce înseamnă asta pentru business?
- Consumatorul e sub presiune, dar nu a „închis portofelul” complet. Taie din impuls, păstrează esenţialul şi mai lasă loc pentru experienţe şi ocazii speciale.
- Loialitatea faţă de brand a devenit fragilă. O promoţie relevantă, un pachet smart sau un brand privat bine poziţionat îi poate schimba rapid alegerea.
- Sustenabilitatea devine pragmatică: 87% evită risipa alimentară, 56% preferă reparaţiile în locul achiziţiilor noi.
Aici intervine AI: atunci când consumatorul numără fiecare leu, brandurile şi retailerii nu-şi mai permit să lucreze cu „medii” şi „intuiţii”. Au nevoie de vizibilitate în timp real şi predicţii pe comportamente la nivel de segment şi chiar individ.
2. De ce nu mai funcţionează marketingul „pe pilot automat” în 2025
Most companies get this wrong: tratează consumatorii ca pe o masă omogenă, trimit aceleaşi campanii tuturor şi apoi se miră că nu mai există loialitate.
Dar contextul descris de Consumer Index România 2025 e exact opusul:
- Oamenii prioritizează esenţialul: alimente de bază, produse de uz casnic, îngrijire personală
- Taie decisiv din: băuturi, snacks-uri, modă, sport, restaurant, takeaway
- Sunt mult mai atenţi la raportul calitate-preţ, nu la „numele” de pe ambalaj
Într-un astfel de climat, marketingul generic înseamnă bani aruncaţi:
- Promoţii irelevante (ex.: oferte la lux când clientul caută basic)
- Mesaje care nu ţin cont de presiunea pe buget
- Campanii „una pentru toţi” care nu mai conving pe nimeni
AI schimbă regulile jocului prin două lucruri simple, dar extrem de puternice:
- Segmentare dinamică, pe baza comportamentului real, nu pe percepţii vechi de ani de zile
- Personalizare la nivel de client, nu doar „familie cu copii” sau „tânăr urban”
Astfel, în loc să trimiţi aceeaşi ofertă la 1 milion de clienţi, poţi avea:
- Segment de clienţi care au redus deja coşul de snacks-uri → mesaj axat pe pachete economice şi branduri private
- Segment de clienţi care cumpără constant premium, chiar şi în inflaţie → oferte de bundle premium, nu discounter-style
- Segment orientat pe sustenabilitate şi anti-risipă → comunicare pe produse refill, vrac, soluţii de reparaţii
Realitatea? E mai uşor să faci asta cu un motor AI bine alimentat cu datele pe care deja le ai (coşuri, bonuri, istorice de comenzi online, carduri de fidelitate) decât să tot „ghiceşti” la fiecare campanie.
3. Cum poate AI să salveze loialitatea faţă de brand în faţa mărcilor private
Scăderea loialităţii faţă de brandurile consacrate la 30% e un semnal serios pentru producători. Dar nu înseamnă că „brandul a murit”. Înseamnă că loialitatea trebuie câştigată altfel.
3.1. Personalizare inteligentă, nu doar reduceri
AI poate analiza istoricul de cumpărare, frecvenţa, sezonalitatea şi reacţia la promoţii pentru a genera recomandări personalizate de produse şi oferte:
-
Un client care cumpără frecvent detergent premium, dar a trecut recent la marcă privată când preţurile au crescut poate primi:
- o ofertă de tip „buy more, pay less”
- pachet economic sau variantă XXL
- abonament cu preţ fix lunar pentru produsele esenţiale
-
Un client care alternează între brand consacrat şi marcă privată poate fi convins prin:
- mostre targetate
- garanţii de calitate
- testimoniale şi evaluări generate din review-uri reale, selectate cu AI
Cheia: nu mai trimiţi „-20% la tot brandul X”, ci tratezi fiecare client în funcţie de ce arată datele că-l mişcă.
3.2. Preţuri dinamice şi promoţii optimizate
Într-un context în care 64% dintre români reduc cheltuielile neesenţiale, promoţiile trebuie să fie chirurgical de precise.
AI poate:
- calcula elasticitatea preţului pe fiecare SKU: la ce nivel de preţ începe să scadă volumele?
- simula scenarii: „Dacă reduc cu 7% preţul la acest produs, ce volum şi ce marjă obţin?”
- genera campanii dinamice: preţuri diferite în funcţie de canal (online vs. magazin), oră, stoc, istoric de cumpărare
Aşa eviţi capcana clasică: promoţii agresive care îţi mănâncă marja, dar nu cresc loialitatea.
3.3. Conţinut generat cu AI, dar aliniat cu insight-urile de consum
Când oamenii sunt speriaţi de costul vieţii şi taxe, mesajele de brand nu pot suna ca în 2019. AI te ajută să produci rapid mii de variante de mesaje, dar insight-ul trebuie să vină din studii ca EY Consumer Index:
- accent pe siguranţă, predictibilitate, valoare pe termen lung
- explicaţii clare: de ce produsul tău merită preţul (durată de viaţă, randament, garanţie)
- transparenţă: comunicare despre „shrinkflation” şi cum o eviţi
AI în marketing nu înseamnă doar texte automate. Înseamnă conţinut bazat pe realitatea exactă a momentului, nu pe ipoteze depăşite.
4. Mărcile private: cum le poţi creşte cu ajutorul AI
Mărcile private sunt vedetele momentului în retailul românesc. Sunt percepute ca „mai ieftine, dar suficient de bune”. Dacă eşti retailer, asta e o oportunitate enormă – iar AI e motorul din spate.
4.1. Identificarea nişelor potrivite pentru marcă privată
Analiza clasică de vânzări îţi spune ce merge şi ce nu. Analiza AI îţi spune unde ai cea mai mare şansă să câştigi share de la brandurile consacrate.
De exemplu, AI poate identifica:
- categorii în care clienţii migrează deja masiv spre produse mai ieftine
- segmente în care review-urile pentru brandurile mari scad (calitate percepută mai slabă)
- combinaţii de produse unde clienţii „mix & match” (ex.: brand premium la cafea, marcă privată la lapte şi zahăr)
Pe baza acestor patternuri, poţi decide unde să creezi sau să extinzi marcă privată cu impact maxim.
4.2. Optimizarea reţetelor şi poziţionării de preţ
Un motor AI conectat la date de vânzări, costuri, feedback de la clienţi şi chiar date senzoriale (teste de gust, culoare, textură) poate sugera:
- ce reţetă are cel mai bun scor calitate-percepţie vs. cost
- ce diferenţe faţă de produsul lider contează cu adevărat pentru consumator
- la ce prag psihologic de preţ marcă privată devine „no brainer” pentru segmentul vizat
Rezultatul: mărci private competitive, nu doar „mai ieftine cu 30%”, ci calibrate fin pe nevoile reale ale românilor în 2025.
4.3. Merchandising şi recomandări personalizate pentru marcă privată
În e-commerce, AI poate propune automat:
- produse de marcă privată ca alternative în paginile de produs ale brandurilor consacrate
- bundle-uri smart: „produse esenţiale de marcă privată pentru coşul tău lunar”
- abonamente la produse esenţiale de marcă privată (detergenţi, hârtie igienică, conserve)
În magazine fizice, algoritmi de optimizare a rafturilor pot decide:
- poziţia ideală a mărcii private lângă brandul lider
- afişaj electronic cu preţuri dinamice şi recomandări (ex.: „alegerea inteligentă a zilei”)
Asta nu e „magie”, e doar folosirea datelor pe care retailerii le au deja, dar nu le exploatează suficient.
5. De la date brute la decizii: cum arată un proiect real de AI în retail
Multe companii se sperie când aud de AI. Pare scump, complicat, „pentru corporaţii”. În practică, un proiect sănătos de AI în retail românesc arată cam aşa:
Pasul 1: Clarifici întrebările la care vrei răspuns
De exemplu:
- Cum va evolua cererea pe categoriile esenţiale vs. neesenţiale în următoarele 3 luni?
- Ce segmente de clienţi sunt cel mai sensibile la preţ şi unde risc să-i pierd?
- Unde îmi pot creşte marca privată fără să-mi canibalizez marja totală?
Pasul 2: Conectezi datele pe care le ai deja
- istoricul tranzacţiilor (POS, online)
- date de fidelizare (carduri, aplicaţii)
- stocuri, preţuri, promoţii trecute
- eventual date externe: studii de piaţă, indicatori macro (inflaţie, salarii)
Pasul 3: Rulezi modele AI de analiză şi predicţie
Aici intră în joc:
- modele de forecast de cerere pe categorie şi SKU
- algoritmi de segmentare comportamentală
- modele de recomandare de produse (Recommendation Engines)
- modele de optimizare de preţuri (dynamic pricing)
Nu trebuie să le ai pe toate din prima zi. Important e să începi cu un caz clar, de ex.:
„Vrem să reducem cu 10% costul promoţiilor şi să păstrăm acelaşi volum de vânzări.”
Pasul 4: Integrezi rezultatele în canalele de vânzare
- personalizare în newslettere şi push-uri din aplicaţie
- recomandări pe site şi în aplicaţia mobilă
- reguli de promoţii şi preţuri sincronizate cu casele de marcat şi etichetele electronice
Pasul 5: Măsori, ajustezi, scalezi
AI în retail nu e un „proiect IT”, e un proces continuu:
- testezi pe un segment, măsori uplift-ul (vânzări, marjă, recurenţă)
- ajustezi modele şi reguli
- scalezi pe toată baza de clienţi sau pe toate magazinele
Companiile care fac asta în 2025, într-un context de inflaţie şi presiune pe buget, vor fi cele care nu doar supravieţuiesc, ci câştigă cotă de piaţă.
6. Unde duce tot acest trend şi ce ar trebui să faci acum
Consumer Index România 2025 nu e doar un raport frumos de citit iarna. Este, de fapt, avertismentul că era marketingului „one size fits all” s-a terminat în România.
Românii:
- sunt mai atenţi la costul vieţii
- prioritizează produsele esenţiale
- taie cheltuielile neesenţiale
- schimbă brandul mai uşor ca oricând
- acceptă şi chiar preferă mărcile private bine făcute
AI dă companiilor exact ce le lipseşte acum: claritate şi viteză de reacţie în faţa acestor schimbări.
Dacă eşti retailer sau producător şi vrei să rămâi relevant în următorii 2–3 ani, nu mai e vorba dacă vei folosi AI, ci cât de repede începi şi cât de bine îl legi de realitatea consumatorului român.
Pasul următor logic?
- alege o categorie importantă (ex.: esenţiale de casă, food, marcă privată)
- defineşte un obiectiv clar (ex.: creştere marjă, volum, loialitate)
- porneşte un proiect pilot de analiză predictivă şi personalizare cu AI
Cine reuşeşte să îmbine insight-urile din studii precum Consumer Index România 2025 cu instrumente AI practice va seta standardul pentru retailul românesc în următorul deceniu.