Startup AI cu fondator român: lecții pentru IT-ul din România

De ce contează un seed de 12,2 milioane $ pentru IT-ul românesc

Majoritatea companiilor IT din România privesc încă inteligența artificială ca pe un „feature” de adăugat la produse. Povestea Pryzm – un startup AI fondat și de un român, finanțat cu 12,2 milioane dolari de Andreessen Horowitz (a16z) – arată altceva: AI-ul poate fi chiar produsul, nu doar o funcționalitate în plus.

Acest articol din seria „AI în Industria IT din România: Servicii și Produse” folosește cazul Pryzm ca studiu de caz: cum gândești un produs SaaS bazat pe AI pentru o piață foarte nișată, cum îl vinzi, ce caută investitorii și, mai ales, ce pot învăța companiile IT din România care vor să iasă pe piața globală.

Cine este Pryzm și ce face, de fapt

Pryzm dezvoltă un „centru de comandă AI pentru dezvoltarea afacerilor federale” în SUA. Tradus în limbaj de business: un produs SaaS care folosește AI pentru a ajuta companiile din defense/tech să înțeleagă cum, ce și când cumpără guvernul federal american.

Problema pe care o rezolvă

Procesele de achiziții federale în SUA sunt:

• masive (mii de licitații, RFP-uri, anunțuri, bugete)
• birocratice (legislație, proceduri, avize)
• greu de urmărit manual de orice echipă de business development

Pryzm atacă exact acest haos informațional:

• agregă date publice și semi-publice
• construiește modele AI care identifică oportunități de vânzare relevante
• mapează rețele de influență (cine lucrează cu cine, ce agenție finanțează ce tip de proiect)
• prioritizează pipeline-ul de vânzări pentru companiile care vând tehnologie către stat

„Sistemul nostru de operare bazat pe AI elimină presupunerile din dezvoltarea afacerilor federale – dezvăluind conexiunile potrivite, evidențiind rețele de influență ascunse și accelerând execuția pipeline-ului.”

În termeni de produs IT:

• e un SaaS B2B
• cu AI la nucleu (nu doar la nivel de „copilot”)
• pe un vertical extrem de clar: procurement federal & defense tech

Rolul fondatorului român și ce spune asta despre talentul local

Unul dintre cofondatori este David Istrati, CTO al Pryzm – și da, e „crescut” în ecosistemul IT românesc.

Parcursul pe scurt

• La 13 ani începe freelancing ca web developer.
• La 15 ani fondează primul startup SaaS, Measure.
• Absolvent al Colegiului Național „Mihai Viteazul” București.
• Student la Colby College (SUA), specializare Matematică (promoția 2026).
• Între 2020–2022 lucrează ca inginer Machine Learning și Big Data la Veridion, startup românesc care a atras peste 7,5 milioane dolari finanțare.

Din punctul meu de vedere, Veridion e detaliul cheie aici. Arată un tipar foarte sănătos pentru IT-ul românesc:

1. Startup românesc deep tech (Veridion) formează specialiști pe AI & data.
2. O parte dintre acești oameni merg mai departe, fondează produse SaaS globale (Pryzm).
3. Ei rămân „conectați” la ecosistemul de aici, aducând know-how și, în timp, capital.

Dacă ai o companie IT în România și te întrebi „ce legătură are asta cu mine?” – răspunsul e simplu: același tipar se poate repeta în firma ta, dacă tratezi AI-ul ca pe o direcție strategică, nu doar ca pe o jucărie tehnică.

De ce au pus a16z și alții 12,2 milioane $ în Pryzm

Runda seed de 12,2 milioane dolari a fost condusă de fondul American Dynamism al Andreessen Horowitz (a16z), cu participarea XYZ Venture Capital, Amplify.LA și Forum Ventures. Nu sunt bani „de test”, e un pariu serios pe un anumit tip de produs AI.

Ce cumpără, de fapt, investitorii

Dacă te uiți la Pryzm prin ochii unui VC, apar câteva ingrediente pe care majoritatea startup-urilor din România încă nu le pun împreună:

1. Piață clară, cu bugete uriașe
   Procurement-ul federal american în defense & tech înseamnă sute de miliarde de dolari anual. Un startup care mărește cu 5–10% șansele de a câștiga contracte e deja foarte valoros.

2. AI unde doare business-ul, nu ca „feature simpatic”
   Pryzm nu adaugă un chatbot la un produs existent. Produsul în sine este un layer de inteligență peste un volum uriaș de date, care produce decizii comerciale mai bune.

3. Echipă cu credibilitate în domeniu
   Platforma e construită de oameni cu experiență în Lockheed Martin și Palantir. În defense, asta contează mai mult decât orice pitch deck frumos.

4. Model SaaS scalabil
   O dată ce ai „crăpat” problema datelor și a conformității, adaugi clienți marginal aproape fără cost suplimentar. Exact ce iubesc fondurile de investiții.

Pentru companiile IT din România, asta e o listă de control foarte bună dacă vor să construiască produse SaaS cu AI, nu doar proiecte la comandă.

Lecții concrete pentru companiile IT din România

1. Alege o nișă unde AI chiar schimbă jocul economic

Pryzm nu a spus „facem un produs AI generic și vedem cui îl vindem”. A pornit de la:

• un proces extrem de greoi (achiziții federale)
• un volum enorm de date publice, dar greu de folosit manual
• o nevoie clară de predictibilitate în vânzări pentru companii defense/tech

Pentru piața românească și regională, exemple similare de nișe ar fi:

• achiziții publice locale și naționale – AI pentru identificarea oportunităților, verificarea conflictelor de interese, estimarea prețului corect
• finanțări europene – AI care mapează apeluri de proiecte, potrivirea cu profilul companiei, generarea de draft-uri de proiect
• energie & utilități – AI pentru prognoze de consum, optimizarea achizițiilor și a contractelor

Dacă ai o firmă de software în România, întreabă-te foarte direct:

„Ce proces de business este atât de complex și de plin de date încât un om nu-l poate acoperi, dar un sistem AI bine antrenat da?”

De acolo începe un produs SaaS cu șanse reale, nu de la „hai să adăugăm un mic AI la aplicația existentă”.

2. AI ca produs principal, nu ca add-on

Mulți integratori și companii de software românești vând proiecte custom și, la final, mai atașează „un modul AI”. Problema e că așa ajungi greu să construiești IP propriu.

Abordarea Pryzm:

• datele și modelele AI sunt nucleul produsului
• interfața, rapoartele, pipeline-ul de vânzări sunt „doar” modul în care livrezi valoarea AI

Dacă vrei să construiești produse SaaS inteligente:

• pornește design-ul de produs de la ce decizie de business automatizezi sau îmbunătățești
• definește clar ce învață modelul în timp (nu doar ce răspuns oferă)
• gândește arhitectura astfel încât AI-ul să fie un serviciu central (decision engine), nu un microserviciu aruncat în lateral

3. De la outsourcing la produs propriu cu AI

O mare parte din industria IT românească trăiește din servicii: outsourcing, body leasing, proiecte custom. Nu e nimic greșit aici, dar marjele sunt limitate și depinzi de piața de muncă.

Modelul „Pryzm pentru România” arată așa:

1. Identifici un domeniu în care deja livrezi proiecte (de exemplu banking, telecom, retail, energie).
2. Extragi probleme recurente pe care le vezi la mai mulți clienți (fraud detection, churn prediction, forecast de vânzări, routing logistic etc.).
3. Construiești un produs SaaS specializat pe aceeași problemă, dar generalizat pentru zeci de clienți.
4. Folosești experiența din proiectele la cheie ca avantaj de date și know-how.

Asta e una dintre cele mai realiste rute pentru un IT românesc orientat spre servicii ca să intre serios în AI products.

4. AI și conformitatea: avantaj competitiv, nu bătaie de cap

Pryzm investește explicit în certificări și autorizații federale în SUA. Nu e un detaliu minor, e o barieră de intrare.

Companiile IT românești pot folosi același principiu:

• în sănătate: HIPAA, ISO 27001, cerințe locale de protecție a datelor medicale
• în financiar-bancar: reglementări BNR, EBA, cerințe de raportare și audit AI
• în sector public: norme de securitate, reguli pentru prelucrarea datelor personale

Dacă integrezi compliance by design în produsul tău AI, devii instant mai atractiv pentru clienți enterprise, nu doar pentru startup-uri.

5. Construiește echipe mixte: tech + domeniu

Pryzm se mândrește cu „veterani Lockheed Martin și Palantir” în spatele produsului. Mesajul e clar: nu e doar un tool tehnic, e construit de oameni care înțeleg procesele federale „dinăuntru”.

În România, multe produse IT cad în capcana „echipei doar de programatori”. Pentru produse AI serioase, ai nevoie și de:

• foști oameni din banking, energie, medical, logistică
• juriști cu experiență în achiziții publice sau compliance
• analiști de business care știu cum arată decizia finală la client

Realitatea este simplă:

AI-ul bun nu e doar despre modele, ci despre datele corecte și despre înțelegerea fină a domeniului.

Cum poți începe: pași practici pentru firmele IT din România

Dacă vrei să folosești modelul Pryzm ca inspirație pentru compania ta, poți să începi cu câțiva pași clari:

1. Audit intern de oportunități AI

• Listează proiectele mari livrate în ultimii 2–3 ani.
• Identifică procesele repetitive sau grele de analizat manual.
• Întreabă clienții: „Unde simțiți că aveți cele mai multe date și cele mai slabe decizii?”

2. Alege un singur use-case cu ROI evident

Exemple tipice pentru IT-ul românesc:

• scoring automat pentru cereri de credit IMM
• recomandări de preț și stoc pentru retail
• detecție de anomalii în tranzacții sau log-uri

Nu începe cu 5 produse, începe cu unul și fă-l suficient de bun încât cineva să plătească abonament lunar pentru el.

3. Construiește un MVP SaaS, nu un proiect unic

• Arhitectură multi-tenant
• Mecanisme clare de onboarding
• Dashboard-uri orientate spre decizie, nu doar spre vizualizări fancy

4. Pregătește-te de discuții cu investitori

Chiar dacă nu ești încă în punctul unui seed de 12 milioane $:

• urmărește ce tipuri de fonduri investesc în AI vertical (fintech, healthtech, govtech)
• pune pe hârtie o poveste coerentă: piață – problemă – date – AI – echipă – defensibilitate

Seria „Implementarea AI în Business: Ghid complet pentru companii din România” exact asta își propune: să te ducă de la „știm că vrem AI” la „avem un produs sau un serviciu inteligent care aduce bani, nu doar PR”.

De ce povestea Pryzm e relevantă chiar azi, în România

Suntem în decembrie 2025, un moment în care majoritatea companiilor discută bugete pentru 2026. În multe board-uri de IT din România apare liniștea inconfortabilă când cineva întreabă: „Care e strategia noastră pe AI, concret, pe produse și servicii?”

Pryzm nu este doar o știre despre un român talentat. E o oglindă:

• arată că talentul tehnic există deja în România
• confirmă că produsele AI din regiunea noastră pot atrage capital serios
• demonstrează că focusul pe o nișă clară bate orice soluție generică de AI

Dacă activezi în industria IT din România – fie ca antreprenor, fie ca manager într-o companie de software – întrebarea reală nu este „oare merită să investim în AI?”, ci „care este produsul sau serviciul inteligent cu care vrem să fim pe piața globală peste 2–3 ani?”

Răspunsul nu va veni dintr-un articol, dar poate porni dintr-o discuție internă serioasă. Dacă ai de gând să începi una, momentul bun este acum.